Postlicală Anul II

2020-2021
Elev, Profesor,

Bîșcă Marian Sükősd Annamária

Statistică și analiză ecomomică

"Osingură moarte este o tragedie; un million este o

statistică.
citat celebru din Stalin

1
ÎNTRODUCERE

Cuvântul "statistica" precum și primele conturări ale conceptului de statistică au

pătruns în literatura de specialitate abia în secolul XVIII. Elementele concrete de evidență
statistică își au însa originea în cele mai vechi timpuri.
 De-a lungul dezvoltării sale istorice, forma de "evidență statistică" se caracterizează în
esență prin aceea că datele statistice servesc pentru informarea organismelor statului despre
nivelul sau stadiul atins la un moment dat de fenomenele social/economice subordonate, în
special unor scopuri fiscale, militare sau administrative.
 Etimologic, cuvântul "statistică" își are rădăcina în cuvântul latinesc "status"care înseamnă
"situație" , "stare sociala", dar și "stat".
Conceptul de statistică a fost definit de mai mulți autori, în diverse variante. În ciuda
acestei diversități,conținutul esențial al statisticii rămâne invariabil legat de modalitățile practice
de investigare a fenomenelor social-economice și de informare a organismelor statului.
 Achenwall considera statistica "drept "știința descriptivă a particularităților unui stat". 
Analizând concomitent "termenul" și "conceptul", se desprinde faptul că în cazul statisticii exista
o concordanta deplină, termenul fiind strâns legat de conținutul esențial al conceptului ; tot atât
de important este și faptul că deși termenul a fost introdus mai târziu, în adoptarea lui s-a ținut
seama de conținutul ețential al evidenței statistice, precum și de scopul primordial căruia îi era
subordonată această forma "primară" de investigare și informare.
  Statistica descriptivă a fost continuu îmbogațită, restructurată și perfecționată, punându-
se din ce în ce mai mult accent pe "determinările numerice" pe "limbajul cifric".
Un reputat geograf, A. F. Bussching, a creat un gen de statistică comparativă foarte apreciată
de specialiști. Au urmat în cadrul școlii germane o serie de lucrări și concepute elaborate în
scopul descrierii comparative a diverselor state europene.
 În Ţarile Române, prima și cea mai reprezentativă lucrare de acest gen este "Descriptio antiqui
et hodierni status Moldaviae", elaborată de Dimitrie Cantemir – o expunere monografică pe plan
geografic, politic, economic, social și cultural.
Trăsăturile esențiale ale statisticii descriptive sunt definite de caracterul său analitic:
- sunt prezentate descrieri complexe ale statelor,
- sunt efectuate analize comparative ale diferitelor situații socio-economice.
Toate erau însa orientate în scopur iinformaționale. Deci, nici statistica descriptivă , cu toate că
școala germană o ridicase larangul de știință, nu avea drept scop descoperirea și cunoașterea
legităților statistice.

2
Modul VII: STATISTICĂ ȘI ANALIZA ECONOMICĂ - STRUCTURA MATERIEI

Introducere

Cap.I. - Datele elementare şi sistematizarea lor

1.1.Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste,

broşuri,documente de evidenţă,experienţa proprie, a grupului de prieteni sau
cunoscuţi
1.2. Centralizarea datelor elementare: simplă sau pe grupe
1.3.Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

Cap.II: -Distribuţii
2.1Calcularea indicatorilor tendinţei centrale: media, mediana, modulul
2.2.Caracterizarea distribuţiei rezultate: structură, omogenitate, formă

2.3. Interpretarea rezultatelor obţinute: prin comparaţie: simetrie, asimetrie, omogenitate,

eterogenitate

2.4. Reprezentarea grafică a distribuţiei rezultate: histograma, poligonul frecvenţelor,

curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul si cercul de structura

Cap.III. - Dinamica fenomenelor economice

3.1. Calcularea şi interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absoluţi, relativi şi

medii
3.2. Reprezentarea grafică a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi,
cronograma
3.3. Calcularea indicilor individuali şi de grup cu ajutorul echipamentului de
specialitate: indicii volumului fizic, indicii preţului, indicii valorii
3.4. Interpretarea indicilor individuali şi de grup: verificarea relaţiilor care exista
între indici şi între modificările absolute

Cap.IV.- Indicatori economici la nivelul agentului economic

4.1. Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai
potenţialului intern, ai cheltuielilor şi indicatori valorici de rezultate
4.2.Interpretarea indicatorilor calculaţi: caracterizarea structurii şi a
dinamicii,extrapolarea trendului

3
 4.3. Reprezentarea grafică a indicatorilor calculaţi: histograma, poligonul
frecvenţelor, curbele cumulative ale frecvenţelor, dreptunghiul şi cercul de
structură

