MANAGEMENTUL TIMPULUI

Partea a II-a
Programarea execuției proiectelor prin
metode moderne bazate pe grafice rețea
Programarea cu ajutorul graficelor retea se
poate face prin:

• Metoda drumului critic (CPM)

• Tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului PERT

• Metoda grafica de evaluare si actualizare a programului GERT

 Elementele graficului reţea
• Activitatea poate fi reprezentată pe săgeţi sau în nodurile reţelei (în funcţie de cele două
modalităţi de reprezentare a unui grafic reţea)
• Pot fi considerate activitate:

• un proces simplu de lucru (săpătură, etc.) care consumă timp şi resurse pentru realizarea sa;
• un proces natural (maturare branzeturi etc.);
• o aşteptare, care consumă timp, dar nu consumă resurse
• o condiţionare tehnologică sau una organizatorică (activitate fictivă), care nu consumă nici timp şi
nici resurse, dar condiţionează începerea activităţilor următoare de terminarea activităţilor
anterioare
 FAZA, DRUMUL CRITIC, DURATA CRITICA
• Faza sau evenimentul reprezintă un anumit stadiu de realizare a
lucrărilor şi delimitează începutul şi sfârşitul uneia sau mai multor
activităţi, fără a consuma timp şi resurse.
• Drumul critic, într-un grafic reţea, este drumul cu durata cea mai
mare, obţinută ca sumă a duratelor activităţilor cuprinse între faza
iniţială şi faza finală.
• Durata critică reprezintă durata minimă în care se poate executa
întregul proces complex, fiindcă ea cuprinde înşiruirea activităţilor cu
duratele cele mai mari (activităţile critice).
 Termene minime şi maxime
• Termenul maxim al fazei "i" (tiM) este termenul cel mai depărtat (de
faza "0") în care se încheie toate activităţile ce ajung în faza "i", sau
din care încep activităţile ce pleacă din faza "i".

• Termenul minim de începere a activităţii "ij" (tijmî) este termenul cel

mai devreme la care poate începe activitatea şi corespunde cu
termenul minim al fazei "i" (din care porneşte activitatea).
 Termene minime şi maxime
• Termenul maxim de începere a activităţii "ij" (tijMî) este termenul cel
mai târziu la care poate începe activitatea şi corespunde cu termenul
maxim al fazei "i" (din care porneşte activitatea).
• Termenul minim de terminare a activităţii "ij" (tijmt) este termenul
cel mai devreme la care se poate termina activitatea şi corespunde cu
termenul minim al fazei "j" (în care se încheie activitatea).
• Termenul maxim de terminare a activităţii "ij" (tijMt) este termenul
cel mai târziu la care se poate termina activitatea şi corespunde cu
termenul maxim al fazei "j" (în care se termină activitatea).
 REZERVE DE TIMP
• Rezerva totală de timp (Rtij) este timpul maxim cu care se poate
întârzia o activitate fără a depăşi drumul critic.
Rtij = tjM - (tim + daij) = tijMt – tijmt

• Rezerva liberă de timp (Rlij) este timpul cu care se poate întârzia

(prin mărire sau decalare) o activitate, astfel încât să nu conducă la
depăşirea timpului minim al fazei următoare (şi, deci, să nu întârzie
timpul minim de începere a activităţilor următoare).
Rlij = tjm - (tim + daij) = tij+1mî - tijmt
 Relaţii de calcul

• tijmî = tim = drumul maxim de la faza "0" la faza "i";

• tijmt = tijmî + daij;
• tijMî = tijMt - daij = tjM - daij
• tijMt = tjM
 Instrumentele folosite pentru determinarea
succesiunii activitatilor sunt:
1. Graficul reţea cu activităţile reprezentate în nodurile reţelei
2. Graficul reţea cu activităţile reprezentate pe săgeţi
3. Metoda diagramelor condiţionale
4. Graficele standardizate
 Graficul reţea cu activităţile reprezentate în
nodurile reţelei

