ŢĂRI ROMĂNEŞTI ÎN FORMA LOR DE A RTĂ

POPULAR à SI RELIG IOAS� ,

DE N. I O R G A .
-- 0--

I. ŢARA EMEŞ I LOR ROMÂN I I Una din aceste "ţari" a le Românilol

DIl ARDEAL.
i n studiul mieu despre vechiul Haţeg,
pus, î n fruntea a sute de documente, care
Fig. 1. - Monumentul ungar l a Poarta- de-fier .
băştinaşi , spuneam acolo, cuprinde Bana­
tul apusea n, de la Caransebeş încoace,
ţinutul Haţegului şi acela al lnidoarei.
L-am visitat acuma in urmă, împreună
cu a micul mieu d. Victo r Brătulescu, şi
cu fotograful, inteligent şi devotat, al Co­
misiunii noastre, d. Comănescu, şi a m cu�
les elementele pe care le presi nt aici, lă­
sând pentru alte ragazuri şi altă atmosferă
adă ugirea lor.
Linia bănătea n a care duce l a Poarta­
de�fier a lup'telor lui Ioan Hunyadi cu
Turcii, pe care le pomeneşte, pe dealul
din drea pta şoselei deteriora te, b uzduganul
de si mplă discreţie, pus de vechea cârmuire
ungară (fig. 1 ), nu oferă acelaşi interes în
ce priveşte portul şi clădirile bisericeşti
ca linia Dunarii şi aceia, de mare circu�
la ţie, de la Mehadia la Caransebeş, descrisă

stă să apară în editura Aca­

demiei Române, am arătat
că împărţirile, trecute sau
actuale, ale teritoriului roma�
n esc, astăzi dureros şi stupid
sfărâmat, la Nordul Carpa�
tilor, n'au decât in dreptă­
tiri administrative, în tr'un
�ens sau în altul, şi că viaţa
în desvoltarea ei, a creat
ţări de adevăr, şi geografic
şi etnic, pline de o energie
nebiruită, care se continuă
peste vicisitudinile vremilor.
O arată oamenii, in chi­
pul, portul , vorba, rangurile
sociale si toate tra ditiile lor,
şi o a �'a tă clădirile : de la
cea mai modestă casă ţără - fig. 2. - Casă romăn easc:i din Sarmisegetuza.
nească l a monumentele bise�
riceşti ce s'au putut intruchipa în condi­ pitoresc, de mine, in Revista Fundatiilor ·
ţiile, totdeauna grele pentru noi, de acolo. Regale din acest an, apoi, supt rap � rt ul
Bul. Corn. Mon. Ist. - Fasc. 104, 1 94{).

http://patrimoniu.gov.ro
 •

50 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR I S TORICE

i nscripţiilor, In cartea mea recentă, Obse r� E altfel, când cu Grădiştea, căreia i se

vaţii şi probleme banaţene, cu unele înfăţişări zice acuma, după cet2.tea daco�romană
de privelişti şi costume ( " Studii şi cercetări " care a fost aici : . Sar mizegetusa, i ntrăm în
ale Academiei Române) şi, în ce pri veşte, altă l ume.
Fireşte că nu voiu spune nimic despre
ruinele, acuma, şi prin darul fostului pre�
şedinte al Consiliul de miniştri, d. Gh.
Tătărescu, foarte bine consolidate, cu adau�
sul u nu i Museu care-şi are numai două
defecte : arhitectura banală şi l ipsa de
l u mină in săli. Interesea ză, alături de un
costum mult mai ales pentru un tip
deosebit de distins, care se poate vedea
şi la atât de deştepţii copii, gata de răs�
p unsuri ,, ;:] rcheologice " , locuinţa.
Vechea locui nţă, pe ntru că o lipsă total ă
de gust a strica t, pe ca lea oficială, care mai
totdeauna o nemereşte strâmb, toată admi�
rabila privelişte a circului de munţi, prin
aceia că a ridicat, ca la "satul-model "
Dioşti , - altă greşeală -, case de munte cu
două rânduri, ca în Muscel sau Dâmbo�
viţa, u nd e mediu şi tradiţii sânt cu totul
alte:e, î :1Zestrându�le cu cerdaee pe stâlpi
Fig. 3.
- Sarmisegeruza. Cadru de fere� sră . de zid şi acoperindu-le cu strigătoarea
ţiglă bănăţea nă, care ni strică aspectul
bisericile, cu eleme ntele lor de artă, în satelor şi pănă i n Bărăgan. Ci interesantă
anul precedent a l acestui Buletin. Pe ntru e casa cea veche, cu coperişul de şindilă
publicaţia mea, supt presă ,
.atupra Haţegului şi regiunii
vecine (in Studi i şi cercetari
r
ale Academiei Române) am
·crezut că e bine, ca şi in It
acest Bu letin chiar, pentru
ilustraţiile, de curând date
.aici, din cartea Englesului
Boner, de acum aproape un
secol, să cultg câteva probe
şi pentru vecin ătatea arde�
leană, care nu do vedesc de­
-cât părăsirea, cel puţin in
portul de fiecare zi, a celor
mai nobile tradiţii de veş�
mânt românesc.
N'a m făcut să se foto�
:grafieze, cu atât mai puţin
.să se reproducă, niciuna din
bisericile de acolo. Sânt
toate moderne, sau, mai fig. 4.
- Biserica catolică d i n Haţeg.

