LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI

MIERCUREA CIUC

Nr. Înreg. -------------/------------------

PROIECT

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI

DE COMPETENŢE PROFESIONALE

- NIVEL V. DE CALIFICARE -

PROFESOR COORDONATOR
Anamaria RADULY

ABSOLVENT
Marian BÂȘCĂ

2021

1
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

TITLUL PROIECTULUI:
IMPOZITUL PE SALARII

Calificarea: Asistent de gestiune

PROFESOR COORDONATOR
Anamaria RADULY
ABSOLVENT
Marian BÂȘCĂ
2021
CUPRINS
A. Prezentare...................................................................................................................1-2

2
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
B. Cuprins...........................................................................................................................3

C. Argument.......................................................................................................................4

D. Introducere....................................................................................................................5

E. 1. Tipurile de venituri individuale supuse impozitării..........................................6-13

F. 2. Considerații privind politicile bugetare și fiscale............................................14-15

G. 3. Măsuri implementate.........................................................................................15-16

H. 4. Efecteasupra mediului economic......................................................................16-22

I. Concluzii.......................................................................................................................23
J. Bibliografie...................................................................................................................24

ARGUMENT

3
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

Contextul politico-economic are o influență semnificativă asupra dezvoltării unei țări, iar
viziunile factorilor de decizie, împreună cu politicile economice implementate, sunt elemente cheie în
bunăstarea economică a unei țări. Un aspect decisiv al politicii economice îl constituie cadrul fiscal, iar
atunci când acesta nu este cel puțin stabil, întreaga economie suferă. În ultima perioadă, în România, au
existat diverse modificări fiscale.
Prezenta lucrare analizează probabil cea mai controversată modificare fiscală, și anume,
transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la sarcina angajatorului la angajat, împreună cu
reducerea ratei acestora și reducerea ratei impozitului pe venit. Punerea în aplicare a acestor măsuri ar
trebui examinată din punct de vedere al impactului economic. Se poate observa că aceste schimbări au
impact asupra a trei categorii de părți interesate: angajați, angajatori și bugetul de stat. Mai mult, aceste
modificări trebuie corelate cu alte măsuri care nu au legătură directă cu cadrul fiscal. În același timp,
văzând o imagine de ansamblu, se poate analiza dacă aceste modificări ar putea reprezenta de fapt un
punct de plecare pentru trecerea de la impozitarea proporțională la impozitarea progresivă. Prin mai
multe evaluări de impact, această lucrare își propune să analizeze atât din perspectivă micro, cât și
macroeconomică aceste schimbări fiscale și să ofere o imagine de ansamblu clară asupra problemelor
economice apărute.
Astfel de analize vor demonstra instabilitatea economică creată prin aceste măsuri.
Cuvinte cheie: impozitare, angajați, angajatori, impozit pe venit, contribuții sociale, sarcină fiscală
Clasificare JEL: H30, H20, K34

4
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

INTRODUCERE

Începând cu anii 1990, România a suferit diferite „experimente” în termeni fiscali (și nu numai).
Fiind o eră post-comunistă, țara avea nevoie de timp pentru a se adapta condițiilor și implicațiilor unei
economii de piață (capitaliste) și, în plus, avea nevoie de timp pentru a se adapta la democrație. Mai
mult, după aderarea la Uniunea Europeană („UE”) în 2007, o altă serie de schimbări au avut loc în
România datorită necesității de a se adapta la legislația UE.
Inevitabil, schimbările s-au concentrat și pe domeniul fiscal, legislația fiscală locală aliniată la
cerințele UE, atât în ceea ce privește impozitarea directă, cât și cea indirectă. După acest val de
schimbări, se părea că politica fiscală a României a atins un anumit punct de stabilitate. Cu toate
acestea, în ultimul timp, cu multe schimbări în guvernarea statului, au existat o serie de modificări
majore ale impozitelor datorate diferitelor viziuni și concepte ale factorilor de decizie în ceea ce
privește politica fiscală.
Având în vedere multitudinea de schimbări, mediul economic din România se confruntă în
aceste vremuri cu un nivel critic de incertitudine. Lipsa de coerență și nerespectarea principiilor fiscale
duc inevitabil la o guvernare defectuoasă. Toate modificările legislative trebuie să fie urmate de analize
solide ale impactului economic. Cea mai importantă schimbare implementată este schimbarea
contribuțiilor de asigurări sociale din sarcina angajatorului la angajat, măsură care nu a fost urmată de o
evaluare a impactului.
Astfel de analize ar trebui să se concentreze asupra impactului asupra angajaților, angajatorilor,
dar și privind finanțele publice. În același timp, aceste măsuri pot avea, de asemenea, un efect asupra
evaziunii fiscale, sau chiar mai rău, asupra evaziunii fiscale. Înainte de analiza efectivă a acestor
măsuri, ar trebui să analizăm unele aspecte ale finanțelor publice și ale politicii fiscale.

5
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

1. TIPURILE
DE VENITURI INDIVIDUALE SUPUSE IMPOZITĂRII

Determinarea venitului individual.

Venitul angajatului este denumit salariu. Salariul este definit ca venitul în numerar și/sau în
natură primit de persoane fizice rezidente sau nerezidente, pe baza unui contract individual de muncă, a
unei relații de muncă, a unui contract de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege și este
impozitat la o cotă de impozitare unică de 10%. Venitul asimilat salarial include remunerația plătită
conform clauzelor de neconcurență și beneficiile impozabile prevăzute de legislația fiscală din
România.
Mai mult, onorariile administratorilor primite de membrii Adunării Generale a Acționarilor,
Consiliului de administrație, Consiliului de administrație și Consiliului de supraveghere sunt tratate ca
venituri asimilate salariilor.
Din perspectiva impozitului pe venitul salarial, persoanele fizice, precum următoarele, sunt
considerate contribuabili:
- angajații locali (și directorii remunerați în baza acordurilor de mandat) ale companiilor, sucursalelor și
reprezentanțelor companiilor din străinătate; angajatorii lor sunt obligați să calculeze, să rețină, să
raporteze și să trimită la bugetul de stat impozitele pe salariu lunar;
- persoanele străine care desfășoară activități în România pe baza unor contracte de muncă străine.
Aceste persoane sunt obligate să depună venituri lunare și să plătească impozit pe venit lunar
pentru salariile obținute de la angajatorul stabilit în străinătate pentru activități desfășurate în România.
Contribuțiile sociale obligatorii ale angajaților sunt deductibile în scopuri de impozitare pe venit
din România.
1.1. Venituri din salarii.
Salariul este definit ca venit în numerar și/sau în natură primit de persoane fizice rezidente sau
nerezidente, pe baza unui contract individual de muncă, a unei relații de muncă, a unui contract de
detașare sau a unui statut special prevăzut de lege și este impozitat la un apartament cota de impozitare
de 10%.
Venitul asimilat salarial include remunerația plătită conform clauzelor de neconcurență și
beneficiile impozabile prevăzute de legislația fiscală din România.

