COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.11.2020
COM(2020) 741 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL
REGIUNILOR

O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile

offshore pentru un viitor neutru climatic

{SWD(2020) 273 final}

RO RO
1. ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE OFFSHORE PENTRU O EUROPĂ NEUTRĂ DIN PUNCT
DE VEDERE CLIMATIC

Primul parc eolian offshore din lume a fost instalat la Vindeby, în largul coastei sudice a
Danemarcei, în 1991. La momentul respectiv, foarte puțini credeau că acesta ar putea fi mai
mult decât un proiect demonstrativ1. 30 de ani mai târziu, tehnologia de exploatare a energiei
eoliene offshore este o tehnologie matură, de scară largă, care furnizează energie pentru
milioane de oameni din întreaga lume. Noile instalații au factori de capacitate ridicată, iar
costurile au scăzut constant în ultimii 10 ani.
În prezent, energia eoliană offshore produce electricitate curată, care se află în concurență cu
și, uneori, este mai ieftină decât tehnologia pe bază de combustibili fosili existentă. Acesta
este o dovadă a poziției indiscutabile de lider a Europei în domeniul tehnologic și industrial:
Laboratoarele și industriile europene dezvoltă rapid o serie de alte tehnologii pentru a
valorifica puterea mărilor noastre în ceea ce privește producerea energiei electrice ecologice,
de la energia eoliană offshore obținută prin turbine flotante2, până la tehnologiile în domeniul
energiei oceanice, cum ar fi energia valurilor sau energia maremotrică3, instalațiile
fotovoltaice flotante și utilizarea algelor pentru producerea de biocombustibili.
Avantajul Europei ca pionier în domeniul energiei din surse regenerabile offshore se poate
baza pe vastul potențial oferit de mările Uniunii Europene, de la Marea Nordului și Marea
Baltică până la Marea Mediterană, de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, precum și de
mările care înconjoară regiunile ultraperiferice ale UE4 și țările și teritoriile de peste mări.
Exploatarea acestui potențial tehnologic și fizic este esențială pentru ca Europa să își atingă
obiectivele de reducere a emisiilor de carbon pentru 2030 și să devină neutră din punctul de
vedere al impactului asupra climei până în 2050.
Comunicarea privind Pactul verde european a recunoscut pe deplin acest potențial în ceea ce
privește contribuția la o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor și competitivă. Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima
descrie motivele și modul în care emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puțin
55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest lucru va necesita intensificarea
industriei eoliene offshore, care se estimează că va necesita mai puțin de 3 % din spațiul
maritim european și, prin urmare, poate fi compatibilă cu obiectivele Strategiei UE în
domeniul biodiversității5.
Europa dispune de o oportunitate majoră de a spori generarea de energie din surse
regenerabile6 pentru a crește utilizarea directă de electricitate pentru o gamă mai variată de
utilizări finale și pentru a sprijini electrificarea indirectă prin hidrogen și combustibili

1
Parcul a generat 5 MW și a acoperit consumul anual de energie a 2 200 de gospodării timp de 25 de ani.
2
4 din 15 turbine flotante din întreaga lume sunt produse și situate în Uniunea Europeană.
3
Cu 13,5 MW din capacitatea mondială de energie oceanică de 34 MW instalată în apele UE 27 în 2019, ref.
Comisia Europeană (2020) Tranziția către o energie curată — raport privind tehnologiile și inovațiile [anexa la
{SWD (2020) 953}].
4
Deși se află la o distanță de mii de kilometri de continentul european, cele nouă regiuni ultraperiferice ale UE
fac parte integrantă din Uniune: Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica și Saint-Martin (Marea Caraibilor),
Réunion și Mayotte (Oceanul Indian), Insulele Canare, Insulele Azore și Madeira (Oceanul Atlantic).
5
Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Readucerea naturii în viața noastră. COM/2020/380 final.
6
În evaluarea impactului care însoțește planul de obiective pentru 2030 privind clima se preconizează că, până în
2030, peste 80 % din energia electrică ar trebui să fie generată din surse regenerabile
https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action/2030_ctp_en

1
sintetici, precum și alte gaze decarbonizate, după cum se arată în strategia privind integrarea
sistemelor energetice7 și în strategia privind hidrogenul8. Strategia UE privind hidrogenul, în
special, stabilește un obiectiv de 40 GW de capacitate de electroliză legată de energia din
surse regenerabile în UE până în 2030. Energia din surse regenerabile offshore se numără
printre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile care au cel mai mare
potențial de extindere. Pornind de la capacitatea instalată la ora actuală a energiei eoliene
offshore de 12 GW, Comisia estimează că obiectivul de a avea o capacitate instalată de cel
puțin 60 GW de energie eoliană offshore și de cel puțin 1 GW de energie oceanică9 până în
2030, pentru a atinge 300 GW în 205010 și, respectiv, 40 GW11 de capacitate instalată, este
realist și realizabil. Atingerea acestor obiective ar aduce beneficii majore în ceea ce privește
decarbonizarea generării de energie electrică, ar permite decarbonizarea sectoarelor unde
emisiile sunt greu de redus cu hidrogen din surse regenerabile și ar aduce beneficii majore în
ceea ce privește ocuparea forței de muncă și creșterea economică, contribuind astfel la
redresarea post-COVID-19 și la situarea UE în poziția de lider în domeniul tehnologiilor
curate, cu avantaje comune atât pentru obiectivul privind neutralitatea climatică, cât și pentru
obiectivul privind reducerea poluării la zero. Trecerea la o capacitate instalată de 300 GW de
energie eoliană offshore și de 40 GW de energie oceanică până în 2050 înseamnă o schimbare
masivă de scară pentru acest sector în mai puțin de 30 de ani, la o viteză care depășește
dezvoltarea trecută a altor tehnologii energetice. Aceasta înseamnă multiplicarea capacității
pentru energia din surse regenerabile offshore de aproape 30 de ori până în 2050. Investiția
necesară în acest scop este estimată la aproximativ 800 de miliarde EUR12.

Forțele pieței, progresele tehnologice și evoluțiile prețurilor vor continua să stimuleze

creșterea producției de energie din surse regenerabile offshore în următorii ani. Cu toate
acestea, o astfel de schimbare a ritmului necesită depășirea unei serii de obstacole și
asigurarea faptului că, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, toți actorii pot atât să
accelereze, cât și să susțină această creștere a ratei de utilizare. Este necesară o mai mare
implicare a UE și a guvernelor statelor membre, deoarece, în cadrul politicilor actuale,
capacitatea de instalare actuală și preconizată ar duce la doar aproximativ 90 GW13 în 2050.
Pentru a intensifica ritmul de dezvoltare, UE și statele membre au nevoie de un cadru pe
termen lung pentru întreprinderi și investitori, care să promoveze o coexistență solidă a
instalațiilor offshore și a altor utilizări ale spațiului maritim, să contribuie la protecția
mediului și a biodiversității și să permită comunităților de pescari să prospere. Aceasta
contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate, facilitează dezvoltarea infrastructurii de
rețea14, îmbunătățește cooperarea și coordonarea transfrontalieră, asigură direcționarea
fondurilor pentru cercetare către dezvoltarea și utilizarea de tehnologii încă imature și

7
https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-system-integration/eu-strategy-energy-system-integration_en
8
https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-system-integration/hydrogen_en
9
Citat: Comisia Europeană (2020) — Progrese înregistrate în ceea ce privește competitivitatea în domeniul
energiei curate [SWD (2020) 953 final].
10
Conform scenariului CTP-MIX din evaluarea impactului care însoțește Planul pentru atingerea obiectivului
pentru 2030 privind clima, COM (2020) 562 final.
11
JRC (2019) Technology Market Report Ocean Energy, JRC117349.
12
JRC (2020) Facts and figures on Offshore Renewable Energy Sources in Europe, JRC121366.
13
Pe baza planurilor naționale privind energia și clima prezentate de statele membre,
https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-strategy/national-energy-climate-plans_en#final-necps
14
Comisia a elaborat un document relevant care conține orientări privind „Infrastructurile de transport al energiei
și legislația UE privind natura”
https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/pdf/guidance_on_energy_transmission_infrastr
ucture_and_eu_nature_legislation_en.pdf

2
promovează competitivitatea și reziliența întregului lanț de aprovizionare și a industriei din
UE. Tehnologiile digitale ar trebui să fie un factor-cheie de facilitare, stimulând o accelerare a
dezvoltării și integrării producției de energie offshore în sisteme energetice mai ample,
reducând în același timp la minimum impactul asupra mediului, asigurând precizia, eficiența,
analiza avansată a datelor și soluțiile bazate pe IA.
Această comunicare propune o strategie a UE pentru ca energia din surse regenerabile
offshore să devină o componentă esențială a sistemului energetic european până în 2050. În
acest scop, este nevoie de o abordare diversificată, adaptată la situații diferite. Prin urmare,
strategia prezintă un cadru general favorabil, abordând barierele și provocările comune tuturor
tehnologiilor și bazinelor maritime offshore, dar stabilește, de asemenea, și soluții de politică
specifice, adaptate la diferitele stadii de dezvoltare a tehnologiilor și la contextele regionale.
În plus, fiecare bazin maritim din Europa este diferit și are un potențial diferit datorită
condițiilor geologice specifice și stadiului specific de dezvoltare a energiei din surse
regenerabile offshore. Prin urmare, diferitelor bazine maritime li se potrivesc tehnologii
diferite.
Având în vedere perioada îndelungată de desfășurare a proiectelor privind energia din surse
regenerabile offshore (până la 10 ani), prezenta strategie stabilește o direcție strategică și
condițiile complementare într-un moment crucial, pentru a se asigura că tehnologiile din
domeniul energiei din surse regenerabile offshore pot contribui la atingerea obiectivelor
climatice pentru 2030 și 2050. Acest lucru vine, de asemenea, într-un moment în care Fondul
de redresare al UE din cadrul NextGenerationEU oferă o ocazie unică de a mobiliza capital
public pentru a compensa riscul ca investițiile private offshore să fie mai lente din cauza crizei
provocate de COVID-19.
Împreună cu această strategie, Comisia prezintă un document de lucru însoțitor al serviciilor
Comisiei care oferă orientări cu privire la acordurile privind piața energiei electrice.

2. PRIVIRE DE ANSAMBLU A TEHNOLOGIILOR LEGATE DE ENERGIA DIN SURSE

REGENERABILE

Termenul „tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile offshore” cuprinde o serie
de tehnologii în domeniul energiei curate, aflate în stadii diferite de maturitate. În prezent, în
apele europene sunt în desfășurare proiecte de mare anvergură la scară comercială pentru
turbinele eoliene fixate pe fundul mării, însă și alte tehnologii încep să devină vizibile. În
unele state membre sunt anunțate proiecte comerciale de anvergură din domeniul energiei
eoliene cu turbine flotante, iar energia oceanică atinge un nivel de maturitate care o face
atractivă pentru aplicațiile viitoare.

3
 Sursă: Centrul Comun de Cercetare.

UE este un lider mondial în domeniul tehnologiilor și industriilor din domeniul energiei din
surse regenerabile offshore. Industria eoliană offshore din Europa beneficiază de avantajul
primului venit în domeniul turbinelor eoliene fixate pe fundul mării, dispunând de o piață
internă puternică unde aproximativ 93 % din capacitatea instalată offshore europeană în 2019
a fost produsă în Europa15. Piața energiei eoliene offshore din UE-27 reprezintă 42 % (12
GW) din piața mondială în ceea ce privește capacitatea instalată cumulată, urmată de Regatul
Unit (9,7 GW) și China (6,8 GW). Companiile europene sunt operatori esențiali pe piața
mondială a energiei eoliene offshore16, deși se confruntă cu o concurență din ce în ce mai
mare din partea societăților asiatice. Costul global egalizat al energiei electrice (LCOE) pentru
energia eoliană offshore a scăzut cu 44 % în 10 ani, ajungând la 45-79 EUR/MWh în 2019.
Industriile din domeniul energiei din surse regenerabile din UE au, de asemenea, o prezență
puternică în tehnologia emergentă a energiei eoliene offshore cu turbine flotante. Există sau
sunt în curs de elaborare multiple modele flotante, însă niciunul nu prevalează în această
etapă. Se preconizează că, până în 2024, se vor pune în funcțiune turbine eoliene offshore
flotante cu o capacitate de 150 MW. Este nevoie de obiective mai ambițioase și de mai multă
claritate pentru a ajunge la o dimensiune a pieței suficientă pentru a genera reduceri ale
costurilor: există posibilitatea de a atinge un LCOE de mai puțin de 100 EUR/MWh în 2030,
dacă se implementează o capacitate mare.
Industria UE este, de asemenea, liderul mondial în dezvoltarea tehnologiilor din domeniul
energiei oceanice, în special a valurilor și a mareelor. Companiile din UE dețin 66 % din
brevetele acordate pentru energia maremotrică și 44 % din brevetele acordate pentru energia
valurilor, iar 70 % din capacitatea globală de energie oceanică a fost dezvoltată de companii
cu sediul în UE-27. În prezent, toate proiectele din întreaga lume utilizează tehnologia UE.
Tehnologiile din domeniul energiei oceanice sunt relativ stabile și previzibile și pot completa
energia eoliană și energia solară fotovoltaică. În prezent, nicio tehnologie specifică în
domeniul energiei oceanice nu este predominantă, iar sectorul întâmpină dificultăți în crearea
unei piețe a UE, în pofida progreselor înregistrate în materie de dezvoltare și demonstrație. Cu
toate acestea, tehnologiile privind energia oceanică ar putea aduce o contribuție semnificativă
la sistemul energetic și la industria Europei începând cu 2030, în special prin sprijinirea
stabilității rețelei și prin asumarea unui rol esențial în decarbonizarea insulelor din UE. În
prezent, deși ar fi nevoie de o reducere a costurilor pentru ca tehnologiile privind energia

15
Progrese înregistrate în materie de competitivitate energetică ecologică [SWD (2020) 953 final].
16
JRC 2019: Technology Market Report Wind Energy, JRC118314.