-curând, modernisate, cu un
foarte urât turn, care arată ambiţia preo� inegnta sau , la cei mai înstăriţi, cu prid­
ţilor şi poporănilor, dar, in acelaşi tim p vorul in arcade elegante (fig. 2), une ori
·cu despreţul datinei vechi, cea mai desă­ cu fvarte delicate ornamente l ineare i n
vârşită li psă de sim ţ estetic. j urul fereşti lor (fig. 3).

http://patrimoniu.gov.ro
,ŢĂRI ROMĂNEŞTI îN FORMA LOR DE A RTĂ POPULARĂ şr RELIGIOASĂ 51

fig 5 . - Case romăneşti d i n Haţeg

fIg. 6. - Case romăneşti d i n Haţeg.

http://patrimoniu.gov.ro
52 B 'LETl .\f I ' L CmnSI C .\" I I � [ Q '\" "IEi\'fELOH I S T O H l C F.

Fig, 7, - Casă romănească d i n Haţeg,

Fig. 8, - Casă rornănească din Haţeg,

http://patrimoniu.gov.ro
 ŢARI ROMA NEŞTI ÎN FORMA LOR DE ARTA POPULARA ŞI RELIGIOASA 53

Fig. 9. Casă romănească d i n Haţeg.

Fig. 10. - B iserica Sf. Maria Orlea. FIg. 1 1 . - Biserica Sf. Maria-Orlea. Uşa de intrare.

http://patrimoniu.gov.ro
54

Fig. 1 2. - Biserica SE. M a r i a - O r l e a . B o l ţ i l e .

F i g . 13. - Biserica SI. Maria- Orlea. Fragmente vechi incastrate. Fig. 1 4 . - Biserica SI. Maria-Orlea. Fereastă gotică.

http://patrimoniu.gov.ro
Ţ Ă R I ROMĂ NEŞTI î N FORMA LOR DE A R T Ă POPULARĂ ŞI R �LIGIOASA 55

00..
o
u
.,
-o
a.
w

http://patrimoniu.gov.ro
56 B U L E TINUL COMISI NIl MON �M E:\fTE LO R I S T O R r r: E

Fig. 1 6. - B i serica S f . Maria � O rlea. Inchinarea l a Sicri u l M a i c i i Domnu l u i .

http://patrimoniu.gov.ro
 ŢĂRI ROMĂNEŞTI iN FO R M A LOR DE ARTĂ POPUL A R Ă Ş I R EL I G IOASĂ 57