6
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
În plus, onorariile administratorilor primite de membrii Adunării Generale a Acționarilor,
Consiliului de administrație, Consiliului de administrație și Consiliului de supraveghere sunt tratate ca
venituri asimilate salariilor. Din perspectiva impozitului pe venit, contribuabilii includ:
 Angajații locali (și directorii remunerați în baza acordurilor de mandat) ale companiilor,
sucursalelor și reprezentanțelor companiilor străine din România; angajatorii/plătitorii de
venituri sunt obligați să calculeze, să rețină, să raporteze și să trimită la bugetul de stat
impozitele pe salariu lunar.
 Persoane străine care desfășoară activități în România pe baza unor contracte de muncă străine;
acești indivizi sunt obligați personal să depună declarații lunare de venit și să plătească impozit
lunar pe venit pentru salariile obținute de la angajatorul stabilit în străinătate pentru activități
desfășurate în România.
Contribuțiile sociale obligatorii ale angajaților sunt deductibile în scopuri de impozitare pe venit
din România. Pentru prestațiile în natură și/sau în numerar primite de la terți în baza unui contract de
muncă sau a unei relații contractuale între părți, obligația de a calcula și reține impozitul pe venit
aparține:
 Angajatorilor rezidenți, atunci când prestațiile în natură și/sau în numerar sunt acordate de alte
părți și plata se face prin angajator;
 Plătitorii de venituri rezidenți, atunci când prestațiile în natură și/sau în numerar sunt acordate și
plătite de terți rezidenți la impozite;
 Persoanele fizice, atunci când prestațiile în natură și/sau în numerar sunt acordate de terți
nerezidenți, cu excepția cazului în care rezidentul impozitului angajatorului optează pentru
calcularea și reținerea impozitului pe venit.
În prezent este propus un proiect de legislație pentru modificarea acestor dispoziții, astfel încât
pot fi puse în aplicare modificări referitoare la persoana care are obligația de a calcula și reține
contribuțiile sociale pentru prestațiile în natură și / sau în numerar.
1.2. Veniturile din pensii.
Pensiile sunt impozabile la o rată unică de impozitare de 10%, venitul impozabil din pensie
fiind stabilit prin scăderea din venitul din pensie a sumei neimpozabile de 2.000 RON pe lună. Nu
există contribuții sociale datorate din veniturile din pensii obținute de pensionari.
1.3. Veniturile din activități independente.
Veniturile din activități independente sunt impozitate la o cotă forfetară de 10% și acoperă
veniturile din activitățile de producție, comerț, prestări de servicii și venituri din profesii liberale,
obținute individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv venituri din activități adiacente.

7
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Persoanele care câștigă venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de
venit, sunt, de asemenea, obligate să plătească contribuția la pensie și la fondul de sănătate (plafonată)
dacă estimează pentru anul în curs obținerea unui venit cumulat (împreună cu alte categorii de venituri,
conform prevederilor din Codul fiscal) de cel puțin valoarea a 12 salarii minime brute naționale. Cu
toate acestea, persoanele al căror venit nu atinge acest plafon pot opta pentru plata contribuțiilor
sociale.
În general, venitul net anual este determinat pe baza unui sistem real. Pentru a raporta veniturile
estimate care trebuie obținute din activități independente și pentru a plăti impozitul pe venit estimat și
contribuțiile sociale datorate pentru astfel de venituri, dacă este cazul, persoanele fizice trebuie să
depună declarația unică până la 15 martie a anului în care venitul urmează să fie obținută și să plătească
impozitele aferente până la 15 martie a anului următor.
Calculul obligațiilor fiscale și plata acestora se face prin autoevaluarea persoanei, făcută pe baza
informațiilor completate în declarația unică. În plus, o declarație unică separată trebuie depusă, de
asemenea, până la 15 martie a anului următor celui în care a fost obținut venitul, pentru a raporta
venitul final obținut în anul precedent și pentru a plăti orice diferență de impozit pe venit/asigurări
sociale. În cadrul aceluiași calcul, individul trebuie să estimeze și venitul care trebuie obținut în anul
curent.
Alternativ, categoriile specifice de venituri din activități independente (cu excepția profesiilor
liberale) sunt impozitate pe baza unei cote de venit fix (norme de venit), așa cum este comunicat anual
de autoritățile fiscale locale. Impozitul pe venit evaluat și plătit în cadrul unei cote de venit fix este
considerat impozit final.
Veniturile din activități independente sunt evaluate pe baza registrelor contabile pe care
furnizorii de activități independente sunt obligați să le păstreze. Venitul net se calculează în sistemul
real ca venit brut minus cheltuieli deductibile. Anumite cheltuieli sunt nedeductibile, după cum
urmează: amenzi, penalități de întârziere (altele decât penalitățile contractuale în conformitate cu
acordurile contractuale cu autoritățile), donații, burse private, sponsorizare și cheltuieli de protocol care
depășesc limitele superioare stabilite de lege, 50% din cheltuielile efectuate cu autoturismele companiei
care nu sunt utilizate exclusiv în scopuri comerciale (cu anumite excepții), și alte cheltuieli care
depășesc limitele prevăzute de legislația în vigoare, precum și cheltuielile efectuate pentru utilizarea
personală a membrilor familiei contribuabilului. Această listă nu este exhaustivă.
1.4. Venituri din activități independente obținute pe baza contractelor de activitate sportivă.
Persoanele care obțin venituri din activități independente obținute pe baza contractelor sportive
sunt supuse impozitului pe venit, pensiilor și contribuțiilor fondului de sănătate (plafonate) în România.