4
maremotrică și energia valurilor să-și atingă potențialul în mixul energetic, sectorul a redus
deja costurile cu 40 % din 2015, mai repede decât se anticipase. Un pas esențial, dar fezabil,
pentru a ajunge la dimensiunea comercială până în 2030 ar fi punerea în aplicare până în 2025
a proiectelor existente privind parcurile eoliene - pilot cu o capacitate de 100 MW.
Alte tehnologii se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, însă ar putea fi promițătoare
pentru viitor: biocombustibili pe bază de alge (biomotorină, biogaz și bioetanol), conversia
energiei termice a oceanelor (OTEC) și instalațiile fotovoltaice flotante (instalate deja în
apele fără ieșire la mare, dar aflate în principal în faza de cercetare și demonstrație pe mare,
cu o putere instalată de numai 17 kW).
Sectorul UE al tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile offshore
Producătorii de turbine eoliene, societățile specializate în construcția de turnuri și fundații,
furnizorii de cablu și operatorii de nave fac parte dintr-un lanț de aprovizionare activ pentru
întregul sector. Sectorul cuprinde sute de operatori, dintre care mulți sunt IMM-uri care
furnizează componente și asigură locuri de muncă pentru mii de lucrători, ingineri și oameni
de știință.. În prezent, 62 000 de persoane lucrează în industria eoliană offshore17 și
aproximativ 2 500 în sectorul energiei oceanice18. Sectorul tehnologiei de exploatare a
energiei din surse regenerabile offshore depășește sectorul energiei convenționale în ceea ce
privește valoarea adăugată, productivitatea muncii și creșterea ocupării forței de muncă și
poate contribui mai mult la creșterea PIB-ului în UE în următorii ani.

Dezvoltarea energiei din surse regenerabile offshore este o adevărată poveste europeană de
succes. Deși instalațiile offshore de energie din surse regenerabile sunt încă concentrate în
anumite bazine maritime, activitatea industrială aflată la baza acestora este susținută de un
număr mare de întreprinderi răspândite în toate țările și regiunile UE, inclusiv în regiunile
interioare și cele fără ieșire la mare. De exemplu, componentele turbinelor eoliene sunt
fabricate în Austria, Republica Cehă și regiunile interioare din Spania, Franța, Germania și
Polonia19.

17
Europa eoliană.
18
Comisia Europeană, Raportul privind economia albastră a UE — 2020.
19
JRC 2019: Technology Market Report Wind Energy, JRC118314.

5
 20
Instalații de producție a componentelor în domeniul energiei eoliene onshore și offshore în Europa (actualizat în iulie 2020)

3. BAZINELE MARITIME ALE UE: UN POTENȚIAL VAST ȘI VARIAT DE

EXPLOATARE A SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE OFFSHORE

UE dispune de cel mai mare spațiu maritim din lume și se află într-o poziție unică pentru a
dezvolta sectorul energiei din surse regenerabile offshore datorită varietății și
complementarității bazinelor sale maritime.
Cooperarea regională a fost intensificată recent în anumite bazine maritime, Cooperarea în
domeniul energiei în mările septentrionale (NSEC)21 oferind cel mai bun exemplu și un punct
de referință pentru alte state membre care doresc să exploateze întregul potențial al energiei
din surse regenerabile offshore. Energia din surse regenerabile offshore este în prezent o
prioritate paneuropeană, iar cooperarea la nivel regional este extinsă la toate bazinele
maritime și la toate statele membre. Lucrările în curs în cadrul Planului de interconectare a
pieței energiei din zona baltică (BEMIP) sau al Grupului la nivel înalt pentru Europa de sud-
vest cu privire la interconexiuni și al proiectului privind conectivitatea în domeniul energiei în
Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) sunt foarte relevante în acest context. În iunie 2020,
Memorandumul de la Split22 s-a axat pe energia din surse regenerabile offshore în contextul
activității de realizare a unei tranziții energetice în insule.

20
JRC (2019) Wind Energy Technology Market Report, JRC118314.
21
Înființat în 2016.
22
https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/sparsely-populated-
areas/eu2020_mou_split_en.pdf

6
 Adâncimea apei 100-1000 m flotante
Adâncimea apei 60-100 m flotante
Adâncimea apei 30-60 m
Adâncimea apei 0-30 m
Zonă 12 nm, adâncimea apei 0-100 m
Zonele SEE inclusiv

Potențialul tehnic eolian offshore în bazinele maritime accesibile statelor UE27 (JRC ENSPRESO 2019)23

Marea Nordului are un potențial natural ridicat, pe o suprafață extinsă, de producere a

energiei eoliene offshore datorită apelor puțin adânci și a potențialului localizat de energie
maremotrică și a valurilor. Marea Nordului este în prezent regiunea cea mai importantă din
lume în ceea ce privește capacitatea instalată și expertiza în domeniul energiei eoliene
offshore. Ea dispune de o bază politică și de guvernanță solidă cu NSEC. Regiunea
beneficiază, de asemenea, de expertiza unor organizații precum Convenția OSPAR24, sub
egida căreia 15 guverne și UE cooperează în domeniul protecției mediului marin în Atlanticul
de Nord-Est.
Marea Baltică are, de asemenea, un potențial natural ridicat pentru energia eoliană offshore 25
și un anumit potențial localizat pentru energia valurilor. Țările au început să coopereze mai
strâns pentru a valorifica acest potențial, inclusiv în cadrul Grupului la nivel înalt pentru
planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP)26, al inițiativei „Viziuni și
strategii în regiunea Mării Baltice” (VASAB), al Comisiei pentru protecția mediului marin al
Mării Baltice [Comisia de la Helsinki (HELCOM)] și al strategiei UE pentru regiunea Mării
Baltice27.
Zona din Oceanul Atlantic care aparține UE are un potențial natural ridicat pentru energia
eoliană offshore, atât cu turbine fixate pe fundul mării, cât și cu turbine flotante, dar și un bun
potențial natural pentru energia valurilor și energia maremotrică. Statele membre dezvoltă o
rezervă solidă de proiecte demonstrative, bazându-se pe experiența acumulată în ceea ce
privește echipamentele instalate și conectate la rețea și pe o rețea mondială de centre de
testare. Strategia UE privind Atlanticul și planul de acțiune revizuit pentru Atlantic din 202028
identifică energia din surse regenerabile offshore ca domeniu strategic de cooperare. Franța,
23
JRC (2019) JRC ENSPRESO - WIND - ONSHORE and OFFSHORE. Comisia Europeană, Centrul Comun de
Cercetare (JRC) [Set de date] PID: http://data.europa.eu/89h/6d0774ec-4fe5-4ca3-8564-626f4927744e
24
www.ospar.org
25
93 GW conform studiului privind Cooperarea în domeniul energiei eoliene offshore din zona baltică în cadrul
BEMIP https://op.europa.eu/fr/publication-detail/-/publication/9590cdee-cd30-11e9-992f-01aa75ed71a1
26
BEMIP intenționează să adopte un program de lucru pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore până în
primăvara anului 2021.
27
www.balticsea-region-strategy.eu
28
COM(2020) 329 final.

7
Spania și Portugalia au stabilit, de asemenea, o bună cooperare regională în cadrul Grupului la
nivel înalt pentru Europa de sud-vest privind interconexiunile.
Marea Mediterană are un potențial ridicat de exploatarea a energiei eoliene offshore (în cea
mai mare parte cu turbine flotante), un potențial bun pentru energia valurilor și un potențial
localizat pentru energia maremotrică29. Cooperarea regională privind sursele regenerabile de
energie offshore este organizată în temeiul Convenției de la Barcelona (mediu) și al inițiativei
WestMed30. Recent, Alianța MED7 a făcut apel în mod specific la sprijin pentru dezvoltarea
energiei din surse regenerabile offshore în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic31. Grupul
la nivel înalt pentru conectivitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est (CESEC) ar
putea promova inițiativele de cooperare regională de la Marea Adriatică către est.
Marea Neagră oferă un bun potențial natural pentru energia eoliană offshore (cu turbine
fixate pe fundul mării și flotante) și localizat pentru energia valurilor. Cooperarea regională
are loc deja în contextul Agendei maritime comune pentru Marea Neagră32. Agenda strategică
de cercetare și inovare la Marea Neagră33 menționează drept una dintre prioritățile sale
stimularea sectoarelor emergente ale economiei albastre, cum ar fi tehnologia energia eoliană
offshore și tehnologia de exploatare a energiei valurilor. Grupul la nivel înalt CESEC ar
putea, de asemenea, să încurajeze inițiativele de cooperare regională în Marea Neagră.
Insulele din UE dispun de un potențial ridicat în ceea ce privește energiile marine și pot juca
un rol important în dezvoltarea sectorului energiei offshore al UE. Acestea oferă un teren
atractiv pentru teste și demonstrații pentru tehnologiile inovatoare de generare a energiei
electrice offshore. Inițiativa „Energie curată pentru insulele UE” 34oferă un cadru de
cooperare pe termen lung pentru a promova proiecte reproductibile și pe scară mai largă care
să beneficieze de finanțare din partea investitorilor din sectorul privat și a instrumentelor de
sprijin relevante ale UE, dar și de asistență tehnică, pentru a accelera tranziția către o energie
curată pe toate insulele UE.
În plus, multe regiuni ultraperiferice europene și țări și teritorii de peste mări au un bun
potențial pentru energia din surse regenerabile offshore și sunt pioniere în ceea ce privește
decarbonizarea insulelor, aspecte incluse în inițiativa „Energie curată pentru insulele UE”.
Noile inițiative, inclusiv cooperarea cu regiunile învecinate, atunci când este posibil, ar trebui
să contribuie la optimizarea acestui potențial.

4. CUM SĂ ACCELERĂM IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE EXPLOATARE A ENERGIEI DIN

SURSE REGENERABILE OFFSHORE ÎN EUROPA

Există numeroase obstacole care trebuie depășite pentru a realiza viziunea prezentată în
această strategie de instalare a unor unități de producție de energie din surse regenerabile
offshore cu o capacitate de 300-40 GW în toate bazinele maritime ale UE până în 2050. În
următoarele secțiuni sunt trecute în revistă principalele provocări și sunt formulate propuneri
de politici și de reglementare pentru abordarea acestora.

29
Potențial de la 32 la 75 GW în conformitate cu studiul privind potențialul rețelei offshore în regiunea
mediteraneeană (Guidehouse, 2020-11) - https://data.europa.eu/doi10.2833/742284.
30
www.westmed-initiative.eu
31
www.diplomatie.gouv.fr/en/french-foreign-policy/europe/news/article/ajaccio-declaration-after-the-7th-
summit-of-the-southern-eu-countries-med7-10
32
https://ec.europa.eu/newsroom/mare/document.cfm?doc_id=59314
33
https://ec.europa.eu/newsroom/mare/document.cfm?doc_id=59317
34
https://euislands.eu/

8
 4.1 Amenajarea spațiului maritim pentru gestionarea durabilă a spațiului și a
resurselor

Atingerea unei capacități instalate de 300-40 GW de energie din surse regenerabile offshore
până în 2050 va necesita identificarea și utilizarea unui număr mult mai mare de situri pentru
producția de energie din surse regenerabile offshore și conectarea la rețeaua de transmisie a
energiei electrice. Autoritățile publice ar trebui, prin urmare, să planifice din timp aceste
evoluții pe termen lung, evaluând durabilitatea lor ecologică, socială și economică, asigurând
coexistența cu alte activități, cum ar fi pescuitul și acvacultura, transportul maritim, apărarea
sau dezvoltarea infrastructurii și garantând acceptarea de către public a implementărilor
planificate.

Dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile offshore trebuie să respecte, de

asemenea, legislația UE în materie de mediu și politica maritimă integrată35. Alegerea
sitului pentru un proiect de exploatare a energiei din surse regenerabile offshore este o
chestiune delicată. Spațiile maritime desemnate pentru exploatarea energiei offshore trebuie
să fie compatibile cu protecția biodiversității, să țină seama de consecințele socioeconomice
pentru sectoarele care se bazează pe starea bună de sănătate a ecosistemelor marine și să
integreze pe cât posibil alte utilizări ale mării.

Amenajarea spațiului maritim este un instrument esențial și bine stabilit pentru a anticipa
schimbările, a preveni și a atenua conflictele dintre prioritățile de politică, creând în același
timp sinergii între sectoarele economice.

Energia din surse regenerabile offshore poate și ar trebui să coexiste cu multe alte activități, în
special în zonele aglomerate. În acest scop, amenajarea spațiului maritim național ar trebui să
adopte o abordare holistică, multifuncțională/cu scopuri multiple. Adoptarea acestei
practici este în creștere în statele membre ale UE în moduri promițătoare. Ea a demonstrat
că dezvoltarea infrastructurilor energetice nu este incompatibilă cu rutele de transport și că
este posibil să se dezvolte activități economice durabile în zonele marine protejate. Aceste
experiențe și bune practici privind utilizarea multifuncțională ar trebui să fie transferate
tuturor utilizărilor maritime, inclusiv în sectoarele apărării și securității. În acest context,
proiectele se vor baza, de asemenea, pe cele mai recente instrumente digitale și de
monitorizare pentru a asigura o coexistență eficientă. Reducerea la minimum a impactului
exploatării energiei offshore asupra habitatului și a speciilor protejate poate fi, de asemenea,
favorizată de utilizarea noilor tehnologii. Prin urmare, ar trebui promovate activități de
cercetare și experimentare suplimentare pentru a promova în continuare proiectele-pilot
multifuncționale și pentru a face abordarea multifuncțională mai operațională și mai atractivă
pentru investitori. Acest lucru ar putea fi facilitat în cadrul forurilor de cooperare regională.
De asemenea, statele membre ar putea avea în vedere utilitatea includerii unor criterii de
utilizare multifuncțională în cadrul procedurii de ofertare și de autorizare.

Exemple de proiecte-pilot multifuncționale de succes în domeniul energiei din surse

regenerabile offshore

35
Cele mai relevante instrumente de politică sunt: directivele privind habitatele și păsările, Directiva-cadru
„Strategia pentru mediul marin”, Directiva privind amenajarea spațiului maritim, politica comună în domeniul
pescuitului, Directiva SEA, Directiva EIA, Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător, Convenția
de la Aarhus, precum și strategia privind biodiversitatea și planul de acțiune pentru economia circulară.

9
Parcuri eoliene offshore și acvacultură. Proiectul MERMAID a identificat beneficiile pentru
mediu ale diferitelor combinații de sisteme de acvacultură și de energie din surse
regenerabile offshore. Aceasta a avut drept rezultat mai multe proiecte-pilot desfășurate în
Belgia, Germania, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia în domeniul creșterii
moluștelor, al algelor și al platformelor offshore multifuncționale (de exemplu, Edulis,
TROPOS, Wier en Wind).

Zonele marine protejate și economia albastră în Marea Mediterană. Proiectul

PHAROS4MPAs Interreg a documentat interacțiunea dintre zonele marine protejate din
Marea Mediterană și economia albastră, inclusiv parcurile eoliene offshore. Acesta oferă
orientări cu privire la modul de prevenire sau de reducere la minimum a impactului asupra
mediului al sectoarelor-cheie.

Cooperarea în Marea Baltică a contribuit la definirea coridoarelor pentru cabluri și

conducte care reduc la minimum traversarea liniilor de navigație și a riscurilor legate de
activitatea pescarilor (proiectul BalticLINes Interreg). Unii pescari lucrează, de asemenea,
cu fracțiune de normă în parcurile eoliene offshore36.

Directiva privind amenajarea spațiului maritim37 impune tuturor statelor membre costiere să
prezinte Comisiei Europene planurile naționale de amenajare a spațiului maritim până la
31 martie 2021. Aceste planuri vor face obiectul unei revizuiri strategice de mediu în temeiul
Directivei 2001/42/CE (Directiva SEA) și al unor evaluări suplimentare, conform Directivelor
Habitate38 și Păsări39, cu scopul de a proteja siturile Natura 2000 și speciile protejate40. Aceste
proceduri trebuie să asigure faptul că eventualele efecte negative asupra mediului înconjurător
sunt evitate și reduse într-un stadiu incipient al procesului de planificare.

Prin urmare, o provocare majoră o constituie integrarea obiectivelor de dezvoltare a sectorului

energiei din surse regenerabile offshore atunci când se elaborează planurile naționale de
amenajare a spațiului maritim ale statelor membre, pe baza planurilor lor naționale privind
energia și clima. Acest lucru ar semnala întreprinderilor și investitorilor intențiile guvernelor
în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a sectorului energiei din surse regenerabile offshore,
ajutând atât sectorul privat, cât și cel public să își planifice activitățile.

În acest context, siguranța și securitatea sunt primordiale în mediul maritim. Zonele cu cel
mai mare potențial energetic din surse regenerabile offshore sunt, de asemenea, cele mai
expuse la riscurile prezentate de coliziunea cu nave, de unelte de pescuit, de activități militare
sau de muniții și substanțe chimice aruncate în larg. O abordare strategică comună a statelor
membre în ceea ce privește riscurile la nivel de bazin maritim ar aduce beneficii tuturor
activităților maritime și, în special, sectorului energiei din surse regenerabile offshore, având
în vedere cererea ridicată din acest sector de noi situri accesibile.

36
În Germania și Danemarca
37
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32014L0089
38
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:01992L0043-20130701.
39
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32009L0147.
40
Comisia a elaborat un Document de orientare privind proiectele de energie eoliană și legislația UE privind
natura
https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/natura_2000_and_renewable_energy_develop
ments_en.htm

10
Mai mult, o amenajare solidă a spațiului maritim poate avea drept efect o protecție adecvată a
ecosistemelor marine vulnerabile, în conformitate cu obligațiile de a ajunge la o stare
ecologică bună după cum se stipulează în Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”41,
în special în lumina actualizării programelor lor de măsuri marine care trebuie să aibă loc în
2022. Strategia UE privind biodiversitatea solicită extinderea și gestionarea eficace a rețelei
UE de zone protejate, cu scopul de a extinde zona de la 11 % la 30 % și de a proteja cu
strictețe o treime din aceasta (în creștere față de 1 % în prezent).

Pentru a asigura succesul planificării și desfășurării la scară largă a energiei din surse
regenerabile offshore, va fi necesar să se stimuleze cooperarea regională, inclusiv prin
intermediul cadrelor de cooperare vizând strategii macroregionale ale UE42 și al programelor
de finanțare Interreg43. Atât Directiva privind amenajarea spațiului maritim, cât și Directiva-
cadru „Strategia pentru mediul marin” impun statelor membre să colaboreze
transfrontalier, la nivel de bazin maritim. Statelor membre le revine sarcina de a decide
dacă, până unde și în ce măsură să extindă producția de energie din surse regenerabile
offshore în zona lor economică exclusivă, însă unele dintre problemele privind identificarea
celor mai bune situri de producție și coexistența cu alte utilizări pot fi soluționate cel mai bine
prin abordarea lor la nivel regional.

Prin urmare, Comisia Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre

pentru a sprijini pregătirea și punerea în aplicare a planurilor naționale de amenajare a
spațiului maritim și a strategiilor marine în mod coordonat, ținând seama de considerentele
regionale.

Planuri și strategiile privind bazinele maritime44, precum și convențiile privind mările

regionale45 pot contribui la armonizarea și coordonarea dezvoltării producției de energie din
surse regenerabile offshore între statele membre. Convențiile maritime regionale vizează
protejarea mediului marin din anumite regiuni marine. Acestea pot constitui un forum pentru
a face schimb de cunoștințe46 și pentru a lua decizii cu forță juridică obligatorie. Este esențial
să se consolideze cooperarea și coordonarea bazinelor maritime cu alte foruri regionale
dedicate energiei din surse regenerabile și amenajării spațiului maritim.

Consultarea publică face parte integrantă din evaluările socio-economice și de mediu și din
procesele de amenajare a spațiului maritim. Implicarea timpurie a tuturor grupurilor
vizate este esențială pentru a permite instalarea în timp util a unor noi capacități. Autoritățile
regionale sau naționale au obligația juridică și responsabilitatea de a informa aceste grupuri în
mod proactiv cu privire la proiectele, normele și potențialul de dezvoltare a
multifuncționalității spațiului maritim. Comisia va analiza în continuare interacțiunile dintre
sectorul energiei din surse regenerabile offshore și alte activități pe mare, cum ar fi pescuitul,
acvacultura, transportul maritim și turismul47, și încurajează cu fermitate acest dialog cu

41
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008L0056&from=RO
42
https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/cooperation/macro-regional-strategies/
43
https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/cooperation/european-territorial/
44
https://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/sea_basins_en.
45
Convenția de la Helsinki pentru Marea Baltică (HELCOM), Convenția OSPAR privind Marea Nordului și
Atlanticul de Nord-Vest, Convenția de la Barcelona pentru Marea Mediterană și Convenția de la București
pentru Marea Neagră.
46
De ex. orientările OSPAR privind dezvoltarea parcurilor eoliene (https://www.ospar.org/work-
areas/eiha/offshore-renewables)
47
https://www.msp-platform.eu/sector-information/tourism-and-offshore-wind

11
comunitățile direct vizate. La nivel european, regional și local, dezvoltatorii de sisteme de
energie din surse regenerabile offshore, alți utilizatori ai mării, partenerii sociali, ONG-urile și
autoritățile publice ar trebui să se angajeze într-o discuție strategică pe termen lung cu privire
la atingerea obiectivelor comune.

În cele din urmă, sectorul energiei din surse regenerabile offshore va avea o dezvoltare
durabilă doar dacă nu are efecte negative asupra mediului, precum și asupra coeziunii
economice, sociale și teritoriale. Deși dovezile actuale sugerează că acest lucru este posibil,
situația trebuie monitorizată, iar cunoștințele noastre științifice actualizate, în condițiile în care
capacitățile sunt amplificate și sunt dezvoltate noi tehnologii. Prin urmare, avem nevoie de
analize și de schimburi de date aprofundate mai numeroase și mai sistematice, utilizând
cele mai bune instrumente de modelare disponibile, pentru a monitoriza potențialele efecte
cumulate asupra mediului marin și interacțiunea dintre sectorul energiei din surse regenerabile
offshore și alte activități pe mare, cum ar fi pescuitul și acvacultura.

Comisia invită dezvoltatorii și părțile interesate din statele membre să îmbunătățească

calitatea și utilizarea serviciului Copernicus de monitorizare a mediului marin și a Rețelei
europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet). Ca platforme de date
deschise, aceste servicii oferă informații foarte valoroase utilizatorilor spațiului maritim, în
special dezvoltatorilor din sectorul energiei din surse regenerabile offshore. În plus,
autoritățile competente ar trebui să stipuleze dispoziții obligatorii pentru operatori de a
monitoriza impactul posibil asupra mediului marin, iar aceste date ar trebui să fie publice și
ușor accesibile. Într-o etapă următoare, datele trebuie să fie analizate și evaluate pentru a
furniza rezultate utilizabile și pentru a sprijini deciziile în materie de politică.

Pentru a facilita dialogul privind durabilitatea ecologică, economică și socială a sectorului

energiei din surse regenerabile offshore, Comisia este pregătită să faciliteze și să promoveze o
„comunitate de practici” în care toate părțile interesate, industria, partenerii sociali, ONG-
urile și oamenii de știință să poată face schimb de opinii, schimb de experiență și să lucreze la
proiecte comune.

Acțiuni-cheie

 Comisia va facilita cooperarea transfrontalieră și va încuraja statele membre să integreze

obiectivele de dezvoltare a energiei din surse regenerabile offshore în planurile lor
naționale de amenajare a spațiului maritim, în conformitate cu planurile lor naționale
privind energia și clima — NCEP (martie 2021).
 Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a directivei privind amenajarea
spațiului maritim48, care reflectă dezvoltarea pe termen lung a sectorului energiei din surse
regenerabile offshore (2022).
 Comisia va elabora, împreună cu statele membre și organizațiile regionale, o abordare
comună și proiecte-pilot privind amenajarea spațiului maritim la nivelul bazinelor
maritime, analizând atât riscurile pe mare, cât și compatibilitatea cu protecția și refacerea
naturii (2021-2025).
 Comisia prezintă astăzi un Document de orientare privind proiectele de energie eoliană și
legislația UE privind natura49.