Din nenorocire, Haţegul, a pierdut in româneşti şi străine, din această regiu n e :

centru, tot ce era odinioară pe vremea permanentu l d reptunghiu catolic. Calvi­
Sfatului a cărui istorie o presin t în publica­ nismul a i nlăturat orice urmă a altarului
tia anun tată. u mai e nici atmosfera inti m care a t rebuit să fie.
;'omănea's că pe care a m întâlnit�o acum Căci biserica a fost romănească , ase­
patruzeci de a ni, şi cu familiile, sigure de menea cu a ceia de la Râu l · de-Mori. O
sine, n umai ro măneşti ca spirit şi strâns, dovedesc sfi nţii fres , ei din dreapta, cu lar-
u nite la l uptă . Pentru Nemţi şi Evrei, pen­
tru ceva U nguri sânt c lidiri ca oriunde aiu-
, rea, reci, seci. Bisericile noastre, ambele în­
chise la trecerea mea, au suferit mu lte refa­
ceri, u nele cu totul recente (fig. 3), păstrâ n du­
şi doar silueta, î n acea Stradă a Grecilor
care pomeneşte pe membrii bogaţi ai
vechii Compa nii de comerţ. Ale noastre
chiar dacă- si vor fi schimbat locuitorii î n
copleşirea 'de străin i , sânt numai acele
case sindilite din cealaltă ma rgene, pe
care l �-am cules si ' le redau aici (fig. 4. 5 ,
6, 7, 8, 9).
Oprirea la Haţeg avea însă drept scop
de căpeten ie admirabilele fresce din Sâ n­
tămăria-Orlea, lângă Haţeg, despre care
am vorbit de mai multe ori fără a l e
putea însa reproduce, ceia c e s e face acuma.
Orlea s'ar putea pune în legătură cu Or­
l aţii , deveniţi, Urlaţi, din Praho va, sau şi cu
Valea ' Orlei, î n aCest j udeţ, iar cultul "Sân­
tămariei " se întâl neşte şi la acel sat, din
aceiaşi regiu ne, nod de cale fera tă, pe
care nu ştiu de ce Ungu rii il numesc
Piski, dar acolo Romanii zic : Simeria.
Alături de biserică, de mult cal vină, e
frumosul castel, î n stilul secolului al
XVIll�lea, în care locuieste contele Ken­
deffy, inţelegător şi pent1·'u arheologie, care
e aici pretutin deni. Contele se coboară
din nemesii români Cân dea, si m ulti sateni
di n fru m�asele case d'imprej �r poa'rtă nes­
chimbat acest nume.
Biserica (fig. 1 0), î n care se î n tră prilitr'o
n obila uşă romană, de tip apusea n (fig.
1 1 ), şi-a pierdut bolţile (fig. 1 2), din care
sfărmături sânt prinse după o veche repa­
raţie l a i ntrare, de-asu pra porţii (fig. 1 3)
Fig. 1 7 .
sau depuse in dosul zitului de faţadă, î n - Biserica S f . Maria-Orle�. Un arhiereu.

locul l o r fiin d întinse simple scâ nduri ; o
refacere ar trebui să o readucă la fru moasa
formă veche, din care se păstrează fere�ti
gotice (fig. 1 4), întocmai ca acelea pe care
meşteri saşi din Ardeal le-au dat biserici­
lor moldove ne din e poca lui Petru Rareş.
Planul general e al tu turor bisericilor, şi
Bul. Com. MOIl. lst. - Fa.c. 1 [ 4 , 1 940.
gile l or veşminte purtând pătrate ca î n
a l tarul Bisericii Dom neşti din A rgeş (fig.
1 3), apoi felu l cum e redată Răstignirea,
grupul copiilor (fig. 1 5), închinarea la si­
criul M aicii Domnului (fig. 1 6) , heruvimii
cari zburătăcesc în cutare scenă, arhitec­
turile fa ntastice, aseme nea cu acel ea din
2

http://patrimoniu.gov.ro
58 B U L E T l ::\ L C O M I SI L X I I �l O N n I E K TE L O R ISTORI CE

'.

Fig. 1 8 - Biserica Sf. Maria- Orlea. Ap Jsto!ii .9 i n altar.

http://patrimoniu.gov.ro
ŢARI ROMANEŞTI IN FORMA LOR DE ARTĂ POPULARA Şl RELI GIOASA 59

Fig 19. - Biserica S E . Maria-Orlea. Scena sărutării.

http://patrimoniu.gov.ro
60 BU L E T I N L C O MI S I l\ I I :.'Irol\mI E l\ T E L O R I S TO R I C E

Fig. 20 - !:' iserica S f M aria-Orlea. Scenă religioasă.