8
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Persoana juridică sau altă entitate care plătește venitul și care are obligația să țină evidența
contabilă are obligația de a calcula, raporta, reține și transmite autorităților fiscale impozitul pe 10%
aplicat venitului brut, impozitul pe venit fiind definitiv. Aceeași obligație există și pentru contribuțiile
la pensii și fonduri de sănătate pentru acele cazuri în care venitul brut anual estimat este cel puțin egal
cu 12 salarii minime brute naționale. Această obligație există pentru veniturile obținute de la un singur
plătitor de venituri sau pentru veniturile obținute de la mai mulți plătitori de venituri, cu condiția ca cel
puțin unul dintre venituri să fie peste nivelul menționat mai sus; contribuabilul desemnează prin
contract plătitorul de venituri necesar calculului, reținerii și plății contribuțiilor.
În caz contrar, similar cu prevederile menționate mai sus la Venitul din activități independente,
în scopuri de securitate socială, declarația unică trebuie depusă de către persoane fizice pentru a raporta
veniturile obținute pe baza contractelor de activități sportive și pentru a evalua contribuțiile la pensie și
fondul de sănătate datorate pentru astfel de venituri. Termenul de plată pentru contribuțiile sociale
anuale finale datorate este reprezentat, ca mai sus, de același termen de raportare (adică 15 martie a
anului următor pentru anul precedent).
1.5. Veniturile pe proprietatea intelectuală.
Persoanele care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează impozitul pe
venit și contribuții sociale pentru astfel de venituri. În cazul în care venitul din drepturile de proprietate
intelectuală este plătit de o entitate juridică sau altă entitate obligată să țină evidența contabilă,
impozitul se calculează prin aplicarea ratei de 10% la venitul net și este reținut la sursă.
În acest caz, plătitorul venitului este obligat să calculeze, să raporteze, să rețină și să plătească
autorităților fiscale următoarele:
- impozitul pe venit de 10% pe o bază de calcul determinată prin deducerea unei cote forfetare de 40%
din venitul brut;
- contribuțiile la pensii și fonduri de sănătate (plafonate) dacă venitul anual net estimat este cel puțin
egal cu 12 salarii minime brute naționale.
Această obligație există pentru veniturile obținute de la un singur plătitor de venituri sau pentru
veniturile obținute de la mai mulți plătitori de venituri, cu condiția ca cel puțin unul dintre venituri să
fie peste nivelul menționat mai sus; persoana fizică desemnează prin contract plătitorul de venituri
necesar să calculeze, să rețină și să plătească contribuțiile sociale. Persoanele care obțin venituri din
drepturile de proprietate intelectuală de la plătitori, altele decât cele menționate mai sus (niciunul dintre
venituri, dintr-o anumită sursă, nu atinge nivelul menționat mai sus) și persoanele care au ales să-și
determine venitul net în sistemul real trebuie să calculeze, să declare și să plătească impozitul pe venit

9
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
și contribuțiile sociale prin declarația unică care urmează să fie depuse până la 15 martie (similar cu
prevederile generale menționate mai sus pentru venitul obținut din activități independente).
Pensionarii și persoanele fizice care obțin venituri salariale sau venituri tratate ca atare sunt
scutite de la plata contribuțiilor sociale pentru veniturile obținute din drepturi de proprietate
intelectuală.
1.6. Veniturile din activități agricole, silvicultură și pescuit.
Următoarele activități sunt considerate activități agricole:
- horticultură;
- exploatarea podgoriilor, pepinierelor de copaci și altele similare.
- creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv vânzarea de produse neprelucrate.
În anumite praguri stabilite în mod specific de legislația română, veniturile din activități
agricole sunt scutite de impozite. Veniturile din activități agricole sunt determinate fie pe baza unei
cote de venit fix (norme de venit), fie ca venituri din activități independente, în timp ce venitul din
silvicultură și pescuit este determinat conform regulilor aplicabile Venitului din activități independente
de mai sus.
Cota de venit fix (normele de venit) poate fi redusă dacă calamitățile naturale afectează mai
mult de 30% din suprafețele de producție. În cazul veniturilor agricole determinate pe baza unei cote de
venit fix (norme de venit), persoanele fizice au obligația de a depune declarația unică până la 15 martie
a anului în care urmează să se obțină venitul pentru a estima impozitul pe venit, pensia și contribuțiile
la fondul de sănătate (plafonate) datorate pentru astfel de venituri.
Termenul final de plată pentru datoriile fiscale datorate este 15 martie a anului următor celui în
care se obține venitul.
1.7. Câștigurile de capital.
Câștigul de capital net este supus impozitului pe venit la cota forfetară de 10%. Suma
impozabilă se calculează pe baza diferenței dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție al acțiunilor.
În general, taxele de broker/tranzacție legate de achiziție sau vânzare sunt deductibile din impozite.
Persoana fizică trebuie să raporteze orice vânzare de acțiuni (adică câștig/pierdere de capital)
prin declarația unică până la 15 martie a anului următor celui în care s-a efectuat vânzarea și să
plătească impozitele aferente, pe baza unei autoevaluări făcute luând în considerare informațiile
reflectate în declarația unică, în același termen de raportare (adică 15 martie). Contribuția la fondul de
sănătate (10%, plafonată) se datorează și în cazul în care câștigul de capital, singur sau împreună cu
alte categorii de venituri obținute de individ, astfel cum prevede Codul fiscal, ating pragul anual de 12
salarii minime brute.

10
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
1.8. Veniturile din tranzacții imobiliare.
Veniturile din transferul imobilelor sunt impozitate la o rată de impozitare de 3% aplicabilă
venitului impozabil determinat deducând suma neimpozabilă de 450.000 RON din valoarea tranzacției,
indiferent de perioada pentru care proprietatea a fost deținută/deținută. Nu se datorează impozit pe
venit pentru proprietatea asupra bunurilor imobile dobândite în temeiul unor legi speciale, pentru acte
de donație între rude sau socri până la gradul III inclusiv și între soți și, în caz de moștenire, cu condiția
ca procedura să fie finalizată în termen de doi ani de la data decesului autorului moștenirii (se percepe
un impozit pe venit de 1% din valoarea corpusului dacă procedura nu este finalizată în acești doi ani).
Impozitul pe venit datorat pentru transferul proprietății imobiliare este reținut de notarul public
și calculat pe baza valorii declarate de părți în documentele tranzacției. Dacă valoarea declarată de părți
este mai mică decât valoarea minimă estimată stabilită de expertiza efectuată de Camera Notarilor
Publici, notarul public notifică autoritățile fiscale române cu privire la această tranzacție. Impozitul va
fi remis până în a 25-a zi a lunii următoare celei în care impozitul pe venit a fost reținut.
1.9. Veniturile din dividende.
Venitul din dividende este supus unei cote de impozitare pe 5%. Acest venit este luat în
considerare pentru evaluarea plafonului minim anual pe baza căruia ar putea fi datorată contribuția la
fondul de sănătate.
De exemplu, persoanele care primesc, în 2020, venituri din dividende, care, singure sau
împreună cu alte categorii de venituri personale, conform prevederilor Codului fiscal, au o valoare de
cel puțin 26.760 RON (12 x salariu minim brut pentru 2020) , trebuie să depună declarația unică și să
plătească contribuția fondului de sănătate (10% aplicat la pragul menționat anterior).
1.10. Veniturile din dobânzi.
Veniturile din dobânzi sunt supuse cotei unice de impozitare de 10%, reținută de plătitorul
venitului, impozitul fiind definitiv. Similar veniturilor din dividende, contribuția la fondul de sănătate
(plafonată) se datorează dacă venitul anual, singur sau împreună cu alte categorii de venituri personale,
astfel cum este prevăzut de Codul fiscal, are cel puțin valoarea menționată mai sus.
1.11. Veniturile din închiriere.
Venitul anual brut din închiriere, altul decât închirierea de terenuri, reprezintă venitul câștigat
de proprietar pentru un anumit an, așa cum este stipulat în contractul de închiriere încheiat între părți.
Venitul net impozabil din chirie este determinat prin scăderea unei indemnizații de cheltuieli de 40%
(nu este necesară nicio documentație justificativă) din venitul brut din închiriere și este impozitat la o
rată forfetară de 10%.