48
Articolul 14 din Directiva 2014/89/UE.

12
 Comisia va promova, în 2021, un dialog privind energia din surse regenerabile offshore
între autoritățile publice, părțile interesate și oamenii de știință, sub forma unei comunități
de practici (2021).
 Comisia va sprijini proiectele multifuncționale în cooperare cu statele membre și cu
organizațiile regionale (2021-2025).
 Comisia și Agenția Europeană de Apărare vor institui o acțiune comună pentru
identificarea barierelor în calea dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile
offshore în zonele rezervate pentru activități de apărare și pentru a îmbunătăți coexistența
activităților.

4.2 O nouă abordare privind energia din surse regenerabile offshore și infrastructura
rețelei

Amenajarea spațiului în ceea ce privește exploatarea energiei din surse regenerabile offshore
este strâns legată de dezvoltarea rețelei offshore și onshore. Această secțiune prezintă diferite
etape în dezvoltarea rețelelor offshore și măsurile care ar sprijini infrastructura necesară
pentru a transforma în realitate exploatarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile
offshore.

Majoritatea parcurilor eoliene offshore existente au fost utilizate ca proiecte naționale

conectate direct la țărm prin intermediul legăturilor radiale (a se vedea figura 1). Se
preconizează că această modalitate de dezvoltare a sectorului energiei din surse regenerabile
offshore va continua, în special în zonele în care dezvoltarea activităților offshore demarează
doar acum. În paralel, se așteaptă ca operatorii de sisteme naționale de rețele de transport
(OST) să continue să construiască interconexiuni transfrontaliere pentru comercializarea
energiei electrice și pentru securitatea aprovizionării.

Figura 1 Parcuri eoliene offshore conectate radial la mal și la o linie de interconexiune separată

Pentru a accelera implementarea proiectelor de exploatare a energiei din surse regenerabile

offshore într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și durabil, este esențială o
planificare mai rațională a rețelei și dezvoltarea unei rețele buclate50. În acest context,

49
Comunicarea Comisiei — Document de orientare privind proiectele de energie eoliană și legislația UE privind
natura — C (2020) 7730 final.
50
O rețea buclată offshore ar fi similară sistemului de rețele de transport interconectate pe uscat, unde energia
electrică poate circula în mai multe direcții.

13
conceptul de „proiecte hibride”51 a beneficiat de o atenție deosebită în ultimii ani. Un proiect
hibrid poate fi conceput în diferite moduri, incluzând insule și centre energetice. Ca exemplu
de proiect hibrid (figura 2), producția de energie eoliană offshore este direct legată la o linie
de interconexiune transfrontalieră52.

Figura 2. Exemplu de proiect hibrid, modelul conectat

Principala diferență dintre rețeaua conectată radial și un proiect hibrid este aceea că rețeaua
are o dublă funcționalitate, care combină interconectarea rețelelor de energie electrică între
două sau mai multe state membre și transportul energiei din surse regenerabile offshore către
siturile sale de consum.

O parte a viitoarei rețele offshore va fi construită în mod ideal în jurul proiectelor hibride, în
cazurile în care acestea pot reduce costurile și utilizarea spațiului maritim. Proiectele hibride
offshore reunesc generarea și transmisia de energie offshore în context transfrontalier,
generând economii semnificative în ceea ce privește costurile și utilizarea spațiului în
comparație cu abordarea actuală, care se bazează pe conexiuni radiale și pe dezvoltarea
separată a interconexiunilor transfrontaliere de energie electrică pentru comerț, fără a conecta
producția de energie offshore. Proiectele hibride vor constitui o etapă intermediară între
proiecte naționale la scară mai mică și un sistem energetic cu o rețea de energie electrică
buclată complet. În acest context, este necesară interoperabilitatea diferitelor sisteme
naționale offshore.

Pentru a obține o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile

offshore, dezvoltarea și planificarea unei rețele offshore trebuie să depășească frontierele
naționale și să acopere întregul bazin maritim și să ia în considerare din ce în ce mai mult
posibilitatea multifuncționalității, sub forma unor proiecte hibride sau, mai târziu, a unei rețele
mai buclate. Prin urmare, ca un prim pas, statele membre trebuie să adopte o abordare
coordonată și să își asume un angajament pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea
sectorului energiei din surse regenerabile offshore. Ele ar trebui să stabilească împreună
obiective ambițioase pentru producția de energie din surse regenerabile offshore din fiecare
bazin maritim, ținând seama, în același timp, de protecția mediului, de impactul
socioeconomic și de amenajarea spațiului maritim. Aceste obiective ar putea fi transpuse într-
un memorandum de înțelegere sau într-un acord interguvernamental între statele
membre relevante, ținând seama de particularitățile bazinului maritim în cauză. Comisia este
pregătită să faciliteze procesul de coordonare pentru a ajunge la un acord cu privire la un

51
Roland Berger GmbH (2019), Hybrid projects: How to reduce costs and space of offshore developments,
North Seas Offshore energy Clusters study
https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/59165f6d-802e-11e9-9f05-01aa75ed71a1
52
Figura 2 — Linia întreruptă reprezintă frontiera ZEE.

14
astfel de angajament pe termen lung, reunind statele membre în cauză și oferind asistență
practică (de exemplu, sub forma unui model), pentru a stabili o direcție clară, ținând seama de
dispozițiile privind cooperarea regională din cadrul Regulamentului privind guvernanța
uniunii energetice și combaterea schimbărilor climatice53. Aceste angajamente ar trebui să se
reflecte în planurile naționale actualizate privind energia și clima în perioada 2023-2024.

Următorul pas ar fi luarea în considerare a acestor obiective ambițioase într-o planificare și

dezvoltare regională integrată a rețelei. Absența rețelelor offshore sau riscul de întârziere în
dezvoltarea rețelelor pot constitui obstacole majore în calea implementării rapide. Producția
offshore de hidrogen și conductele de hidrogen sunt o altă opțiune pentru a transporta energia
generată offshore la țărm și trebuie luate în considerare în planificarea rețelelor de energie
electrică și de gaze. Rețeaua în sine va trebui să poată să integreze în mod eficient capacitățile
de producție ridicate preconizate, reducând în același timp la minimum utilizarea spațiului
maritim. Pentru ca un investitor să ia decizia de a investi în producția de energie din surse
regenerabile offshore, este esențial să existe o înțelegere clară a calendarului și a planurilor
pentru dezvoltarea infrastructurii offshore și onshore a rețelelor. Dezvoltarea rețelei presupune
mai mult timp de implementare (în general, 10 ani sau mai mult) decât generarea de energie
offshore, subliniind necesitatea de a investi în rețele orientate spre viitor. În plus, procesele de
autorizare din statele membre ar trebui să fie raționalizate ori de câte ori este posibil, pentru a
se evita întârzierile inutile. Planificarea rețelelor ar trebui, de asemenea, să țină cont de
necesitățile terestre de a lega energia generată offshore de producția de hidrogen etc.
Angajamentele statelor membre vor reduce riscul ca OST să dezvolte active depreciate
offshore.

Atingerea acestui obiectiv va necesita o mai bună coordonare între operatorii de sisteme de
transport din statele membre și autoritățile naționale de reglementare din același bazin
maritim în ceea ce privește planificarea infrastructurii rețelei54. Cadrul legislativ actual,
cum ar fi Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și combaterea schimbărilor
climatice55 și Directiva privind amenajarea spațiului maritim, împreună cu strategiile și
convențiile privind bazinele maritime, oferă deja posibilitatea unei cooperări regionale mai
bune pentru a răspunde necesității de a alinia mai bine planificarea regională. Cadrul de
cooperare regională instituit în temeiul Regulamentului TEN-E pentru a identifica proiectele
de interes comun reprezintă, de asemenea, un bun model de urmat.

Pe termen scurt, ar fi necesar să se stabilească o cooperare mai structurată între statele

membre, OST și autoritățile de reglementare, pentru a elabora o planificare regională mai
integrată și optimizată a rețelei offshore, ținând seama de planurile de amenajare a spațiului
maritim. Într-o etapă ulterioară, planificarea rețelelor offshore ar putea deveni, în cele din
urmă, o sarcină cu un rol mai puternic, efectuată de centrele de coordonare regionale56, care
vor intra în funcțiune în 2022, pentru a completa rolul OST naționali în îndeplinirea sarcinilor
de importanță regională. Pe termen lung, cooperarea structurală ar putea fi consolidată în
continuare prin înființarea de operatori de sistem regional offshore independenți, care să
opereze și să dezvolte rețele offshore din ce în ce mai buclate.

53
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R1999&from=RO
54
Acest lucru poate duce la reduceri semnificative ale costurilor, după cum se arată în studiile recente, cum ar fi
Cooperarea baltică pentru energia eoliană în cadrul BEMIP (a se vedea referința de mai sus),
55
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R1999&from=EN
56
În temeiul articolului 35 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 219/943.

15
Pentru ca statele membre să se angajeze în mod concertat să utilizeze energia din surse
regenerabile offshore și să dezvolte infrastructura aferentă, este nevoie de o mai mare claritate
în ceea ce privește distribuirea costurilor și a beneficiilor, atât între statele membre în
cauză, cât și între activele de producție și proiectele de transport. Prin urmare, este necesar să
se elaboreze o metodologie solidă de alocare a costurilor în funcție de locul în care se
acumulează beneficiile. Facilitarea partajării costurilor între statele membre, OST și
dezvoltatorii de parcuri eoliene offshore ar crea condiția prealabilă necesară pentru realizarea
viziunii integrate la nivel de bazin maritim.

Pentru a pregăti terenul pentru volume viitoare mai mari de energie generate offshore și
soluții în materie de rețele mai inovatoare și orientate spre viitor, inclusiv în ceea ce privește
infrastructura producției de hidrogen, cadrul de reglementare ar trebui să permită investiții
anticipative, de exemplu, dezvoltarea de rețele offshore cu o capacitate mai mare decât cea
necesară inițial sau de rețele cu caracteristici tehnologice superioare față de ceea ce este
necesar pe termen scurt.

Acțiuni-cheie

 Comisia va elabora un cadru pentru ca statele membre să formuleze un angajament

comun pe termen lung pentru implementarea proiectelor vizând energia din surse
regenerabile offshore per bazin maritim până în 2050 (2021).
 Comisia va propune un cadru în temeiul Regulamentului TEN-E revizuit pentru
planificarea pe termen lung a rețelei offshore de către operatorii de sisteme de
transport, implicând autoritățile de reglementare și statele membre în fiecare bazin
maritim, inclusiv pentru proiectele hibride (decembrie 2020).
 În cadrul domeniilor lor de competență, Comisia, statele membre și autoritățile de
reglementare vor elabora un cadru care să permită operatorilor de sisteme de transport
să facă investiții anticipative în rețelele offshore pentru a se pregăti pentru o viitoare
extindere și dezvoltare (începând cu 2021).
 Comisia va publica orientări ale UE privind modul de coordonare a partajării costurilor
și beneficiilor la nivel transfrontalier pentru proiectele de transport de energie,
combinate cu dezvoltarea de proiecte de generare a energiei (până în 2023).

4.3 Un cadru de reglementare al UE mai clar pentru energia din surse regenerabile
offshore

În perioada de tranziție către un sistem energetic offshore cu mai multe bucle, rețelele vor
deveni mai integrate în timp, iar proiectele vor fi mai complexe. În această perioadă a inovării
și a schimbării, un cadru juridic previzibil pe termen lung este esențial pentru a oferi siguranță
tuturor organismelor implicate și pentru a mobiliza fonduri din partea investitorilor.

O piață a energiei bine reglementată ar trebui să ofere semnalele adecvate pentru investiții.
Regulamentul privind energia electrică prevede norme pentru integrarea proiectelor de
amploare privind exploatarea energiei din surse regenerabile în sistemul energetic și în piața
energiei electrice. În cazul proiectelor naționale din domeniul energiei din surse regenerabile
offshore, normele de piață reflectă în mare măsură structura de piață onshore a pieței integrate
a energiei electrice.

16
Cu toate acestea, deși proiectele naționale vor continua să reprezinte o mare parte a
proiectelor offshore, se preconizează că, pe viitor, proiectele transfrontaliere privind
exploatarea energiei din surse regenerabile vor deveni din ce în ce mai importante în
majoritatea bazinelor maritime din Europa. Proiectele inovatoare, cum ar fi insulele
energetice sau proiectele hibride57 și producția offshore de hidrogen, se confruntă cu
provocări specifice, iar cadrul de reglementare actual nu a fost dezvoltat ținând seama de
astfel de proiecte. Prin urmare, este necesar să se clarifice normele pieței de energie electrică
și să fie prevăzute în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește această
strategie.