Prezentare generală
"Credem cu seriozitate ca statistica este, pentru cei care o poseda, o pretioasa avere nationala...
Statistica este singurul taram sigur pe care un guvern prevazator trebuie sa-si intemeieze ratiunea
reformelor sale". Dionisie Pop Martian

         Statistica  oficiala  în  România  se  desfasoara  prin  serviciile  de  statistica oficiala  si  este  
organizata  si  coordonata  de  Institutul  National de Statistica, organ  de  specialitate  al  administratiei 
publice  centrale,  cu  personalitate juridica, în subordinea Guvernului, finantat de la bugetul de stat.
         În realizarea obiectului sau de activitate, stabilit potrivit legii, care se întemeiaza pe principiul
autonomiei, confidentialitatii, transparentei, relevantei, proportionalitatii, deontologiei statistice si
raportului cost/eficienta, Institutul National de Statistica are urmatoarele atributii: 
    a) elaboreaza sistemul de indicatori statistici, metodologiile de calcul, tehnologiile si standardele
specifice de obtinere a indicatorilor; 
    b) organizeaza si conduce cercetarile statistice referitoare la fenomenele si procesele economico-
sociale, prin recensaminte, anchete statistice totale sau prin sondaje; 
    c) proiecteaza, tipareste si difuzeaza formularele cercetarilor statistice si instructiunile de completare
aferente; 
    d) culege, prelucreaza si stocheaza date si informatii în vederea asigurarii bazelor de date statistice; 
    e) coordoneaza elaborarea clasificarilor si a nomenclatoarelor unitare de interes national din domeniul
sau de activitate; 
    f) proiecteaza, realizeaza si exploateaza sistemul informatic statistic; 
    g) elaboreaza studii si analize pentru caracterizarea evolutiei economico-sociale; 
    h) desfasoara activitati de cercetare stiintifica în domeniul statisticii; 
    i) informeaza opinia publica, precum si autoritatile publice cu privire la evolutia economica si sociala a
tarii si furnizeaza utilizatorilor interesati indicatorii statistici obtinuti; 
    j) organizeaza si conduce unitatile subordonate, stabileste atributiile si normele de functionare ale
acestora; 
    k) colaboreaza cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,
precum si cu serviciile publice, pentru compatibilizarea sistemului statisticii oficiale cu celelalte sisteme
informationale; sprijina aceste organisme pentru asigurarea pregatirii personalului cu atributii în
activitatea de statistica; 
    l) avizeaza metodologiile cercetarilor statistice organizate de ministere, institutii centrale si de alte
servicii publice, în vederea asigurarii oportunitatii cercetarilor si corectitudinii metodelor statistice

4
utilizate; 
    m) organizeaza perfectionarea pregatirii profesionale în domeniul statisticii a personalului institutului,
din unitatile sale subordonate si din celelalte servicii de statistica oficiala si actioneaza pentru formarea
unei culturi statistice la nivel national;
    n) reprezinta România în relatiile internationale în domeniul statistic si coopereaza cu organizatii
similare din alte tari, cu organismele de specialitate ale Organizatiei Natiunilor Unite si agentiile sale, cu
alte organisme internationale; 
    o) asigura compatibilitatea sistemului statistic national cu sistemele statistice utilizate de organismele
Organizatiei Natiunilor Unite, ale Uniunii Europene si de alte organisme internationale, conform
obligatiilor asumate.

Institutul National de Statistica îndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru
domeniul sau de activitate.

Institutul National de Statistica este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de
trei vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, unul din vicepresedinti are atributii directe în
problemele activitatii de integrare europeana, al doilea are ca atributie  directa coordonarea
activitatii de statistica economica si sociala, iar al treilea   are ca atributie directa coordonarea 
infrastructurii statistice si activitatea de  tehnologia informatiei (IT). Vicepresedintele care
coordoneaza  activitatea  de statistica  este înlocuitorul de drept al presedintelui Institutului
National de Statistica.

Presedintele îndeplineste, în domeniul sau de activitate, urmatoarele atributii generale:

    a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotarârilor Guvernului, a

ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si a principiului
autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor economici; 
    b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante si hotarâri ale Guvernului, în conditiile stabilite de
metodologia aprobata de Guvern; 
    c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a Institutului National de Statistica, integrata celei de
dezvoltare economico-sociala a Guvernului; 
    d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le înainteaza Guvernului; 
    e) urmareste proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul Institutului National de Statistica, în baza
bugetului aprobat; 
    f) reprezinta interesele statului în diferite organe si organisme internationale, în conformitate cu
acordurile si conventiile la care România este parte si cu alte întelegeri stabilite în acest scop, si dezvolta
relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale al caror
domeniu de activitate intereseaza; 
    g) urmareste si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care România este
parte si ia masuri pentru realizarea conditiilor în vederea integrarii în structurile europene si în alte
organisme internationale; 
    h) colaboreaza cu institutiile de învatamânt superior de specialitate pentru formarea si perfectionarea

5
pregatirii profesionale a personalului din sistemul statisticii oficiale.