11
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Contribuabilul poate alege, de asemenea, să stabilească venitul impozabil prin aplicarea
impozitării sistemului real. Proprietarii de case care obțin venituri din închirierea a maximum cinci
camere în scopuri turistice datorează impozitul pe venit stabilit pe baza unei cote anuale de venit.
Persoanele care obțin venituri din închirierea a mai mult de cinci camere în scopuri turistice vor
trata veniturile obținute ca venituri din activități independente și trebuie luate în considerare regulile de
impozitare prevăzute pentru activități independente. Persoanele fizice trebuie să raporteze astfel de
venituri și să plătească obligațiile fiscale aferente prin declarația unică care va fi depusă până la 15
martie.
1.12. Veniturile din premii.
Impozitul pe veniturile din premii este reținut la sursă și determinat prin perceperea a 10% din
suma depășită 600 RON plătită pentru fiecare premiu, impozitul reținut ca atare fiind considerat
definitiv.
1.13. Veniturile din jocuri de noroc.
Veniturile din activități de jocuri de noroc sunt impozitate la sursă la 1% pentru fiecare venit
brut de până la 66.750 RON, inclusiv, primit de un participant de la un organizator de activități de
jocuri de noroc. Dacă venitul depășește 66.750 RON, până la 445.000 RON inclusiv, venitul este
impozitat la o sumă fixă de 667,50 RON plus 16% din suma care depășește 66.750 RON. Dacă venitul
este peste 445.000 RON, venitul este impozitat la o sumă fixă de 61.187,50 RON plus 25% din suma
care depășește 445.000 RON. Impozitul calculat și reținut la debursare este definitiv.
Pentru veniturile din jocuri de noroc derivate din jocurile de noroc la distanță sau online,
impozitul pe venit datorat, conform celor de mai sus, este determinat și reținut la sursă cu ocazia
fiecărui transfer realizat de pe platforma de jocuri de noroc în contul bancar al individului sau similar.
Veniturile obținute din activități de jocuri de noroc specifice cazinourilor, cluburilor de poker,
slot machine-urilor și biletelor de loterie, până la 66.750 RON (inclusiv), pentru fiecare venit brut
primit de o persoană fizică, reprezintă venituri neimpozabile.
1.14. Alte venituri supuse cotei unice de impozitare de 10%.
Următoarele tipuri de venituri impozabile sunt incluse în această categorie (lista nu este
exhaustivă):
- prime de asigurare suportate de freelanceri sau orice alte entități în beneficiul persoanelor cu care nu
există nicio relație de muncă;
- venituri obținute din cedarea datoriilor de către cesionari și respectiv cesionari;
- bilete cadou acordate în afara unei relații de muncă, în anumite condiții;

12
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
- venituri obținute ocazional de persoane fizice care nu sunt înregistrate ca profesioniști independenți,
din producție, comerț, servicii, profesii liberale, precum și din agricultură, silvicultură și activități de
pescuit;
- venituri acordate pensionarilor, foștilor angajați, sub formă de diferențe de preț pentru anumite
bunuri, servicii și alte drepturi, conform clauzelor din contractele de muncă sau în temeiul legilor
speciale;
- venituri obținute de contribuabili individuali sub formă de onorarii din arbitrajul comercial;
- venituri din transferuri de monede virtuale.
1.15. Venituri neimpozabile.
În categoriile de venituri neimpozabile, printre altele, sunt incluse următoarele tipuri de venituri:
- indemnizații pentru concediul de maternitate, riscul de maternitate, îngrijirea copilului și concediul
pentru îngrijirea copilului bolnav plătit în conformitate cu prevederile legii;
- venituri salariale obținute de la un angajator străin din activități de angajare prestate în străinătate,
indiferent de tratamentul fiscal al veniturilor din țara străină respectivă;
- sume acordate de angajatori pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare suportate în timpul
delegării/detașării angajaților;
- sponsorizare și donații, în anumite condiții.
1.16. Venituri scutite de impozite.
Următoarele venituri sunt scutite de impozite:
 Venituri din activități independente, salarii și pensii și venituri din activități agricole, forestiere și
pescărești obținute de persoane cu handicap grav;
 Venituri salariale și venituri asimilate salariului legate de proiectarea și crearea de software (condiții
specifice care trebuie îndeplinite de angajator și angajat);
 Venituri salariale și venituri asimilate salariului aferente activităților de cercetare și dezvoltare
(R&D) (condiții specifice care trebuie îndeplinite de angajator și angajat);
 Venituri salariale și venituri asimilate salariului obținute pe baza contractelor de muncă încheiate
timp de 12 luni cu angajatorii români care desfășoară activități sezoniere în domenii precum
hoteluri, restaurante și catering pentru evenimente, conform prevederilor legislației specifice în
vigoare;
 Venituri salariale și venituri asimilate salariului pentru perioada 1 ianuarie 2019 până la 31
decembrie 2028 plătite de angajatorii din sectorul construcțiilor, în anumite condiții.