Fig. 2 1 . - Biserica Sf. Maria-Orlea. Heruvimii.

http://patrimoniu.gov.ro
ŢĂRI ROM ĂNEŞ T I Î FORMA LOR DE ARTÂ POPULARĂ Ş I RELI GIOASĂ 61

Fig. 22. - Biserica S f . Maria-Orlea. Cele d o u ă sfinte.

http://patrimoniu.gov.ro
62 BULETINUL COMISIUNII MONUMEN TELOR IS TORICE

"
Fig. 23. � B iserica Sf. Maria- Orlea. Ostaşii.

http://patrimoniu.gov.ro
 ŢA R I ROMĂNEŞTI Î N FORMA LOR DE A RTA P O P U L A RĂ ŞI R ELIGIOASĂ 63

icoane şi mai ales în j urul evangheliştilor un servitor ii întinde "flabelul " ca în vechile
din manuscripte (fig. 1 7), ca şi fald urii reliefuri asiriene (fig. 20), hidosul heru­
pânzei I n decoraţia din j os, dar, mai vim, voit caricatural, chipurile prăvălite,

Fig. 24. - Biseric Sân-Pi etru - H aţeg. Huniedoara .

ales, In grup111 de trei-'sfinţi ai altarului : in­ cu mînile diform de l ungi . (fig. 2 1).
scripţia "Sf.. A ţJsl.. Mathei u , în romdneşte O p uternică. notă occidentală, care ar
{fig. 18). , indiGa un artist străin, e i n, păIăriile ca I n
Dar aici e o al tă, şi foarte ciu,
dată, tradiţie iconografică, pentru
a cării identificare Şl expli-

fig. 25. - Inscripţia romană d i n biserica Fig. 26 - B iserică d i n Băcia.

de la Sâmpietru.

ca ţie îmi lipsesc elementele, dar cel Franţa secolului al XIV,lea, de pe păretele
cari o pot urmări au acuma documen­ din stânga (dar, la una din ele, ornamentul
tele înaintea lor. Astfel : scena îmbră­ de la gât e bizantin) (fig. 22) şi in scena
ţişării (fig. 1 9), grupul celor doi, cărora grupl.!lu i de soldaţi cu un steag, u n pra-

http://patrimoniu.gov.ro
64 BULETIN
pur -cu trei prelungici (fig. 23) sămănând
cu balaurul dacic, care o mai fi rătăcit î n
Fig. 27. - B iserică din I3ăcia.
aceste locuh unde nu s'a stâns amintirea
lui Decebal.
- 1 ntr'�lt sat, cu nu mele de Sfânt Sămpietru
Fig. 28. - Parte d i n turnul bisericii precedente. văzut d i n faţă.
(aşa ceva, influenţă a pusea nă, nu se mai
află decât în Secuime), biserica modestă,
cu înfăţişare de templu antic, la care s'a
adaus în faţă un supţirel turn d upă da-
L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
tină (fig. 24), a oamenilor fără port tradi­
ţional e interesantă, nu atât prin câteva
icoa ne mai vechi, totusi rari în aceste
părţi, cât prin inscripţia ' onorifică romană.
:: 1
prinsă i n zidu l faţadei şi prin cea sla­
vonă, cuprinzând o închinare, greu desci­
frabilă la această înălţime, care s'a zgâriat
stângaciu pe o bucată de marmură an­
tică (fig. 25).
A poi, la vale, spre Orăştie, ici şi colo,.
ca la Băcia, biserici - cu puternicul turn­
clopotniţă, l egat de zidire ca în bisericile
moldovenesti din secolul al XVIII- lea
înain te (fig: 26) şi, tot acolo un tip care,.
în lemn, se continuă pănă în Maramurăşul
(fig. 27, 28), astăzi total pierdut şi lăsat
pradă străinilor, cu comorile de viaţă
populară, nobiliară şi artistică. Le dăm .
a1Cl pe amandouă.
Mai jos sântem în tr'o lume u nde nu
se mal poate descoperi.
II. ŢINUT U L R AIELEI MUNTENE.
Toată banda, de o mare bogăţie i n'
grâne şi alte produse, la care se adauge '
astăzi a şa de căutata floare a soarelui,.,
care se 'înti nde în valea Dunării din Vlaşc�
prin Teleorman şi Romanaţi până la va­
dul din jos al Oltului, iar în sus până l a
Găeşti, A lexandria, Ruşii-de-Vede, cu u Th.
http://patrimoniu.gov.ro
 ŢARI ROMA NEŞTI ÎN FORMA LOR DE A R T A POPULARA ŞI RELIGIOASA 65