Presedintele Institutului National de Statistica este membru de drept în Consiliul Statistic National.

Secretarul general al Institutului National de Statistica este subordonat presedintelui. Secretarul

general este înalt functionar public, numit în conditiile legii.

În subordinea Institutului National de Statistica functioneaza:

a)  directiile regionale de statistica organizate la nivelul judetelor - centre ale regiunilor de dezvoltare
stabilite potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala în România, si directiile judetene de
statistica organizate la nivelul celorlalte judete, ca institutii publice, cu personalitate juridica, finantate de
la bugetul de stat;
b) Editura "Revista Româna de Statistica" si Centrul National de Pregatire în Statistica, finantate  din
venituri proprii.

Pentru asigurarea caracterului obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor, indicatorilor,

nomenclatoarelor si clasificarilor utilizate în activitatea de statistica, pe lânga Institutul National de
Statistica functioneaza Consiliul Statistic National, organ consultativ care are, în principal, ca obiect de
activitate analiza si avizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic national, a rapoartelor de
activitate ale Institutului National de Statistica si a Programului anual de cercetari statistice.

6
OBIECTIVE
      Activitatea Institutului National de Statistica se orienteaza catre urmatoarele obiective principale:

 producerea informatiilor statistice operative necesare factorilor de decizie ai strategiei

economico-sociale;
 asimilarea indicatorilor statistici specifici economiei de piata si implementarea metodologiilor de
cercetare si calcul în concordanta cu standardele si practica internationala;
 dezvoltarea statisticii calitative, în completarea celei traditionale;
 extinderea si diversificarea mijloacelor de diseminare a datelor;
 cooperarea cu alte institute nationale de statistica în vederea dezvoltarii unui sistem statistic
durabil, derularea de proiecte statistice în vederea asigurarii comparabilitatii datelor statistice cu
statisticile altor tari si alinierea la standardele UE.

SCURT ISTORIC
12 iulie 1859 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semneaza Ordonanta de infiintare a Oficiului
Central de Statistica Administrativa, marcand actul de nastere al statisticii oficiale in Romania. De acest
moment isi leaga numele doi eminenti economisti romani ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Martian si
Ion Ionescu de la Brad.

De-a lungul timpului, statistica oficiala, una dintre primele institutii publice aparute in Romania dupa
Unire si, totodata, unul dintre cele mai vechi oficii statistice din Europa, a cunoscut evolutii si
reorganizari, schimbandu-si succesiv numele, fara a se abate insa de la principiile respectului fata de
adevar si probitatea demersurilor sale, pastrandu-si statutul de principal instrument de cunoastere si
evaluare a realitatilor tarii, care ofera, prin informatii si date statistice, baza necesara autoritatilor,
agentilor economici, intregii societati în elaborarea si punerea în practica a unor programe realiste de
guvernare, de dezvoltare economica si sociala.

I. Inceputuri si confirmari (1859-1877)

Inca din perioada de inceput, fara a dispune de resursele materiale necesare si cu un personal insuficient,
atat numeric, cat si ca pregatire specializata, institutia de statistica se incumeta si reuseste sa duca la bun
sfarsit actiuni de mare anvergura, care ii aduc notorietate si prestigiu. Astfel, sunt realizate:

· Recensamantul Populatiei (1859-1860)

· Recensamantul stabilimentelor industriale (1863), prima cercetare de nivel national dintr-o tara
europeana

7
· Apare seria “Analele Statistice si Economice (1860)"
· Romania se afla printre participantii cei mai activi la Congresele Internationale de statistica de la
Londra, Berlin, Florenta si Haga

II. Contributii la consolidarea economico-sociala a României dupa cucerirea independentei de stat

(1877-1914)

Continuand linia demersurilor din perioada de pionierat, statistica oficiala este unul dintre principalii
piloni ai statului roman în perioada consolidarii acestuia, printr-un substantial aport de informatie
statistica necesara luarii unor decizii corecte pentru dezvoltarea tarii. Astfel, se realizeaza:

· Recensamintele Populatiei din 1899 si 1912

· Se imbogateste sistemul de publicatii prin seriile:
      Buletinul Statistic al Romaniei (1892)
      Revista demografica (1892)
      Anuarul Statistic al Romaniei (1909)

· Ia fiinta invatamantul statistic universitar, prin Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale
(1913)

III. Scoala romaneasca de statistica, in avangarda statisticii internationale (1918-1945)

Intre cele doua razboaie mondiale, statistica oficiala romaneasca isi impune, prin marile sale personalitati,
statutul unei scoli de prestigiu pe plan international. Sunt anii in care institutia beneficiaza de activitatea
creatoare a unor prestigioase personalitati: Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Grigore Moisil, Gheorghe
Mihoc, Sabin Manuila, Anton Golopentia etc.