13
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

2. CONSIDERAȚII
PRIVIND POLITICILE BUGETARE ȘI FISCALE

Fiind un concept compus dintr-o multitudine de factori, finanțele publice sunt înțelese și
definite în diverse moduri. Văcărel (2007) oferă o definiție clasică a finanțelor publice. Ca atare, el
constată că finanțele publice reprezintă un instrument care permite controlul resurselor financiare
publice și, în același timp, finanțele publice reflectă obiectivele politicii financiare a statului.
Întrucât finanțele publice sunt controlate prin politici bugetare și fiscale, este de înțeles că
sistemul fiscal (administrat de politica fiscală) este un element definitoriu în evoluția economică a unei
țări. În ceea ce privește sistemele fiscale, acesta poate fi perceput și în multe moduri.
O definiție fiabilă este oferită de Cioponea (2007) care definește sistemul fiscal ca: „expresia
voinței politice a unei comunități umane organizate, stabilită pe un teritoriu determinat și având
autonomie suficientă pentru a putea, prin organele pe care le reprezintă, să dobândesc o serie
întreagă de reguli legale și, în special, fiscale ”. (Cioponea, 2007)
Importanța politicilor bugetare și fiscale în definirea evoluției economiei este un subiect de
interes pentru mulți autori. Unii dintre ei sunt Dronca și Arjocu, care, pe lângă importanță,
demonstrează rolul acestor două politici în asigurarea unui nivel de dezvoltare pentru cetățeni (Dronca
și Arjocu, 2015).
În ciuda faptului că România este un stat membru al UE, acest lucru nu necesită implementarea
unui sistem de impozitare implicit; de fapt, fiecare stat membru are libertatea de a-și construi propriul
sistem fiscal, dar ținând seama de reglementările și reglementările fiscale ale UE care sunt privite mai
degrabă ca orientări și nu necesită implementarea unui sistem fiscal specific.
Pentru a susține aceste fapte, putem aduce argumentele lui Šimović, care au observat că
sistemul fiscal din UE reflectă nivelul de separare între integrarea economică consolidată de existența
pieței unice și crearea unei uniuni politice mai puternice (Šimović, 2007 ).
Impozitarea persoanelor fizice și efectele acesteia asupra mediului economic, eficiența
sistemelor fiscale în ceea ce privește echitatea fiscală și sarcina fiscală reprezintă subiecte importante
pentru mulți cercetători.
Astfel, analizând distribuția efortului fiscal în cazul indivizilor portughezi și urmărind să
demonstreze că distribuția sarcinii fiscale nu este corectă și nu corespunde nivelului veniturilor

14
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
declarate, Catarino și Soares (2017) au obținut rezultate care arată lipsa de armonie între ideea teoretică
a justiției stabilite și efortul fiscal al diferitelor grupuri de venituri analizate.
Prin dezvoltarea unui model de impozit pe veniturile personale („PIT”), Vlachy (2008)
analizează modificările fiscale din Republica Cehă (în sensul reducerii impozitului pe persoane fizice)
care intră în vigoare din 2008, pe măsură ce întregul sistem de impozitare ceh a mers prin restructurări
majore. Prin urmare, autorul arată că în sistemul fiscal anterior, pornind de la venituri mici, rata
marginală a impozitului a fost zero, urmată de o creștere bruscă și apoi de o creștere treptată la
pragurile veniturilor mari. Și, ca urmare a reformei, situația se schimbă semnificativ, în sensul că
creșterea este mult mai treptată, atingând maximul la nivelul venitului mediu și scăzând spre venitul
ridicat.
Prin cercetările lor, Nwanyanwu și Ofiafoh (2016) au demonstrat că PIT nigerian nu este
productiv din cauza lipsei de echitate.
Analizând politica fiscală în economia albaneză în perioada de tranziție (după 1990), Nurja
(2016) a constatat că PIT a suferit multe schimbări aproape la fiecare 2,8 ani și că există o legătură
puternică între dinamica PIT și PIB. În același timp, autorul constată că modificarea frecventă a ratei
PIT nu este recomandabilă, deoarece astfel de modificări frecvente au un impact negativ asupra
performanței colectării veniturilor.
În cercetarea sa privind sistemele de contribuții la securitatea socială („SSC”), Fehr (2016) a
constatat că o structură progresivă cu cel puțin un beneficiu plat ar putea fi optimă pentru asigurarea
partajării riscurilor intergeneraționale.
În plus, cercetările privind SSC în cazul Germaniei efectuate de Nuemann (2017) au constatat
că sarcina SSC este împărțită în mod egal între angajați și angajatori în Germania și că răspunsul la
ocuparea forței de muncă la limitarea SSC este neglijabil. În urma conștientizării importanței unor
politici fiscale și bugetare sănătoase, mai jos sunt prezentate măsurile care fac obiectul acestei lucrări.

3. MĂSURI IMPLEMENTATE

În a doua jumătate a anului 2017 au existat nenumărate discuții în mass-media cu privire la

modificările în ceea ce privește impozitarea angajaților. Factorii de decizie au efectuat aceste schimbări
într-un mod rapid. În primul rând, discuțiile s-au concretizat într-un proiect de act normativ, iar apoi, în
noiembrie, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal.

15
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Această ordonanță prevede o mulțime de modificări legislative, dar cele mai importante și cele
legate de această lucrare prevăd:
 transferul integral al contribuțiilor la pensie și al contribuției la fondul de sănătate către angajați
- a rămas pe sarcina angajatorului contribuția la pensie la o rată de 4%/8% pentru condiții
neobișnuite/speciale de muncă;
 reducerea ratei acestora de la cca. 39,25% până la 35%;
 reducerea ratei impozitului pe venit de la 16% la 10%;
 introducerea contribuției de asigurare pentru muncă la o rată de 2,25% sub sarcina
angajatorului;
 creșterea cuantumului deducerilor personale și a pragului aplicabil (ne vom referi la toate drept
„modificările”). Aceste măsuri sunt aplicabile începând cu 1 ianuarie 2018. Pe lângă modificările de
mai sus, trebuie menționate următoarele modificări:
 creșterea salariului minim brut de la 1.450 RON la 1.900 RON începând cu 1 ianuarie 2018
(stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului național brut minim
garantat în plată);
 stabilirea salariului mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
pentru 2018 la 4.162 RON (prin Legea nr. 3/2018 privind bugetul asigurărilor sociale pentru 2018);
 măsuri de slăbire fiscală pentru freelanceri și lărgirea tipurilor de activități pentru
microîntreprinderi (prin Ordonanță);
 proiectarea bugetului de stat pentru 2018 pe baza unei creșteri economice de 5,5% și a unui
deficit bugetar de 2,97% din PIB (prin Legea nr. 2/2018 privind bugetul de stat pentru 2018). Pentru
rezultate mai eficiente și mai fiabile, aceste schimbări trebuie analizate împreună.