Proiectele hibride pot fi concepute astăzi într-un mod care să fie atât compatibil cu legislația
actuală a UE, cât și avantajos pentru societate. Pe baza consultărilor și a studiilor efectuate5859,
instituirea unei zone de ofertare offshore pentru un proiect hibrid poate fi realizată în așa fel
încât să fie compatibilă cu normele pieței energiei electrice și poate fi o opțiune adecvată
pentru o extindere amplă a producției de energie din surse regenerabile offshore, deoarece
asigură integrarea deplină a energiei din surse regenerabile pe piață prin integrarea simultană
a energiei din surse regenerabile și utilizarea interconexiunilor transfrontaliere pentru comerț.
Această abordare asigură faptul că energia electrică din surse regenerabile poate să ajungă
acolo unde este nevoie de ea, devenind parte din graficele de energie electrică și sprijinind
securitatea regională a aprovizionării. Aceasta reduce, de asemenea, necesitatea unor măsuri
corective costisitoare pe piața postvânzare de către OST. În plus, se oferă semnale de preț
solide pentru a încuraja dezvoltarea unei cereri offshore, cum ar fi hidrogenul verde provenit
din electroliză.

Cu toate acestea, în această configurație, producătorii de energie din surse regenerabile

offshore vor obține, probabil, prețul mai mic al pieței energiei electrice de pe piețele la care
sunt conectați pentru a asigura dispecerizarea. În funcție de topologia proiectelor, se
preconizează că acest efect asupra veniturilor va fi limitat la aproximativ 1 %60 pentru mai
mult de jumătate dintre viitoarele proiecte hibride. Totuși, pentru unele proiecte, se poate
ajunge până la 11 %. În cazul proiectelor cu un nivel semnificativ mai scăzut al veniturilor de
pe piața energiei electrice, acest lucru se produce ca urmare a congestiei în rețea, ceea ce face
ca veniturile din congestii obținute de OST să fie proporțional mai mari. Acest efect de
redistribuire trebuie să fie abordat pentru a alinia stimulentele și pentru a permite
avansarea proiectelor hibride prin captarea valorii totale a proiectului.

O modalitate de aliniere a stimulentelor ar putea fi să se permită statelor membre să utilizeze

veniturile din congestii pentru realocarea către producătorii care își desfășoară activitatea într-
o zonă de ofertare offshore pentru a se asigura că proiectele hibride sunt atractive pentru
investitorii în domeniul energiei din surse regenerabile. Până când acest lucru va deveni
posibil în temeiul legislației UE, orice stimulente sau scheme de sprijin ar trebui să țină seama
de efectul de redistribuire, asigurând faptul că nu există întârzieri în implementarea
proiectelor hibride.

57
Considerentul (66) din Regulamentul 2019/943 privind piața internă a energiei electrice sprijină dezvoltarea
proiectelor hibride, JO L 158, 14.6.2019.
58
Market Arrangements for Offshore Hybrid Projects in the North Sea (Thema Report 2020-11).
https://data.europa.eu/doi10.2833/36426
59
www.promotion-offshore.net/results/deliverables/
60
Market Arrangements for Offshore Hybrid Projects in the North Sea (Thema Report 2020-11).
https://data.europa.eu/doi10.2833/36426

17
Pe baza aplicării orientărilor privind piața furnizate în documentul de lucru însoțitor al
serviciilor Comisiei, aceasta va evalua modul în care cadrul existent al pieței energiei electrice
sprijină dezvoltarea sectorului energiei din surse regenerabile offshore și va examina dacă
sunt necesare norme mai specifice și mai bine orientate.

Un alt aspect care trebuie abordat este provocarea practică și fizică de conectare a proiectelor
la mai multe piețe cu norme diferite de conectare. Deși la nivelul UE există norme privind
conectarea la rețea, acestea nu au fost elaborate ținând seama de rețelele offshore. Prin
urmare, ar trebui elaborată o abordare comună a cerințelor privind racordarea la rețea
pentru rețelele de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), pe baza experienței acumulate
în bazinul Mării Nordului.

Clarificarea cadrului de reglementare poate oferi, de asemenea, mai multă vizibilitate și

previzibilitate fluxurilor de venituri preconizate. Unul dintre principalele obiective recent
adoptate ale pieței energiei electrice este de a adapta piața energiei la sursele regenerabile.
Prin urmare, dezvoltatorii de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să
considere prețurile angro la energia electrică drept o componentă importantă a veniturilor lor.
Deși investitorii ar trebui să suporte riscul de piață, o parte a riscului și veniturile
insuficiente din prețurile pieței pot fi compensate prin scheme de sprijin, în conformitate
cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura că proiectele în domeniul energiei
din surse regenerabile offshore sunt extinse în funcție de necesități.

Având în vedere costul marginal zero al producției de energie din surse regenerabile offshore,
prețurile angro la energia electrică tind în prezent să fie scăzute în statele membre cu o rată
ridicată de penetrare a producției de energie din surse regenerabile. Până în prezent, măsurile
naționale de sprijin prin licitații competitive, în combinație cu obiectivele de implementare, au
jucat un rol important în dezvoltarea și extinderea tehnologiilor din domeniul energiei din
surse regenerabile și în reducerea costurilor aferente. O combinație între un cadru de piață
eficient și o formă de sistem de stabilizare a veniturilor (acorduri de eliminare a riscurilor,
de garantare și de achiziție de energie electrică) ar putea fi necesare pentru extinderea
preconizată a tehnologiilor mature în domeniul energiei din surse regenerabile offshore.
Pentru a facilita acest lucru, Comisia va încuraja cele mai bune practici și schimburi cu privire
la diferite modele de licitație.

În plus, va fi nevoie în continuare de sprijin specific pentru tehnologiile emergente în

domeniul energiei din surse regenerabile offshore, cum ar fi energia maremotrică,
energia valurilor, energia eoliană offshore obținută prin turbine flotante și panouri
solare flotante , pentru a trece de la etapa pilot și de la faza demonstrativă prin concentrarea
acțiunii asupra soluțiilor tehnologice care să reconcilieze cel mai bine obiectivele economice
și de mediu ale UE.

Normele actuale din Directiva privind energia din surse regenerabile61 și Orientările privind
ajutorul de stat pentru energie și protecția mediului favorizează o abordare neutră din
punct de vedere tehnologic a sprijinului acordat surselor regenerabile de energie, recunoscând
în același timp că licitațiile axate pe tehnologii specifice pot fi justificate în special în
circumstanțe particulare pentru tehnologii noi și inovatoare. În ultimii ani, aceste norme au
fost esențiale pentru dezvoltarea, în special, a sectorului energiei eoliene offshore și vor
continua să fie importante pentru dezvoltarea unor tehnologii mai puțin mature. Comisia se va

61
Directiva (UE) 2018/2001, JO L 328, 21.12.2018.

18
asigura că viitoarea revizuire a normelor privind ajutoarele de stat și a Directivei privind
energia din surse regenerabile oferă un cadru complet actualizat și adecvat scopului pentru
utilizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei curate, inclusiv a energiei din
surse regenerabile offshore.

În următorii ani, gama de mecanisme de cooperare disponibile în temeiul Directivei privind

energia din surse regenerabile (RED II)62 este promițătoare în ceea ce privește atingerea unui
procent mai mare de proiecte transfrontaliere sub formă de proiecte comune și hibride.
Mecanismele de cooperare care prevăd, de asemenea, transferuri statistice sau proiecte
comune63 ar putea oferi statelor membre fără ieșire la mare posibilitatea de a sprijini
investițiile în energia din surse regenerabile offshore.

Comisia consideră că o orientare clară cu privire la chestiunea unei partajări adecvate a

costurilor și a beneficiilor între părțile interesate (inclusiv structura de bază a cooperării,
împărțirea costurilor și beneficiilor și un acord de cooperare) ar fi esențială pentru a se asigura
că statele membre implicate beneficiază de un avantaj net dacă acționează în comun.

Acțiuni-cheie

 Comisia clarifică cadrul de reglementare, în special în ceea ce privește zonele de

ofertare offshore pentru proiecte hibride, în documentul de lucru al serviciilor Comisiei
care însoțește prezenta strategie;
 Comisia va propune modificarea legislației64 privind utilizarea permisă a veniturilor
din congestii pentru a da opțiunea statelor membre de a oferi o alocare mai flexibilă a
veniturilor din congestii în ceea ce privește proiectele hibride offshore (2022);
 Comisia va însărcina Comitetul părților interesate din domeniul energiei electrice65 să
pregătească modificări la codurile de rețea pentru conectarea rețelelor offshore de
înaltă tensiune în curent continuu (2021);
 Comisia se va asigura că revizuirea Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru
protecția mediului și energie oferă un cadru complet actualizat și adecvat scopului
pentru utilizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei curate, inclusiv
a energiei din surse regenerabile offshore (până la finele anului 2021).
 Comisia va propune orientări cu privire la partajarea costurilor și a beneficiilor pentru
proiectele transfrontaliere (2021).

4.4 Mobilizarea investițiilor din sectorul privat în sursele regenerabile de energie

offshore: rolul fondurilor UE

Nevoile de investiții pentru implementarea pe scară largă a tehnologiilor de producere a

energiei din surse regenerabile offshore până în 2050 sunt estimate la aproape 800 de miliarde
EUR, din care aproximativ două treimi sunt pentru finanțarea infrastructurii de rețea asociate

62
Directiva (UE) 2018/2001, JO L 328, 21.12.2018.
63
Articolul 6, articolul 7 și articolul 11 din Directiva privind energia din surse regenerabile reformată. A se
vedea și https://ec.europa.eu/energy/topics/renewable-energy/renewable-energy-directive/cooperation-
mechanisms_en.
64
Articolul 19 din Regulamentul (UE) 2019/943 privind energia electrică, JO L 158, 14.6.2019.
65
https://www.acer.europa.eu/en/Electricity/FG_and_network_codes/Pages/European-Stakeholder-
Committees.aspx

19
și o treime pentru generarea offshore66. Aceasta înseamnă că spre acest sector va trebui
direcționat un volum de capital semnificativ mai mare decât până în prezent. Investițiile
anuale în rețelele pe uscat și offshore din Europa din ultimii zece ani, până în 2020, s-au
ridicat la aproximativ 30 de miliarde EUR, dar trebuie să ajungă la peste 60 de miliarde EUR
în deceniul următor, iar după 2030 vor trebui să crească și mai mult67.
Se preconizează că cea mai mare parte a acestor investiții va fi furnizată de capital privat.
Taxonomia UE a finanțelor sustenabile va orienta investițiile în aceste activități, în
conformitate cu ambițiile noastre pe termen lung. Cu toate acestea, utilizarea eficientă și bine
direcționată a sprijinului UE va juca, de asemenea, un rol de catalizator strategic. Dezvoltarea
rețelei este o condiție prealabilă pentru fiecare bazin maritim, pentru a permite accesul
clienților la energia generată offshore. În cazul tehnologiilor mature din domeniul energiei
offshore, un astfel de sprijin poate contribui la atenuarea eșecului pieței, de exemplu prin
abordarea riscului de lansare a mai multor proiecte de dimensiuni mai mari sau prin reducerea
costurilor de capital, de obicei foarte ridicate pentru aceste tipuri de proiecte. În cazul
tehnologiilor mai puțin mature sau al proiectelor aflate încă într-un stadiu incipient, finanțarea
publică din partea UE va fi esențială pentru crearea pieței, prin implicarea unui număr mai
mare de actori privați, îmbunătățirea competitivității, reducerea incertitudinilor, reducerea
costurilor și accelerarea progresului în materie de implementare și comercializare timpurie.
Noul program InvestEU poate oferi sprijin și garanții pentru tehnologiile emergente în
vederea accelerării investițiilor private prin diferitele sale componente, de exemplu prin
sprijinirea cercetării și inovării, a dezvoltării infrastructurii și a industriilor strategice. Întrucât
costurile de capital reprezintă o parte semnificativă din costurile totale ale investițiilor pentru
noi proiecte offshore, reducerea riscurilor și reducerea costului capitalului pot avea un efect
pozitiv important pentru mobilizarea capitalului privat și stimularea investițiilor noi.
Acordarea de împrumuturi de către Banca Europeană de Investiții (BEI) poate juca un rol
crucial, alături de investițiile private în energia din surse regenerabile offshore.
În plus, fondurile eliberate din proiectele anulate ale primei cereri de propuneri NER 300 vor
fi reinvestite prin intermediul instrumentelor financiare existente. Aceasta permite
mobilizarea unor investiții private suplimentare în inovarea în materie de emisii scăzute de
dioxid de carbon, inclusiv în domeniul energiei din surse regenerabile offshore.
În contextul planului de redresare din cadrul NextGenerationEU, Mecanismul de redresare
și reziliență (RRF), în valoare de 672,5 miliarde EUR canalizează 37 % înspre tranziția verde
și, prin urmare, ar putea sprijini reformele și investițiile în energia din surse regenerabile
offshore în cadrul inițiativei emblematice „Power up”.
Fondurile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență vor trebui să fie angajate până la
sfârșitul anului 2023. Prin urmare, este esențial ca statele membre să poată prezenta o rezervă
de proiecte mature, în strânsă cooperare cu întreprinderile care se pregătesc deja să
investească. Comisia este pregătită să pună la dispoziție expertiză tehnică și consolidarea
capacităților atât pentru statele membre, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic, cât
și pentru promotorii de proiecte, în cadrul Platformei de consiliere InvestEU. În plus,
finanțarea în cadrul RRF poate sprijini sectorul energiei din surse regenerabile offshore și din

