2.

SEMNIFICAȚII ALE IUBIRII –
CA MODALITATE PROFUNDĂ A COMUNICĂRII

Iubirea este unul dintre cele mai complexe sentimente, acesta se poate manifesta sub
diverse forme. Acest sentiment se explică destul de greu din cauza complexității sale. Iubirea
este un sentiment profund, un sentiment care se definește în numeroase feluri, de la afecțiune, la
amor sau pasiune, iar fiecare dintre noi o definește în propriul mod. Filosofii în special, au
abordat și tratat de-a lungul timpului acest subiect în nenumărate lucrări, încercând să ofere
oamenilor diverse viziuni asupra acestui fenomen. Pornind chiar de la traducerea cuvântului
filosofie, care înseamnă „iubire de înțelepciune”, sesizăm faptul că iubirea si cuvântul au o
istorie lungă împreună.
Pentru Platon, care s-a referit la iubire în numeroase rânduri, iubirea reprezintă, printre
altele, un instrument de cunoaștere. Tolstoi afirma că trebuie să renunțăm la proprietatea
individuală pentru a putea iubi, iar Descartes a evidențiat faptul că “iubirea este oarbă”, susținând
că nu reușim să ne dăm absolut deloc seama dacă „obiectul sau ființa umană care o cauzează este
bună sau rea”. Este cunoscută sintagma conform căreia extremele se atrag, însă eu sunt de părere
ca extremele nu se vor iubi niciodată. Nu putem iubi oamenii care ne sunt diametral opuși,
oameni cu care nu putem împarți cel puțin un punct de vedere comun, deoarece nu am reuși să
întreținem nici măcar un dialog cu aceștia. Nici cu persoanele identice nouă n-am putea dezvolta
sentimente de iubire, pentru că n-am mai avea de ce să comunicăm, nu ne-am mai întreține
discuțiile unui altuia având exact aceleași gânduri, întrebări și răspunsuri. Dialogul, asemenea
iubirii, este un proces dual, un proces întreținut de ambii participanți. Odată îndrăgostiți,
conversațiile oamenilor se amplifică, se aprofundează, fiecare dintre cei doi așteptând și
savurând cuvintele celui iubit.
Iubirea se poate manifesta și față de un concept, de o idee, de o teorie. Iubirea față de o
lectură, de exemplu, determină aprofundarea acelui subiect, amplifică curiozitatea și dorința de a
afla cât mai multe, simțim cum ne împlinim pe parcurs ce descoperim răspunsuri la întrebările la
care nu găseam răspuns. Iubirea față de Dumnezeu ne poate determina să aprofundăm textele
biblice prin lecturarea lor profundă, ajungând să interpretăm și, în cele din urmă, să înțelegem
cu adevărat sensul acestora. Augustin menționa faptul că cel care încearcă sa înțeleagă acest tip
de texte, textele biblice, textele sacre, trebuie „să se aplece asupra lor cu iubire, speranță și
credință”. Eu consider că ar trebui să ne raportăm cu iubire și speranță față de orice tip de text
citit, deoarece răspunsurile la întrebările noastre se pot regăsi în locuri în care nici nu ne
gândeam sa le căutăm.
Iubirea, asemenea actului de comunicare, se poate desfășura atât verbal, cât și non-verbal.
Putem să ne manifestăm iubirea fără a o declara-o, putem să comunicăm un mesaj fără a-l
enunța. Așadar, iubirea este o modalitate profunda a comunicării, o modalitate prin care, putem
să transmitem gândurile noastre persoanei iubite, fără a le declara în mod direct. Putem totuși să
mărturisim acest tip de sentimente, situație în care comunicarea s-ar dezvolta și mai mult.
Trebuie privită cu iubire atât persoana iubită, cât și tot ce ține de aceasta. La fel cum nu putem
iubi doar o argumentare dintr-o teorie, fără a iubi concluzia finală sau cum nu putem iubi doar
titlul unei cărți, fără a încerca să deslușim toate tainele surprinse între paginile acesteia.
Pentru a putea comunica eficient, trebuie să înțelegem modul de exprimare al fiecăruia și
să tratăm cu respect orice participant al unui act de comunicare, fără a pune etichete sau a trage
concluzii pripite. Dacă l-am trata pe cel de lângă noi, pe lângă respect, și cu compasiune, cu
iubire, comunicarea s-ar duce la un alt nivel, s-ar aprofunda, s-ar atinge diverse subiecte, am găsi
alinare, am afla răspunsuri la cele mai vechi întrebări și am reuși să ne înțelegem mai bine pe noi
înșine.
Una dintre semnificațiile iubirii este aceea că, prin intermediul acesteia, comunicarea se
poate desfășura intr-un mod profund. Așa cum cugeta și Platon: „Mie mi se pare că oamenii nu
simt deloc puterea iubirii, pentru că, dacă ar simți-o, i-ar ridica cele mai mari temple și altare și i-
ar aduce jertfele cele mai mari”, iubirea este unul dintre cele mai înălțătoare sentimente și merită
cinstită și prețuită. Aceasta se manifestă sub diverse aspecte, ne ajută să ne regăsim pe noi înșine,
dar si să uitam de noi, ne face sa ne descoperim fricile, dar și cum să le înfrângem, ne ajută să ne
referim într-un mod profund asupra numeroaselor aspecte ale vieții, să devenim mai curioși, să
ne dorim să descoperim din ce în ce mai mult, și nu în ultimul rând, să împărtășim bucuria iubirii
noastre și cu ceilalți.