4. EFECTE ASUPRA MEDIULUI ECONOMIC

Acest capitol prezintă implicațiile schimbărilor asupra economiei românești, cu preponderență

asupra angajaților, angajatorilor și bugetului de stat/finanțelor publice. Toate calculele efectuate în
acest capitol se bazează pe ipoteza că angajații nu au dependenți și fără a lua în considerare biletele de
masă de primit de către angajați.
4.1. Impactul general asupra angajaților și angajatorilor
Următoarele analize oferă o imagine de ansamblu a implicațiilor schimbărilor din punct de
vedere al implicațiilor atât la nivelul angajaților, cât și al angajatorilor, prin compararea vechiului

16
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
sistem de impozitare cu cel nou intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018. În efectuarea analizelor,
am luat în considerare noul salariu minim brut de 1.900 RON, salariul mediu brut înregistrat în
noiembrie 2017 de 3.430 RON (ultimul disponibil) conform Ministerului Muncii și Institutului
Național de Statistică și salariul mediu brut stabilit de contribuția de asigurări sociale legislatie pentru
2018 de 4.162 RON.
Pentru a putea efectua o analiză comparativă, tabelul nr. 1 prezintă situația metodologiei de
impozitare aplicată în 2017 pe baza celor trei niveluri salariale menționate mai sus. La prima vedere, se
poate observa diferența dintre rata efectivă a impozitului de 1,80 puncte procentuale („pp.”), Respectiv
1,82 pp. Între salariul minim și cele două salarii medii. Diferența este cauzată de deducerea personală
aplicată pentru salariul minim.
În ceea ce privește această deducere personală, vom observa în următoarele capitole că are un
impact destul de semnificativ asupra impozitării salariilor. Metodologia utilizată în 2017 a presupus o
așa-numită solidaritate din partea angajatorului, în sensul că atât angajatul, cât și angajatorul, au
contribuit la bugetul securității sociale.
Tabelul nr. 1: Impozitarea salariilor în 2017
SUMA
ARTICOL RATA
(Ron)
Salariul brut 1.900 3.430 4.162
Impozit pe venit 16% 218 458 556
Contribuția Contribuția la pensie 10,50% 200 360 437
angajatului CAS 5,50% 105 189 229
Asigurarea de șomaj 0,50% 10 17 21
Deducții personale 220 0 0
Salariul net 1.367 2.406 2.919
Cota de impozitare efectivă (%) 28,05 29,85 29,87
Contribuția Contribuția la pensie 15,80% 300 542 658
angajatorului CAS 5,20% 99 178 216
Asigurarea de șomaj 0,50% 10 17 21
Fond de concedii medicale 0,85% 16 29 35
Fondul de garantare 0,25% 5 9 10
Accidente de muncă, asigurări de risc și 0,18%
3 6 7
fondul pentru boli profesionale
Costul total al angajatorului 2.333 4.211 5.109
Sursa: calcule proprii și prelucrare a datelor pe baza legislației române
Tabelul nr. 2 prezintă cea mai probabilă situație din realitatea economică, pornind de la ipoteza
că un angajator onest păstrează același salariu net pentru angajații săi. Acest caz, în care salariul net
este constant, reprezintă un ușor avantaj pentru angajator, deoarece costurile totale ale acestuia scad
încet. Cu toate acestea, la nivelul angajatorului există un impact al creșterii salariului minim brut la
1.900 RON pe contribuția la fondul de invaliditate plătită de angajator.

17
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Fondul de invaliditate este o contribuție pe companie calculată la salariul minim brut înmulțit cu
numărul de locuri de muncă pe care compania nu le-a angajat persoanelor cu dizabilități (nu se
calculează individual și nu face parte din contribuțiile menționate în Codul fiscal). Fiecare companie
care are cel puțin 50 de angajați și care nu angajează cel puțin 4% din numărul total de angajați
persoane cu dizabilități, este obligată să plătească această contribuție utilizată de stat pentru a proteja
această categorie socială.
Tabelul nr. 2: Impozitul pe salarii în 2018 (păstrând aceeași sumă netă)
SUMA
ARTICOL RATA
(Ron)
Salariul brut 2.250 4.112 4.490
Impozit pe venit 10% 95 267 324
Contribuția Contribuția la pensie 25% 563 1.028 1.248
angajatului CAS 10% 225 411 499
Deducții personale 510 0 0
Salariul net 1.367 2.406 2.919
Cota de impozitare efectivă (%) 39.24 41.49 41.50
Contribuția
Contribuția la asigurarea muncii 2,25% 51 93 112
angajatorului
Costul total al angajatorului 2.301 4.205 5.102
Sursa: calcule proprii și prelucrare a datelor pe baza legislației române
Dacă până în septembrie 2017, această contribuție a fost calculată la 50% din salariul minim
brut, iar companiile au avut, de asemenea, opțiunea de a achiziționa produse sau servicii realizate prin
propriile activități ale persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul unităților protejate autorizate, în
sumă echivalentă cu suma datorată bugetului de stat, după această lună contribuția este calculată la
100% din salariul minim brut și opțiunea menționată nu mai este disponibilă.
Se poate observa că, în cazul companiilor care nu pot angaja persoane cu dizabilități datorită
specificului activităților lor, posibilele economii din transferul contribuțiilor către angajați vor fi
compensate cu suma suplimentară care urmează să fie plătită fondului de invaliditate. În unele cazuri,
economiile nu vor acoperi această sumă.
Astfel, chiar dacă la prima vedere angajatorul beneficiază de un avantaj în scenariul
resentimentat, situația sa financiară poate fi afectată și indirect de creșterea salariului minim brut.
În tabelul nr. 3 sunt prezentate scenariile „extreme”, și anume păstrarea aceleiași sume salariale
brute pentru angajat și păstrarea acelorași costuri totale pentru angajatori. Având în vedere migrația
constantă a angajaților și nevoia crescândă a companiilor de a avea o forță de muncă stabilă, situația în
care angajatorul păstrează același salariu brut pentru angajat este mai puțin probabilă pe o piață a
muncii competitivă și nu anticipăm multe astfel de cazuri. Chiar dacă acest scenariu nu trebuie trecut
cu vederea, deoarece lasă loc abuzurilor din partea anumitor angajatori.