66
Finanțarea activelor hibride offshore din Marea Nordului (Guidehouse, 2020-11)
https://data.europa.eu/doi10.2833/269908
67
Evaluarea impactului Planului pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima https://eur-
lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:749e04bb-f8c5-11ea-991b-01aa75ed71a1.0001.02/DOC_1&format=PDF

20
punct de vedere al investițiilor în modernizarea infrastructurilor portuare, precum și a
conexiunilor de rețea. Aceasta poate sprijini, de asemenea, reformele asociate necesare
pentru a facilita implementarea proiectelor care vizează exploatarea energiei din surse
regenerabile offshore și integrarea în sistemele energetice (de exemplu, prin simplificarea
procedurilor de autorizare, planificarea rețelelor, amenajarea spațiului maritim și licitații
pentru energia din surse regenerabile offshore).
Instrumentele UE pot contribui, de asemenea, la mobilizarea finanțării atât de necesare pentru
promovarea soluțiilor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile și a
proiectelor comune. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), cu noul său
instrument pentru generarea transfrontalieră de energie din surse regenerabile, oferă
stimulente pentru cooperarea în domeniul energiei din surse regenerabile. Acesta poate fi
utilizat pentru a cartografia potențialele situri de dezvoltare offshore, pentru a finanța studiile
necesare și, în mod excepțional, pentru a finanța lucrările de construcții, pentru proiecte la
care participă două sau mai multe state membre. Un exemplu ar putea fi dezvoltarea în comun
a unui parc eolian flotant pentru a sprijini poziția de lider a tehnologiei europene.
Componenta pentru infrastructură din cadrul MIE a finanțat deja proiecte în domeniul
energiei offshore, cum ar fi proiectul North Sea Wind Power Hub, și ar putea, în viitor, să se
concentreze mai mult asupra dezvoltării infrastructurii transfrontaliere de rețele offshore,
inclusiv asupra proiectelor hibride și a celor care vizează rețele buclate.
În plus, mecanismul de finanțare a energiei din surse regenerabile, operațional la
1 ianuarie 2021, poate oferi modalități de partajare a beneficiilor proiectelor în domeniul
energiei offshore cu statele membre care nu au zone costiere. Toate statele membre, inclusiv
statele membre fără ieșire la mare, pot contribui financiar la acest mecanism, stabilindu-și
preferința pentru tipurile de proiecte și tehnologii pe care ar dori să le sprijine, inclusiv
proiecte offshore. La rândul lor, aceste state membre vor primi beneficii statistice68 pentru
energia din surse regenerabile produsă în cadrul proiectelor finanțate și ar partaja, practic,
potențialul în materie de energie din surse regenerabile al statelor membre care găzduiesc
proiectul.
Mecanismul respectiv poate oferi sprijin pentru o gamă largă de proiecte, de la instalații de
mici dimensiuni și tehnologii inovatoare (cum ar fi parcurile eoliene offshore cu turbine
flotante) până la proiecte la scară largă, transfrontaliere și hibride. El poate acorda granturi
pentru componenta de generare a energiei din surse regenerabile a proiectelor axate pe
generarea de combustibil din surse regenerabile de tip „Power-to-X”, pentru proiecte privind
producerea și depozitarea energiei, precum și pentru proiecte care primesc alte forme de
sprijin pentru infrastructură sau conectarea la rețea. Comisia intenționează să lanseze prima
licitație la nivelul UE pentru proiecte în 2021.
Orizont Europa și Fondul pentru inovare vor oferi sprijin pentru proiecte de cercetare, inovare
și demonstrație care stau la baza dezvoltării și implementării viitoare a unor tehnologii
inovatoare în domeniul energiei offshore în Europa. În special, în cadrul programului Orizont
Europa, va fi posibil să se sprijine dezvoltarea și testarea de tehnologii, componente și soluții
68
De exemplu, dacă un stat membru fără ieșire la mare contribuie la acest mecanism, iar apoi mecanismul
sprijină parcul eolian offshore din alt stat membru, atunci statul membru care a contribuit va considera energia
din surse regenerabile produsă de proiectele din statul membru gazdă ca și cum ar fi fost produsă în statul
membru contribuitor. Practic, statul fără ieșire la mare contribuitor va ajuta la creșterea statistică a ponderii
energiei din surse regenerabile în consumul de energie (prin urmare, avantajul statistic), chiar dacă această
energie a fost produsă sau consumată într-o altă țară. Acest lucru va ajuta statele membre să își atingă obiectivul
privind ponderea energiei din surse regenerabile prin proiecte situate într-un alt stat membru.

21
noi și inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile offshore69. Fondul pentru
inovare poate sprijini demonstrarea tehnologiilor curate inovatoare la scară comercială, cum
ar fi energia oceanică, noile tehnologii în domeniul energiei eoliene offshore cu turbine
flotante sau proiecte de cuplare a parcurilor eoliene offshore cu soluțiile de stocare cu
acumulatori sau cu producția de hidrogen. Sprijinul ar putea fi combinat cu fonduri din cadrul
InvestEU sau MIE pentru a spori viabilitatea unor astfel de proiecte inovatoare și pentru a
finanța infrastructura adiacentă. Statele membre eligibile pentru Fondul pentru
modernizare70 își pot utiliza resursele pentru a-și dezvolta industria energiei din surse
regenerabile offshore.

Acțiuni-cheie

 Comisia va încuraja statele membre să includă în planurile lor naționale de redresare și

reziliență reformele și investițiile legate de utilizarea surselor regenerabile de energie,
inclusiv a celor offshore, în cadrul inițiativei emblematice „Power up” a Mecanismului de
redresare și reziliență (2020-2021).
 Comisia va facilita dezvoltarea proiectelor de cooperare transfrontalieră în cadrul noului
Mecanism pentru interconectarea Europei și al mecanismului de finanțare a energiei din
surse regenerabile, inclusiv prin intermediul mecanismului de finanțare mixtă al InvestEU
(începând cu 2021).
 Comisia, BEI și alte instituții financiare vor colabora pentru a sprijini investițiile strategice
în energia offshore prin intermediul InvestEU, inclusiv pentru investiții cu risc mai ridicat
care promovează rolul de lider tehnologic al UE (din 2021).

4.5 Concentrarea cercetării și a inovării pe sprijinirea proiectelor offshore

Stimularea cercetării și a inovării este o condiție prealabilă importantă pentru implementarea

pe scară largă a proiectelor care vizează exploatarea energiei din surse regenerabile offshore.
În prezent, investițiile în cercetare și inovare în domeniul energiei curate provin, în principal,
din sectorul privat. În ultimii ani, UE a investit în medie aproape 20 de miliarde EUR pe an în
energie curată71, întreprinderile contribuind cu aproximativ 77 %, iar guvernele naționale cu
17 % și fondurile UE cu 6 %. În ceea ce privește energia eoliană, sectorul privat joacă un rol
și mai important, furnizând aproximativ 90 % din finanțarea din cadrul UE pentru cercetare și
inovare în domeniul energiei eoliene pe uscat și offshore72. Investițiile pentru cercetare și
inovare în domeniul energiei eoliene în Europa sunt foarte concentrate în Germania,
Danemarca și Spania73.

69
A se vedea secțiunea 4.5.
70
Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
71
SETIS Research & Innovation data, according to JRC methodology: Fiorini A., Georgakaki A., Pasimeni F.,
Tzimas E. (2017) Monitoring R&I in Low-Carbon Energy Technologies, JRC105642 și Pasimeni F., Fiorini A.,
Georgakaki A. (2019) Assessing private R&D spending in Europe for climate change mitigation technologies via
patent data, World Patent Information. Disponibil la: https://setis.ec.europa.eu/publications/setis-research-
innovation-data
72
JRC, Low Carbon Energy Observatory, Wind Energy Technology Market Report, European Commission,
2019, JRC118314.
73
JRC, Low Carbon Energy Observatory, Wind Energy Technology Market Report, European Commission,
2019, JRC118314.

22
Investițiile publice în cercetare, dezvoltare și inovare în lanțul valoric al energiei eoliene au
jucat un rol important în a permite sectorului să se dezvolte, să se extindă și să treacă la etapa
de implementare. Cercetarea și dezvoltarea a atras fonduri din ce în ce mai mari, de la 133 de
milioane EUR în 2009 la 186 de milioane EUR în 201874. În ultimii 10 ani, programele UE de
cercetare și inovare 75 au acordat aproximativ 496 de milioane EUR pentru energia eoliană
offshore, punându-se în principal accentul pe tehnologia offshore, urmată de energia eoliană
offshore cu turbine flotante, de materialele și componentele noi, precum și de întreținere și
monitorizare76.
Prioritățile actuale ale cercetării și inovării în domeniul energiei eoliene offshore se referă în
principal la proiectarea turbinelor eoliene, la dezvoltarea infrastructurii, la materialele
circulare avansate și la digitalizare. Alte inovații recente se concentrează pe lanțul de
aprovizionare/logistică, de exemplu, dezvoltarea de cutii de viteze pentru turbinele eoliene suficient de
compacte pentru a încăpea într-un container de transport standard77, precum și aplicarea abordărilor
bazate pe economia circulară în ceea ce privește ciclul de viață al instalațiilor. Armonizarea
standardelor tehnice poate contribui la extindere și la atingerea unei eficiențe sporite în
această privință. Se preconizează că inovațiile ulterioare și tendințele care vor crește cel mai
mult în următorii 10 ani vor include generatoarele superconductoare, materialele avansate
pentru turnuri de susținere și valoarea adăugată a energiei eoliene offshore. Întrucât energia
eoliană offshore este, în prezent, o tehnologie matură, în viitor cercetarea și inovarea ar trebui
să se concentreze pe optimizarea proceselor de fabricație existente în sectoare precum
producția de palete de mari dimensiuni.
Aplicațiile flotante par să devină o opțiune viabilă pentru țările și regiunile UE care au ape
mai adânci în Oceanul Atlantic, în Marea Mediterană și în Marea Neagră78: tehnologia pentru
energia eoliană offshore cu turbine flotante în ape adânci și medii dificile, departe de țărm,
înregistrează progrese constante în ceea ce privește viabilitatea comercială79, cu diferite
prototipuri și proiecte la scară mică deja operaționale, care continuă să creeze oportunități de
afaceri pentru operatorii din UE.
Între 200780 și 2019, cheltuielile totale cu cercetarea și dezvoltarea în Europe în domeniul
energiei oceanice, al energiei valurilor și al energiei maremotrice s-au ridicat la
3,84 miliarde EUR, cea mai mare parte (2,74 miliarde EUR) provenind din surse din sectorul
privat81. În aceeași perioadă, programele naționale de cercetare și dezvoltare au contribuit cu
463 de milioane EUR pentru a dezvolta energia valurilor și energia maremotrică, iar
finanțarea din partea UE82 a oferit 493 de milioane EUR. Sprijinul UE poate fi esențial pentru
a stimula finanțarea suplimentară a investițiilor publice și private la nivel național în vederea

74
ICF, comandat de DG GROW — Climate neutral market opportunities and EU competitiveness study (Proiect,
2020).
75
Orizont 2020 și predecesorul său PC7, pentru perioada 2009-2019.
76
JRC Wind Energy Technology Development Report (2020).
77
SET-Plan, Offshore Wind Implementation Plan (2018).
78
Parcurile eoliene offshore flotante sunt adecvate pentru adâncimi cuprinse între 50 și 1 000 de metri.
79
UNEP & Bloomberg NEF, Global trends in renewable energy investment, 2019.
80
Începutul inițiativei privind planul SET.
81
Investițiile private sunt estimate pe baza datelor referitoare la brevete disponibile prin intermediul Patstat.
Surse: Fiorini, A., Georgakaki, A., Pasimeni, F. și Tzimas, E., (2017) Monitoring R&I in Low-Carbon Energy
Technologies, JRC105642, EUR 28446 EN și Pasimeni, F., Fiorini, A., și Georgakaki, A. (2019). Assessing
private R&D spending in Europe for climate change mitigation technologies via patent data. World Patent
Information, 59, 101927.
82
Inclusiv Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), care a cofinanțat, de asemenea, proiecte Interreg.