Repere:

· Atlasul Agricol al Romaniei (1929)

· Recensamantul General al Populatiei Romaniei (1930)
· Recensamantul General al Romaniei (1941), in care principalul loc l-a ocupat inventarierea
intreprinderilor industriale
· Recensamantul Agricol (1941), prima lucrare sistematica de acest gen efectuata în tara noastra
· Extinderea anchetelor selective pentru aproape toate domeniile economiei nationale
· Infiintarea Scolii de Statistica (1930) devenita Institutul de Statistica al Universitatii Bucuresti (1941)

IV. Pastrarea identitatii si probitatii profesionale (1946-1989)

Anii de dupa al doilea razboi mondial, perioada plina de oprelisti si dificultati, de presiuni de tot felul,

8
sunt caracterizati totusi de eforturile unei noi generatii de statisticieni – multi dintre ei fosti colaboratori si
discipoli ai maestrilor din perioada anterioara - de a asigura continuitatea datelor si seriilor statistice si a
pastra astfel, in buna masura, credibilitatea statisticii oficiale romanesti, in pofida ingerintelor regimului
totalitar, a prezentarii convenabile, cosmetizate, a unor informatii statistice. In eforturile pentru pastrarea
identitatii stiintei statistice si a probitatii profesionale a slujitorilor ei este notabil aportul lui Mihail
Levente si Mircea Biji, a altor remarcabili specialisti, pentru:

· Efectuarea unor lucrari statistice de mare complexitate

· Recensamantul populatiei si Locuintelor (1966 si 1977)
· Realizarea primei balante a legaturilor dintre ramurile economiei
· Trecerea la prelucrarea electronica a datelor
· Inceperea colaborarii cu Directia de Statistica a ONU

V. Pentru o societate informatizata si informationala, pentru o economie moderna, dinamica, în

slujba statului de drept si a valorilor democratice  românesti si europene. Incepand din decembrie
1989, statistica oficiala romaneasca contribuie prin aportul de date si informatii, prin rezultatul
perfectionarii instrumentarului de lucru si al metodologiilor, la sustinerea eforturilor nationale de realizare
a unor reforme structurale, a dezvoltarii economico-sociale, a modernizarii societatii romanesti. Statistica
oficiala asigura suportul informational necesar procesului de integrare a tarii în structurile UE precum si
pentru o rapida adaptare a României la cerintele si modul de lucru comunitar, dupa aderarea efectiva la
Uniune. In acest sens:

· A crescut capacitatea de investigare si comensurare a evolutiilor economice si sociale din societatea
romaneasca.
· S-a îmbunatatit sistemul de indicatori statistici, a metodologiilor specifice, in directa relatie cu dinamica
fenomenelor si proceselor economico-sociale si in concordanta cu acquis-ul comunitar, statistica aducand
o importanta contributie la asigurarea datelor necesare negocierilor capitolelor de aderare cu UE; dosarul
privind statistica a fost printre primele incheiate de Romania in aceste negocieri.
· A crescut si s-a consolidat fondul national de date statistice.
· S-au diversificat si modernizat mijloacele de diseminare.
· S-a extins considerabil baza de date în profil teritorial, precum si a sistemului de indicatori la nivel
regional si judetean.
· S-au realizat ample si complexe investigatii economico-sociale, anchete, cercetari, inclusiv trei
recensaminte:
       Recensamantul Populatiei si Locuintelor (1992, 2002)
         Recensamantul General Agricol (2002-2003)
· A fost elaborata Strategia de dezvoltare a sistemului national statistic si a activitatii INS – Orizont 2006,
baza a fundamentarii viitoarelor obiective, in concordanta cu cerintele evolutiei societatii românesti.
· Au fost si sunt promovate principiile autonomiei, confidentialitatii, transparentei, relevantei,
proportionalitatii si deontologiei activitatii Institutului National de Statistica, a comparabilitatii si
compatibilitatii informatiilor statistice românesti cu cele produse de statistica europeana.
· S-a dezvoltat colaborarea cu Oficiul de Statistica al UE (Eurostat), cu alte oficii de statistica ale tarilor

9
europene, mai ales dupa semnarea, cu acestea, în 1994, a doua declaratii comune bi si multilaterale,
precum si cu organismele specializate ale ONU.

Pe parcursul existentei sale, institutia oficiala de statistica s-a numit pe rand:

Directia de Statistica Generala a Statului - 1892

Institutul de Statistica Generala a Statului - 1925
Institutul Central de Statistica - 1936
Directia Centrala de Statistica - 1951
Comisia Nationala pentru Statistica - 1989
Institutul National de Statistica si Studii Economice - 1998
Institutul National de Statistica - 2001

10