18
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Tabelul nr. 3: Impozitarea salariului în 2018 (păstrând același salariu brut / costurile
angajatorului)
Scenariul 1* Scenariul 2 **
ARTICOL RATA SUMA SUMA
(Ron) (Ron)
Salariul brut 1.900 3.430 4.162 2282 4.118 4.997
Impozit pe venit 10% 73 217 271 97 268 325
Contribuția Contribuția la pensie 25% 475 858 1.041 571 1.030 1.249
angajatului CAS 10% 190 343 416 228 412 500
Deducții personale 510 60 0 510 0 0
Salariul net 1.162 2.012 2.434 1.386 2.408 2.923
Cota de impozitare efectivă (%) 38,84 41,34 41,52 39,26 41,53 41,50
Contribuția Contribuția la 51 93 112
2,25% 43 77 94
angajatorului asigurarea muncii
Costul total al angajatorului 1.943 3.507 4.256 2.333 4.211 5.109
* Scenariul 1: menținerea aceleiași sume brute salariale
** Scenariul 2: păstrarea acelorași costuri totale ale angajatorului
Sursa: calcule proprii și prelucrare a datelor pe baza legislației române
O situație câștig-câștig este observată în scenariul 2, în care angajatorul păstrează costurile cu
angajatul său la nivelul anului 2017, iar acesta din urmă înregistrează o ușoară creștere a salariului net.
După cum se poate observa din tabelul nr. 2, principalele efecte ale modificărilor sunt creșterea
presiunii fiscale a angajatului de peste 10 pp., precum și o relaxare fiscală majoră la nivelul
angajatorului.
Cu toate acestea, pe de o parte, așa cum s-a menționat mai sus, unii angajatori pot fi în
continuare afectați de creșterea contribuției la fondul de invaliditate și, pe de altă parte, unii angajatori
pot fi afectați de creșterea pragului pentru încadrarea ca microîntreprindere.
Astfel, modificările nu se pot traduce ca o relaxare fiscală pentru toate companiile. Ca o notă
laterală, conform unei analize a Ziarului Financiar, doar aprox. 30% dintre angajații din România au
înregistrat în 2016 un salariu peste media (Ziarul Financiar, 2016).
Având în vedere creșterea economică înregistrată în 2017, proporția s-a schimbat definitiv, în
sensul că salariile au crescut (nu s-au găsit date actualizate) - salariul mediu brut a crescut și în această
perioadă. Cu toate acestea, judecând în termeni generali, putem anticipa că mai mult de 30% dintre
angajații români vor înregistra o presiune fiscală de peste 40%.
Faptul că celelalte procente din angajați vor înregistra o presiune fiscală mai mică se datorează
deducerii personale. În acest sens, am efectuat alte analize în capitolul următor.

4.2. Cotele de impozitare efective - Premise pentru o eventuală impozitare progresivă.

19
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
În figura nr. 1 de mai jos, am comparat tendința cotelor efective de impozitare înregistrate
pentru 2017 cu cea din 2018. În evidențierea acestor situații, am plecat de la noile intervale salariale
pentru care angajații beneficiază de o deducere personală și pentru analiza comparativă le-am adaptat la
legislația aplicabilă în 2017. Scopul acestei analize este de a observa diferența de impozitare a
angajaților creată prin introducerea acelor măsuri.
Figura nr. 1: Tendința cotelor efective de impozitare în 2018 față de 2017

Sursa: calcule proprii și prelucrare a datelor pe baza legislației române

După cum se poate observa din figura de mai sus, în 2018 tendința de creștere a ratei efective de
impozitare pe baza pragurilor salariale stabilite este mai pronunțată comparativ cu 2017. Dacă în 2017
rata medie de creștere a presiunii fiscale a fost de 1,81%, în 2018 rata medie crește la 2,68%. În același
timp, există o diferență mai pronunțată în 2018 față de 2017 de la pragul salarial de 2.976 RON la
4.162 RON în ceea ce privește presiunea fiscală.
Analiza se oprește la pragul salarial de 4.162 RON, deoarece peste acest prag cota efectivă de
impozitare rămâne constantă, datorită faptului că nu există nicio deducere personală aplicabilă.
Coroborând acest lucru cu măsura de la începutul anului 2017 care a eliminat plafonarea celor
două contribuții (pensii și contribuții la fondul de sănătate) la maxim 5 salarii medii brute, se poate
observa impactul mai intens asupra clasei de mijloc, care va suporta o presiune foarte mare. Ținând
cont de creșterea plafonului de venit al persoanelor care se pot încadra în categoria persoanelor aflate în
întreținere, precum și de venitul efectiv al deducerilor, combinat cu o presiune fiscală ridicată a clasei
de mijloc, putem evidenția caracterul socialist al politica economică implementată.

20
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
Mai mult, văzând această abordare mai pronunțată de impozitare a veniturilor pe bază de prag,
se poate argumenta că toate aceste măsuri ar putea crea mediul pentru tranziția către o impozitare
progresivă. În consecință, o impozitare progresivă poate crea o anumită instabilitate bugetară, mai ales
având în vedere că economia României este în curs de dezvoltare. În același timp, un avantaj al acestei
impozitări poate fi crearea unor echități sociale.
4.3. Considerații privind evaziunea fiscală/evaziunea fiscală
Comunicarea fundamentală a ordonanței arată că introducerea măsurilor care fac obiectul
prezentei lucrări se datorează și necesității de a crește nivelul de colectare a contribuțiilor sociale de
către stat și de a împuternici angajatorii să plătească în timp util contribuțiile sociale obligatorii.
Dar, din moment ce contribuțiile sociale sunt încă reținute și plătite de angajatori în numele
angajaților (precum și până la această modificare, dar în alte proporții), aceste modificări nu rezolvă
această problemă, deoarece nu aduc nicio modificare în plata efectivă a contribuțiilor. Astfel de
probleme ar putea fi atenuate prin creșterea capacității autorităților fiscale de a colecta și de a efectua
controale eficiente asupra debitorilor neperformanți.
Mai mult, datorită altor modificări, presiunea fiscală la nivelul unui freelancer este mai mică
decât în cazul angajatului. În consecință, unii dintre angajați vor fi tentați alege să-și desfășoare
activitățile ca profesioniști independenți / independenți.
Astfel, în majoritatea cazurilor, chiar dacă „pe hârtie” freelancerul îndeplinește condițiile de
independență menționate de legislația fiscală, de fapt se comportă identic cu un angajat. Pe lângă cele
menționate, având în vedere că încadrarea ca microîntreprindere nu mai este condiționată de specificul
activității (cu accent pe activitățile financiare și de consultanță), angajații vor fi, de asemenea, tentați să
își desfășoare activitățile ca microîntreprindere din cauza condițiilor fiscale favorabile și, în realitate, să
se comporte ca un angajat.
Aceste fapte conduc la o creștere a evaziunii fiscale / evaziunii fiscale, deoarece există astfel de
„alternative”.
4.4. Impactul asupra finanțelor publice/bugetului de stat
În termeni generali, se poate prezice faptul că modificările pot aduce un minus de venituri la
bugetul de stat de 6 pp în ceea ce privește impozitul pe venit și 2 pp în ceea ce privește contribuțiile
sociale. Dar, în realitate, este de așteptat ca noile rate să fie aplicabile unei baze impozabile mai mari.
În analiza impactului acestor măsuri asupra finanțelor publice, este necesar să se menționeze
Procedura de deviere semnificativă („SDP”) stabilită de Comisia Europeană („Comisia”) asupra
României la începutul anului 2017 ca urmare a creșterii deficitului structural al României în 2016
comparativ cu 2015 cu aproximativ 40% ajungând la 2,5% din PIB în 2016. Această creștere se