23
reducerii riscurilor investițiilor în domeniul energiei oceanice, pentru a promova testarea
ulterioară, pentru a reduce costurile și a diminua decalajul dintre faza de demonstrație și cea
de implementare. În medie, 1 miliard EUR din fonduri publice (UE și naționale) a mobilizat
investiții din sectorul privat în valoare de 2,9 miliarde EUR în această perioadă.
Tehnologiile maremotrice pot fi considerate ca aflându-se în faza de precomercializare, iar
majoritatea tehnologiilor din domeniul energiei valurilor se află încă în faza de cercetare și
dezvoltare. Instalațiile fotovoltaice flotante au cunoscut o utilizare la scară industrială în
corpurile de apă interioare naturale și artificiale și pot avea un potențial promițător în zonele
costiere și în apropierea țărmului. Algele sunt, de asemenea, o sursă promițătoare de
biocombustibili durabili care merită mai multă activitate de cercetare și inovare.
Cantitatea din ce în ce mai mare de energie produsă în larg de aceste tehnologii offshore
trebuie, de asemenea, să fie sprijinită prin dezvoltarea în continuare a unor tehnologii
inovatoare privind infrastructura și rețelele. Cercetarea și inovarea ar trebui, prin urmare,
să sprijine noi abordări pentru a conecta aceste infrastructuri într-o rețea buclată, luând în
considerare creșterile de eficiență prin reducerea pierderilor.
În cazul transportului de energie electrică la distanță mare, curentul direct de înaltă tensiune
(HVDC) reprezintă o alternativă economică și eficientă la transportul în curent alternativ.
Cele mai recente tehnologii HVDC pot interconecta parcurile eoliene și rețelele de energie
electrică pentru a transporta energia generată offshore pe piața adecvată, cu cerințele necesare
în materie de securitate și reziliență a rețelelor. Cu toate acestea, implementarea la scară largă
nu este ușor de realizat, din cauza costului ridicat, a diferitelor modalități de testare a
configurării și a validării în rândul diferiților operatori, precum și a problemelor legate de
interoperabilitate a convertizoarelor la nivelul diferiților furnizori. Prin urmare, prin acordarea
de sprijin în cadrul Orizont Europa pentru faza de proiectare și testare a sistemelor HDVC,
Comisia se va orienta spre instalarea primului sistem HVDC multi-terminal și multi-
furnizor în Europa până în 2030.
Va fi important să se faciliteze testarea noilor tehnologii pentru viitoare rețele offshore,
flexibilitatea, stocarea (Power-to-X), bateriile și digitalizarea pentru integrarea eficientă a
parcurilor eoliene offshore în sistemul energetic și pentru dezvoltarea de vectori energetici,
cum ar fi hidrogenul și amoniacul. Pe termen mediu și lung, transformarea la fața locului a
energiei electrice din surse regenerabile în hidrogen și transportul sau alimentarea la fața
locului vor deveni relevante. Sprijinul pentru cercetare și inovare prevăzut în planul de
acțiune pentru baterii, strategia privind hidrogenul și alianțele aferente sunt, prin urmare,
esențiale în această privință.
Cercetarea privind impactul asupra mediului al tehnologiilor offshore este, de asemenea,
necesară pentru a completa lacunele în materie de date și de informații. Îmbunătățirea
cunoștințelor și a capacităților de modelare va facilita atât identificarea viitoarelor zone de
implementare, cât și procesul de aprobare.
Acțiunile viitoare trebuie să abordeze aceste provocări în materie de cercetare și inovare și, de
asemenea, oportunitățile inerente dezvoltării și implementării proiectelor care vizează energia
offshore. Acestea includ integrarea infrastructurii, circularitatea prin proiectare, substituirea
materiilor prime esențiale, reducerea impactului asupra mediului al tehnologiilor offshore,
precum și formarea de competențe și crearea de locuri de muncă.
Comisia va analiza modul în care dezvoltarea tehnologică în domeniul generării de energie
din surse regenerabile offshore și al infrastructurii poate fi sprijinită și integrată în mod

24
durabil, inclusiv prin intermediul misiunii de cercetare privind sănătatea oceanelor, a mărilor,
a zonelor de coastă și a apelor interioare.

Acțiuni-cheie:

 În cadrul primului program de lucru al Orizont Europa pentru 2021 și 2022, Comisia
propune:
o să sprijine cooperarea dintre operatorii de sisteme de transport, producători și
dezvoltatorii de proiecte în domeniul energiei eoliene offshore pentru a iniția, în
2022, un proiect de demonstrație la scară largă a rețelei HVDC;
o să dezvolte noi modele tehnologice flotante în domeniul energiei eoliene, oceanice
și solare, de exemplu prin intermediul programului Orizont Europa;
o să îmbunătățească eficiența industrială de-a lungul lanțului valoric al energiei
eoliene offshore, folosind tehnologii digitale care utilizează abordări bazate pe date
și dispozitive conectate prin internetul obiectelor;
o să integreze sistematic principiul „circularității prin proiectare” în cercetarea și
inovarea în domeniul surselor regenerabile de energie.
 Comisia va revizui obiectivele planului SET privind energia oceanică și energia eoliană
offshore și agendele de punere în aplicare și va lansa un nou grup pentru Planul SET
privind HVDC;
 Comisia va analiza modul în care dezvoltarea tehnologiei în ceea ce privește producția și
infrastructura offshore de energie poate fi integrată în mod durabil în ecosistemele
socioeconomice și în mediul marin, analizând, de exemplu, impactul cumulativ și
sensibilizarea socială.
 Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile, inclusiv cu insulele, pentru a
utiliza fondurile disponibile într-un mod coordonat pentru tehnologiile din domeniul
energiei oceanice, pentru a obține o capacitate totală de 100 MW în întreaga UE până în
2025 și aproximativ 1 GW până în 2030.

4.6 Un lanț valoric și de aprovizionare mai puternic în întreaga Europă

Pentru a obține o creștere a capacității la 300-40 GW de energie din surse regenerabile

offshore, cu beneficii maxime pentru economia UE, lanțul de aprovizionare cu energie din
surse regenerabile offshore trebuie să fie în măsură să își consolideze capacitatea și să
mențină rate mai ridicate de instalare. Materialele rezistente la coroziune, producătorii de
turbine eoliene și oceanice, furnizorii de turnuri de susținere, fundații, dispozitive plutitoare și
cabluri vor avea nevoie de investiții pentru a-și extinde producția. Porturile vor trebui
modernizate și vor trebuie construite și puse în funcțiune nave noi. De exemplu, doar câteva
porturi maritime europene sunt în prezent potrivite pentru asamblarea, fabricarea și
întreținerea dispozitivelor de producere a energiei offshore. Conform estimărilor industriei,
sunt necesare investiții totale de aproximativ 0,5-1 miliarde EUR pentru modernizarea
infrastructurii portuare și a navelor. Sute de furnizori de componente, dintre care mulți sunt
IMM-uri, vor trebui, de asemenea, să se modernizeze.

Politicile din domeniul cererii, cum ar fi planificarea pe termen lung, cooperarea regională și
un cadru de reglementare clar pot oferi semnale și estimări privind volumele viitoare conform
cărora industria și investitorii trebuie să facă investiții anticipative și să își industrializeze în
continuare capacitatea de producție.

25
În același timp, pot fi necesare și politici în materie de ofertă. Lanțul european de
aprovizionare cu energie din surse regenerabile offshore este dinamic și foarte competitiv, dar
se va confrunta cu o provocare în ceea ce privește extinderea și menținerea excelenței în
contextul unei concurențe din ce în ce mai acerbe pe piețele mondiale. În comunicarea
intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa”83, Comisia a subliniat necesitatea unei
abordări mai strategice a industriilor energiei din surse regenerabile și a lanțurilor de
aprovizionare care stau la baza acestora, pentru a menține poziția de lider și excelența
Europei la nivel mondial.
Astfel, Comisia va consolida Forumul industrial pentru energie curată din surse
regenerabile, instituit prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, pentru a reuni
liderii industriali, clusterele industriale, întreprinderile și furnizorii de servicii, OST,
investitorii, societatea civilă, comunitatea de cercetare și îl va extinde pentru a include
autoritățile naționale și regionale. Forumul va contribui la evaluarea competitivității
industriei84 și la identificarea segmentelor critice ale lanțului de aprovizionare și a investițiilor
asociate care trebuie să fie sporite pentru a se asigura că obiectivele UE în materie de utilizare
a surselor regenerabile de energie pot fi atinse.
În cadrul Forumului, se va înființa un grup de lucru specializat în domeniul energiei din
surse regenerabile offshore cu scopul de a identifica și a propune soluții pentru reducerea
obstacolelor în calea dezvoltării rapide a unui lanț paneuropean de aprovizionare cu energie
din surse regenerabile în larg, pentru a facilita cooperarea și pentru a pune în comun expertiza
în domeniile tehnologiilor energetice offshore și în cadrul diferitelor lanțuri de aprovizionare
cu energie din surse regenerabile, în conformitate cu normele în materie de concurență.
Grupul de lucru pentru energia din surse regenerabile offshore va contribui la monitorizarea
progreselor și va avansa lucrările care vizează punctele de acțiune ale acestei strategii. Având
în vedere tendința crescândă de dezvoltare a instalațiilor de producere a energiei din surse
regenerabile în portofoliile lor, industriile tradiționale de petrol și gaze offshore ar putea fi
interesate să se alăture platformei, contribuind cu cunoștințe, competențe și instalații.
Provocarea legată de competențe
O creștere la scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile offshore și a lanțului
valoric aferent ar trebui să aducă beneficii unui număr mare de regiuni și teritorii. Creșterea
vizată poate reprezenta o oportunitate pentru regiunile cele mai afectate de tranziția către o
economie neutră din punct de vedere climatic de a-și diversifica economia, de la regiuni cu
emisii mari de dioxid de carbon și regiuni carbonifere, regiuni în care industria offshore a
gazelor și petrolului trebuie să se reconvertească, la regiunile periferice și ultraperiferice.
Ea ar putea oferi posibilități alternative de angajare de înaltă calitate pentru lucrătorii calificați
afectați de tranziție. Menținerea infrastructurii energetice offshore ar putea avea un efect de
echilibrare a consecințelor economice în locuri cu industrii foarte sezoniere (turism, pescuit
etc.), oferind un flux de lucru stabil și previzibil pentru lucrătorii locali și pentru IMM-uri pe
tot parcursul anului.

Pentru atingerea acestui potențial este necesară depășirea unei serii de provocări în ceea ce
privește forța de muncă, competențele lucrătorilor, inclusiv alfabetizarea în domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și existența acestor competențe în locurile
potrivite. Acest sector se confruntă deja cu dificultăți în ceea ce privește recrutarea și

83
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_416
84
A se vedea COM(2020) 953.

26
formarea lucrătorilor cu competențe adecvate. 17-32 % dintre întreprinderi se confruntă cu
lacune în materie de competențe, iar în ceea ce privește profesiile tehnice, 9-30 % se
confruntă cu o penurie de personal calificat. Mai departe, statele membre vor trebui să sprijine
acțiunile din cadrul „Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei
competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” și să conceapă și să modeleze mai
multe sisteme de educație și de formare care vizează sectorul energiei din surse
regenerabile offshore, în conformitate cu obiectivele lor preconizate în materie de
dezvoltare85. În 2019, numai 12 state membre ale UE dispuneau de astfel de programe 86,
acestea lipsind chiar și în unele țări cu un potențial semnificativ al industriei offshore. Se
preconizează că se va crea un număr semnificativ de locuri de muncă, în special pentru
cercetători, ingineri, oameni de știință și tehnicieni consultanți. Pentru a finanța astfel de
programe, statele membre pot utiliza fondurile politicii de coeziune, Fondul social
european Plus și mecanismul pentru o tranziție justă.
Programele educaționale tehnice și universitare din statele membre ar trebui să țină seama de
nevoile tot mai mari până în 2050, pentru a atrage tinerii lucrători cu profiluri adecvate către
locuri de muncă în domeniul energiei din surse regenerabile offshore. Centrele de excelență
profesională pot contribui la satisfacerea nevoii de recalificare prin reunirea unei game largi
de parteneri locali, cum ar fi furnizorii de educație și formare profesională (atât la nivel
secundar, cât și terțiar), angajatorii, centrele de cercetare, agențiile de dezvoltare și serviciile
de ocupare a forței de muncă, pentru a dezvolta ecosisteme de competențe.
O abordare bazată pe economia circulară
Dezafectarea, reutilizarea și reciclarea componentelor turbinelor eoliene, în special a paletelor
realizate din materiale compozite, reprezintă o altă provocare care trebuie abordată.
Cercetarea privind potențialul de reciclare și impactul asupra proiectării este încă destul
de fragmentată și adesea bazată pe aplicații de nișă, non-generice. Este necesar să se integreze
mai sistematic principiul „circularității prin proiectare” în cercetarea și inovarea în domeniul
surselor regenerabile de energie. Acest lucru va însemna îmbunătățirea tehnologiilor existente
(și dezvoltarea de noi tehnologii), ținând seama atât de eficiența procesului de producție, cât și
de durata de viață mai lungă a instalațiilor și de „sfârșitul vieții” componentelor. Astfel se va
spori conservarea valorii produselor și a serviciilor în industria producătoare de energie din
surse regenerabile și se va reduce presiunea asupra resurselor naturale. Este necesară o
evaluare aprofundată a materialelor utilizate pentru tehnologiile din domeniul energiei din
surse regenerabile offshore. Aceasta ar trebui să acopere nu numai aspectele legate de costuri
și toxicitate, ci și aspecte precum reutilizarea și reciclabilitatea materialelor, constrângerile
legate de aprovizionare și securitatea sporită a aprovizionării cu materiale critice. Ar trebui
explorate practicile de reutilizare și reciclare asociate turbinelor eoliene terestre, deoarece
acestea vor trebui dezafectate în viitorul apropiat.
Lanțul de valoare adăugată al UE în domeniul energiei din surse regenerabile offshore este
susținut de un lanț de aprovizionare global, care se bazează pe importul de materii prime și
de componente pentru producție (pământuri rare pentru magneți permanenți, oțel și materiale