mic Museu oraşenesc, dine orânduit şi a para în Buletinul Comisiei Istorice, e o

îngrijit, având si câte o icoana interesa nta adevărata revelaţie pentru " padurea mare"
(fig. 29), şi Caracă.l, a ajuns, mai ales prin cumană, a Teleormanul ui.
Din dainuirea de o j umatate de a ni a
Turcilor a ramas ceva în costumul cu bro�
boa d a neagra pe ca p al femeilor, în utilisarea
magarilor, prin T eleorman, în locul cailor.
rn tot acest timp, fireşte că nu se putea
ridica biserica in adevaratul înţeles a l cu�
vântului, cu turnul de straja. De aceia
în toată aceasta parte numai biserici de
d u ra 1 82 9 .
Dar n ici di ntre acelea IlU se mai află
care să fi păstrat caracterul de la început.
Moca nii cari s'au aşezat lânga locuitorii
mai vec hi n'au Jdus traditiile ardelene
ale unor lacaşuri de închina;e solide, din
pia tra. Avem a fal"e, - afara de unele casuri
rari, ca l a Peret (fig. 30), de biserica ve�
che, încă din secolul al XV U-lea poate,
păstrând fresce, în mare parte aproa pe
sterse, dar l a vechea zidire s'a adaus
Fig. 29. -
M u seul d i n A l exa n d ri a . icoana. �n lung pridvor di3graţios ' şi un turnuleţ
de lemn s'a înfipt de�asu pra -, CU înjghe�
cucerirea turceasca şi crearea raielei, o bari de pe la 1 860-70, cu totul v ulgare,
a l ta "ţara" . în care nu se păstrează macar sprinte­
O cu noştea m , din nenorocire, prea puţin, neala celor mai slabe din alte părţi.

Fig. 30 - Biserica din Comuna Peret, jud. Teleorman.

caCi vechile documente româneşti s'au III. DINCOLO DE OLT.

p ierd ut. Am putut gaSI numai rari acte
din Vlaşca, din Romanaţi nimic, dar co­ Lucrările de restituire a vechiului tip, l a
lecţia d-lui Matei Peucescu, care stă să CaracăI, c u câte o frumoasă casă boierească

Bul. Com. Mon. Ist. - Fase. 104, 1 940. 3

http://patrimoniu.gov.ro
B U LETINUL COMISI U N I I M ONFMENTELOR I S TOR I CE

Fig. 3 1 . - Casâ in stil românesc la Caracâl.

fig. 32. - Casâ in stil românesc la CaracâJ.

Fig. 3 <. - Biserica Postei n i c u Firu. Craiova.

http://patrimoniu.gov.ro
 TĂRI ROMĂ NEŞTI i N F O R MA L O R DE A RT A POPULARA ŞI RELlGI O A SĂ 67

din secolul a l XV TII-lea (fig. 3 1 , 32), biserica zisa Postelnicul Firu (fig. 33),
unde de au î nceput abia, apOI la u nele înlăturarea tencuielilor vulgare îngăduie sa

Fig. 34. - Biserica POstelnicu F i r u . Craiova .

.
Fig. 35. ' - ' B i serÎ la Postdnicu' · Tiru .. . Craiova.

biserici � di n Craiova urmau î n . toa mnă, se v ada orna mente flOI' a le (fi g. 34) ŞI, 10
cu învoirea u nor parohi inţelegători, l ari registru 1 de sus, delicate fresce în colori
au găsit u ne ori Şl fonduri : astfel, l a şterse· (fig. 35) . . .

http://patrimoniu.gov.ro