21
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC
bazează pe reducerea ratei TVA și a creșterii salariilor în sectorul public. În urma misiunii din
septembrie 2017, în raportul aferent, Comisia a estimat că deficitul va continua să crească dacă nu
există modificări de politică în sensul măsurilor de consolidare și a declarat:
„S-a înțeles că autoritățile române nu intenționează să acționeze conform recomandării SDP” (Comisia
Europeană, 2017)
Executarea bugetului de stat pentru 2017 arată că statul a reușit să colecteze veniturile din
salariu și impozitul pe venit la nivelul propus la începutul anului 2017, iar în ceea ce privește
contribuțiile de asigurări sociale nivelul a fost chiar peste cel propus cu aproximativ 2 miliarde RON.
Astfel, putem argumenta că aceste două surse au fost stabile și chiar au crescut comparativ cu
2016. Cu toate acestea, în urma măsurilor recente, această stabilitate nu mai este neapărat valabilă.
În ceea ce privește o posibilă scădere a veniturilor din salarii și impozite pe venit, am putea
anticipa că aceasta ar putea fi compensată printr-o posibilă creștere a veniturilor din impozitul pe
microîntreprinderi, deoarece pragul de încadrare a fost crescut. Mai mult, în ciuda faptului că bugetul
de stat pentru 2018 a fost construit pe baza unei creșteri economice relativ ridicate de 5,5%, percepția
în mediul economic este diferită, mulți economiști fiind reticenți la această creștere.
De exemplu, în raportul publicat de economiștii UniCredit în ianuarie 2018, se stipulează: „Se
așteaptă ca creșterea economică să încetinească la 4,6% în acest an și 3,5% în 2019 de la 6,6% în
2017. Acesta ar putea fi rezultatul direct al creșterii bazându-se pe creșterea economică în mare parte
pe consum și stocuri, în timp ce investițiile sunt aglomerate de măsuri populiste sau afectate de
incertitudine fiscală. Creșterea ar putea încetini și mai mult dacă se utilizează o strângere fiscală
stealth pentru a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB” (UniCredit Bank, 2018).
Având în vedere instabilitatea fiscală și creșterea economică bazată pe consum, se anticipează
că apetitul pentru consum va scădea, deoarece populația va fi reticentă în acest sens, impactul
psihologic al modificărilor fiscale fiind semnificativ. În consecință, dificultatea stabilizării bugetului de
stat va fi din ce în ce mai mare și se așteaptă măsuri compensatorii precum reducerea cheltuielilor
bugetare sau impunerea unor taxe suplimentare.

22
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

CONCLUZII

Toate aceste măsuri fiscale trebuie privite ca un întreg și trebuie corelate cu alte măsuri care nu
privesc neapărat domeniul fiscal. Ca efecte principale, am reușit să identificăm o presiune fiscală mai
mare pentru angajați și caracterul social al schimbărilor, dar și o relaxare fiscală la nivelul
angajatorilor, chiar dacă în majoritatea cazurilor o astfel de relaxare este oprimată de alte măsuri. Mai
mult, aceste modificări pot crea premisele implementării unei impozitări progresive. În ceea ce privește
impactul bugetar, măsurile pot duce la instabilitate în ceea ce privește veniturile bugetare. Mai mult,
incertitudinile bugetare/fiscale pot duce la un risc pentru România intră într-un conflict cu Comisia
Europeană.
În general, am observat că introducerea măsurilor fiscale/economice într-un mod rapid și fără o
strategie fiabilă creează o instabilitate puternică asupra economiei. Este clar că eficiența unui sistem
fiscal este reprezentată de capacitatea guvernatorilor de a obține venituri maxime din impozite fără o
presiune fiscală ridicată asupra contribuabililor.
Având în vedere că România este un stat membru al UE, trebuie să ne uităm la mediul fiscal al
UE. În acest context, statele membre ale UE au viziuni diferite asupra proiectării sistemelor PIT. Cu
toate acestea, conform cercetărilor noastre, nu există nicio altă țară din UE care să aplice în prezent un
sistem fiscal în care SSC să fie exclusiv pe sarcina angajaților.
Mai mult, de exemplu, conform PwC (2017), în ceea ce privește SSC, sistemul fiscal din
Estonia prevede că angajatul contribuie doar cu 1,6%, în timp ce angajații contribuie cu 33,8%. Din
punct de vedere birocratic, putem observa că măsurile care fac obiectul acestei lucrări aduc o oarecare
simplificare în procesul de impozitare prin reducerea numărului de SSC.

23
 LICEUL TEHNOLOGIC JOANNES KAJONI
MIERCUREA CIUC

BIBLIOGRAFIE

1. Catarino, J. S., Soares, R. M., 2017. Inegalități privind efortul fiscal al impozitului pe venitul
personal. Sequência (Florianópolis), 76.
2. Cioponea, M. C., 2007, Finanțe Publice și Teorie Fiscală, Editura Fundației România de Mâine,
Bucuresti.
3. Dronca, A., Arjocu A., 2015, Impactul politicilor fiscale și bugetare asupra ratei șomajului în
statele membre ale UE [online]. 01.Volumul% 202 / 32_Dronca,% 20Arjocu.pdf, [accesat la 30
ianuarie 2018].
4. Comisia Europeană, 2017. Raportul Comisiei către Consiliu: Raportul Comisiei către Consiliu în
conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul CE 1466/97 privind misiunea de
supraveghere îmbunătățită în România [online], Bruxelles,
5. Fehr, H., 2016. CGE modelează reformele securității sociale. Journal of Policy Modeling, 38 (3),
pp. 475-494.
6. Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului național minim brut garantat în
plată.
7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.
448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.
2/2018 privind bugetul de stat pentru 2018.
9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
10. Legea nr. 3/2018 privind bugetul asigurărilor sociale pentru 2018.
11. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

24