85
Numai 5 % din programele de educație și formare disponibile vizează în mod direct energia din surse
regenerabile offshore. Există lacune majore în domeniile electromecanicii, asamblării, scufundării, prelucrării
metalelor, sănătății și siguranței.
86
Sursă: project MATES (Maritime Alliance for fostering the European Blue Economy through a Marine
Technology Skilling Strategy), ‘Baseline report on present skills gaps in shipbuilding and offshore renewables
value chains’ www.projectmates.eu

27
compozite). Întrucât se preconizează o creștere a cererii pentru aceste materiale (de exemplu, volumul
87
de pământuri rare utilizate în magneți permanenți ar putea crește de zece ori până în 2050 ), este
necesar să se pună accentul pe modul de a asigura o aprovizionare nedenaturată, de a reduce
dependența și de a scurta lanțurile de aprovizionare. Noua alianță europeană pentru materii
prime88 ar trebui să contribuie la creșterea rezilienței lanțului de aprovizionare. Îmbunătățirea
circularității întregului lanț de aprovizionare va juca un rol important în atenuarea
dependențelor tot mai mari.
Industria UE și piețele mondiale
Industria energiei din surse regenerabile offshore din UE este extrem de competitivă pe piața
mondială și are o capacitate puternică de export, China și India fiind principalii concurenți
la nivel mondial. Între 2009 și 2018, balanța comercială a UE a rămas pozitivă și continuă să
crească. În 2018, întreprinderile din UE au reprezentat 47 % din exporturile mondiale. Opt din
zece exportatori mondiali sunt state membre ale UE. Piața mondială reprezintă, prin urmare, o
oportunitate comercială importantă pentru industriile UE. În Asia, se preconizează că, până în
2030, capacitatea eoliană offshore va ajunge la aproximativ 95 GW (dintr-o capacitate
mondială estimată de aproape 233 GW până în 2030)89. Aproximativ jumătate dintre
investițiile mondiale în energia eoliană offshore în 2018 au fost realizate în China90. Piața
mondială a noilor tehnologii, cum ar fi energia eoliană cu turbine flotante și energia oceanică
în viitor, poate oferi, de asemenea, noi oportunități promițătoare pentru industria UE.
Parteneriate internaționale
Prin intermediul diplomației Pactului verde, UE s-a angajat activ împreună cu partenerii săi
internaționali pentru a contribui la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea
sectorului energiei din surse regenerabile offshore, inclusiv în țări cu venituri mici și piețe
emergente. Acest sprijin ar putea acoperi cadrul de reglementare, standardele tehnice,
asociațiile profesionale locale/naționale, consolidarea capacităților de conectare și de
gestionare a rețelei și formarea profesională, precum și investițiile de eliminare a riscurilor, cu
garanții precum garanția europeană pentru energie din surse regenerabile din cadrul Fondului
european pentru dezvoltare durabilă (FEDD)91.
UE și țările sale partenere se angajează, de asemenea, să atingă obiectivele de dezvoltare
durabilă (ODD), inclusiv ODD7, și, prin urmare, sprijină utilizarea energiei din surse
regenerabile la prețuri accesibile în întreaga lume. În conformitate cu obiectivele de politică
ale UE de sprijinire a tranziției la sistemul energetic curat în țările partenere, energia din surse
regenerabile offshore va juca un rol important. Acest lucru s-ar putea transforma într-o
situație avantajoasă atât pentru industria energiei din surse regenerabile offshore din UE, care
ar putea intra pe noi piețe importante, cât și pentru țările partenere, care ar vedea că ponderea
energiei din surse regenerabile crește și și-ar spori cunoștințele și capacitatea în acest sector.
87
Producția europeană de turbine eoliene depinde de importurile de grafit (din care 48 % provin din China),
cobalt (din care 68 % provin din Republica Democratică Congo), litiu (din care 78 % provin din Chile) și
pământuri rare (din care aproape 100 % provin din China). Sursă: Raportul Comisiei Europene privind analiza
prospectivă pentru 2020 (https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/new-push-european-
democracy/strategic-foresight/2020-strategic-foresight-report_en).
88
COM(2020) 474 final.
89
GWEC 2020, Global Offshore Wind Report, 2020.
90
IRENA, Future of wind (2019, p. 52).
91
Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de
instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare
FEDD.

28
UE este pregătită și dispusă să împărtășească experiența sa în calitate de lider industrial și să
coopereze cu țări terțe sub diferite forme. Aceasta poate include schimbul de cele mai bune
practici și de abordări în materie de reglementare și dezvoltarea de proiecte comune cu țările
învecinate, în funcție de nivelul de aliniere a cadrelor de reglementare și de coerența cu
prioritățile de politică ale UE în ceea ce privește standardele de mediu și alte standarde.
Statele membre și industria ar trebui să fie implicate activ în promovarea standardelor UE la
nivel bilateral și internațional, ceea ce include implicarea activă în organismele internaționale
de standardizare.
În calitate de dezvoltator de tehnologii (inclusiv pentru tehnologiile de rețea), UE trebuie să
adopte o abordare mai fermă în ceea ce privește promovarea intereselor sale prin
intermediul politicii comerciale. Din ce în ce mai mult, unele piețe impun cerințe privind
conținutul local sau adoptă alte măsuri comerciale discriminatorii sau restrictive, pentru a
promova industriile naționale. Comisia va juca un rol activ în promovarea convergenței în
materie de reglementare și a diseminării standardelor internaționale, opunându-se în același
timp introducerii nejustificate a unor cerințe locale privind conținutul și a altor bariere
comerciale în țările terțe. Acordurile de liber schimb și colaborarea internațională ar trebui să
vizeze comerțul și investițiile nedenaturate și să îmbunătățească accesul la piață, dar și să țină
cont de nevoia de convergență a normelor și a standardelor, de piețe flexibile ale energiei
electrice și de accesul echitabil la rețele în țările terțe. În cazul barierelor în calea accesului la
piață, Comisia va asigura respectarea drepturilor UE în temeiul acordurilor comerciale
internaționale, prin utilizarea deplină a căilor de atac de care dispune, inclusiv a mecanismelor
multilaterale și bilaterale de soluționare a litigiilor.

Acțiuni-cheie

 Comisia și ENTSO-E vor promova standardizarea și interoperabilitatea

convertizoarelor furnizate de diferiți producători (vor fi operaționale până în 2028);
Comisia, statele membre și industria vor depune eforturi comune pentru a promova
standardele UE la nivel internațional.
 Comisia va consolida Forumul industrial privind energia curată din surse regenerabile
pentru a încuraja dezvoltarea lanțului valoric al energiei din surse regenerabile și va
institui în cadrul forumului un grup de lucru dedicat energiei din surse regenerabile
offshore (2021).
 Comisia va încuraja statele membre și regiunile să utilizeze fondurile politicii de
coeziune pentru perioada 2021-2027, inclusiv Fondul social european plus, precum și
Mecanismul pentru o tranziție justă, dacă este cazul, pentru a sprijini investițiile în
energia din surse regenerabile offshore cu scopul de a stimula diversificarea
economică, de a crea noi locuri de muncă și de a extinde schemele de recalificare și
perfecționare profesională.
 Comisia va sprijini autoritățile naționale și regionale competente în crearea și punerea
în aplicare a unor programe de educație și de formare specifice, inclusiv la nivel tehnic
și terțiar, în dezvoltarea unui grup de competențe în domeniul energiei offshore și în
atragerea lucrătorilor tineri cu profiluri adecvate și a lucrătorilor recalificați/
perfecționați către locuri de muncă în domeniul energiei din surse regenerabile
offshore, inclusiv prin acțiuni în cadrul agendei pentru competențe.
 Comisia va promova accesul pe piață în țările terțe, inclusiv prin abordarea barierelor
care afectează proiectele în domeniul energiei din surse regenerabile offshore și prin
utilizarea deplină a căilor de atac.

29
  Comisia va facilita dezvoltarea de noi piețe pentru sursele regenerabile de energie
offshore și consolidarea celor existente prin schimbul de informații privind standarde în
materie de cadre de politică și evoluții sectoriale în cadrul dialogurilor UE legate de
energie cu țările partenere (în curs);
 Comisia va efectua o analiză a costurilor și a impactului dezafectării instalațiilor
offshore, cu scopul de a evalua dacă, atât pentru dezmembrarea instalațiilor existente,
cât și pentru viitoarele activități de dezafectare, sunt necesare cerințe juridice la nivelul
UE pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului și siguranței, precum și a
impactului economic.

5. Concluzie

Energia din surse regenerabile offshore este una dintre cele mai promițătoare căi de a crește
producția viitoare de energie în următorii ani, astfel încât să se atingă obiectivele de
decarbonizare a Europei și să se preconizeze o creștere a cererii de energie electrică într-un
mod abordabil din punct de vedere financiar. Oceanele și bazinele maritime ale Europei
dispun de un potențial vast, care poate fi exploatat într-un mod durabil și rațional din punct de
vedere ecologic, venind în completarea altor activități economice și sociale.
Prezenta strategie stabilește extinderea producției de energie din surse regenerabile offshore și
utilizarea acesteia ca prioritate a UE. Potențialul energiei din surse regenerabile offshore este
prezent, sub diferite forme, în toate oceanele și bazinele maritime europene, inclusiv în insule
și în regiunile ultraperiferice. Dezvoltarea sa ar avea efecte pozitive asupra industriei,
economiei și societății în întreaga UE și în regiunile sale.
În cazul instalațiilor eoliene fixate pe fundul mării și al instalațiilor flotante, provocarea
constă în crearea unui mediu optim pentru a menține și a accelera impulsul creat în Marea
Nordului, prin diseminarea celor mai bune practici și transferul de experiență la alte bazine
maritime, începând cu Marea Baltică, și prin sprijinirea extinderii la nivel mondial. Pentru alte
tehnologii, provocarea constă în mobilizarea unor fonduri suficiente și bine direcționate
pentru cercetare și activități demonstrative, reducerea costurilor și introducerea acestor
tehnologii pe piață în timp util pentru a avea un impact.
Succesul în domeniul energiei din surse regenerabile offshore poate aduce beneficii majore
pentru Europa; acesta poate constitui o garanție că UE va avea o tranziție energetică durabilă
și poate aduce statele membre pe o cale realistă spre reducerea la zero a poluării și
neutralitatea climatică până în 2050. De asemenea, poate să aducă o contribuție majoră la
redresarea în urma crizei provocate de COVID-19, energia din surse regenerabile offshore
fiind un sector în care industria europeană deține o poziție de lider la nivel mondial și care se
preconizează că va crește exponențial în următoarele decenii.
Realizarea nivelului propus de această strategie va necesita colaborarea tuturor părților
interesate: state membre, regiuni, cetățeni ai UE, parteneri sociali, ONG-uri și toți utilizatorii
spațiului maritim, în special industria energiei din surse regenerabile offshore și sectoarele
pescuitului și acvaculturii. În acest spirit, Comisia va organiza în 2021 o Conferință europeană
la nivel înalt privind energia din surse regenerabile offshore, care va reuni membri ai
formatelor de cooperare regională existente, pentru a promova schimbul de bune practici și a
discuta provocările comune.

Comisia invită instituțiile UE și toate părțile interesate să discute măsurile de politică propuse
în această strategie și să își unească forțele pentru continuarea fără întârziere a acestei acțiuni.
30