A B C

START STOP

D E F
 Graficul retea cu activitați reprezentate prin
săgeți

B
START
A C

STOP

D F

E
Grafic rețea (exemplu calcul direct pe graf)
Grafic rețea (exemplu calcul cu ajutorul
tabelului)
 Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
1.Se parcurge întâi programul minorant în cadrul căruia se calculează
termenele minime de începere şi terminare.
2.Toate activităţile care încep din nodul iniţial au termenul minim egal
cu zero.
3.Termenul minim de terminare al unei activităţi este egal cu suma
dintre termenul minim de începere al activităţii şi durata acesteia.
4.Termenul minim de începere al unei activităţi ce nu porneşte din
nodul iniţial este egal cu cel mai mare termen minim de terminare al
uneia dintre activităţile ce se încheie în faza pentru care se face
calculul.
Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
5.Toate activităţile care pornesc din aceeaşi fază au acelaşi termen
minim de începere.
6.După calculul termenelor minime de începere şi de terminare se
dezvoltă programul majorant care presupune calculul termenelor
maxime de începere şi terminare de la ultima către prima activitate.
7.Toate activităţile care se încheie în nodul final au termenul maxim de
terminare egal cu temenul minim de terminare cel mai mare.
8.Termenul maxim de începere al unei activităţi este egal cu diferenţa
între termenul maxim de terminare şi durata acesteia
 Reguli(pt.calcul cu ajutorul tabelului)
9.Termenul maxim de terminare al unei activităţi ce nu se încheie în nodul final este
egal cu cel mai mic termen maxim de începere al uneia din activităţile ce pornesc
din faza în care se încheie activitatea pentru care se face calculul.
10.Toate activităţile care se încheie în aceeaşi fază au acelaşi termen maxim de
terminare.
11.Cel puţin una dintre activităţile ce pornesc din faza iniţială trebuie să aibă
termenul maxim de începere egal cu zero.
12. Toate activităţile care au rezerva totală de timp egală cu zero sunt critice.
13.Rezerva liberă de timp a unei activităţi e mai mică sau cel mult egală cu rezerva
totală de timp a acesteia.
Daca o activitate nu este critică dar nu are nici o rezervă de liberă poate fi
întârziată cu cea mai mică rezervă de timp a unuia din drumurile din care face
parte.
Comprimarea duratei de execuţie

✓Reducerea duratelor activităţilor ;

✓Desfăşurarea în paralel a unor activităţi care în mod normal se

realizează succesiv .
• Monitorizarea progresului înregistrat se face prin
compararea realizărilor efective (în termeni temporali) cu cele
programate. Este util să se stabilească încă de la demararea
proiectului procedurile de modificare ale programului, incluzând
documentele justificative şi aprobările formale necesare.
 SOFTWARE PENTRU MANAGEMENTUL DE
PROIECT
Cele mai răspândite programe utilizate pentru managementul timpului
sunt:

1)Primavera Project Planner

2) Microsoft PROJECT
3) TIME LINE
4) HARVARD TOTAL PROJECT MANAGER
5) SUPER PROJECT EXPERT
6)PROJECT SCHEDULAR 5
 Concluzii:
• sa isi stabileasca obiective si prioritati corelate cu managementul
dezvoltarii personale
• sa isi evalueze abilitatile in domeniul gestionarii timpului, stresului si
delegarii sarcinilor
• sa stapaneasca o metoda pentru depasirea blocajelor provocate de
situatiile de criza
• sa identifice si elimine elementele din activitatea proprie care genereaza
risipa de timp
• sa utilizeze diferite metode pentru stabilirea prioritatilor si planificarea
activitatilor: metoda ABC, regula 20/80,matricea utilizarii timpului, etc.
• sa isi intocmeasca un plan de actiune personal pentru dezvoltarea
abilitatilor in domeniul gestionarii timpului.