'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52

%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

lFAlllLL\ IN TRANZITIE. 11 CIUZA FAIIILIEI" JN DEZDATERILE

OCIOLOGJCE CONTEMPOBANE

Dr. Sorin II. Riidulescu, n-. Dan Baneiu

Bvalulnd principalii factori care eondltioneasa dlferite for.me ~i

·tipuri familiale in societatea contemporana, mai multe studii comparative
intreprinse Ill ultimele decenii 1 a.jung la. concluzia ca., la, fel ca orieare insti-
tutie sociali}, familia Be afla tntr-o permanenta evolutie, determinata de o
serie de schimbari ale mediului ei exterior. Familia de ast~zi - noteaza
-o mare parte dintre aoclologii contemporani=-a devenit ,,insulara" 2
reduelndu-se ca. dimensitme ~iconcentrindu-se cu precadere asupra cuplului
conjugal. Nemaifiind un loo de productie ca alUldata., ea nu mai esto decit
un loc do con.sum. .A disparut totodata funct;ia ei tradip.onalar de asistenta
~i ingrijire dat'J. virstnicilor sau bolnavilor, iar func~ia de socializare
.a eopilulni este impart,itll. cu alte institutii eociale. Bchimbarea
.statusului social al femeii ~ includerea ei in a-0tivitaµ. protesionale extra,..
familiale determina noi raporturi intre membrii cuplului ei o noua distri-
'butie a rolurilor lor in cadrul :familiei. Oopilul ocupa un loo central pe
care nu-I avea altadatA, ceea co implica un nou stil de raporturi intre
jpiirint;i.1n fine, s-au schimbat tnse.,i menta.litayile!}i atitudi.nilemembrilor
grupulni familial, iar familia. devine tot mai mult un Ioc de refugiu a{ec-
tiv fati de ,,agre&iunile" exercitate din mediul exterior, Printre factorii
care au contribuit esential la. aceas~ ovolu~ie stnt enumerati urmatorti :
transformr.rileadiaeente proceselor de industrializare !}i urbanisare, ores-
terea mobilitatii soclale, exodul rural, schimbarile in structura ~i functio-
nalltatea habitatului, evolntia stilurilor de munca !}i a calitatii vtetll,
.amploarea luata de sectoral servicii co preia o mare parte din sarcinilc
tmdip.onale ale familiei, dezvoltarea sccuritt'i.tii sociale, modlficaree logi -
Ja,tiei Ill favoarea familiei, ferneii, mamei ~i copilului etc. Aceste schimbitri
.nu eontribuie la dezagregarea famillei ca. a.tare ~i nici nu-i atecteaziL struc-
tura, ci-i modifi~ doar Iorma, diroensiunile ~i relatiile care o oaraoten-
.zcaza. ca, ,,microcosmos social" inseparabil de restul societuW, Ble nu se
redno in mod evident la aspectul economic,ct cuprind un intreg ansambln
-de transfordrisociale, tehnologice, economiee ~i politice, finallzate prin
·dobindirea,uneinoi identitaµ fll coeziuni a grupului familial, ca. !}i prin
ma.nifestarea.unor noi rolatii intre membrii sai. ,,Revoluµa industria:t.a.-
~ubllnia.za .A. Michel - a distrus forma. familiei vechi in Inmea occiden-
~ industriallzatit. Ea i-a distrn.s nmrimea.: familia a. de,cnit ,,atoma'rlt",
1 Soclologit comparte de la famille contemporalne, Paris, C.N.R.$. 1955; Andree J\llchel,
.Sociologle de la famllle el du mariag,, Paris, colecUon ,.S.U.P", P.U.F., 1972, p. 216-219;
..Jacque.a Sa.bran, La ioclologie de la famUle. La fonction et l'toolutlon de la cellule familiale, In
J.a Sociologle, Les Dlcloo.naire& M.a.raboutUnlversit6 Savolr rttoderne, Parls, ~rard et Cle,
t972, p. 185-186.
• Martine Sega)cn, Soclologle de la famllle, Pa.rls, EdtL Armand Colin, 1981, p. 5.
 ,,nuclearl.'' san conjugala ... Trecerea de la familia veehe la familia,
redus.l\i a fost insotita <le mai multe transformari eeonomiee !}i psiholo-
gice" 3• Printre acestea, autorul francez enumera urmatoarele : Impiir-
t,irea de ca tre famille a, rolurilor sale traditiouale cu t er~i ( asigurarea sub-
zisten tei tnaerivilor de eatre asiguritrile sociale, impartifea cu scoala a
rolului sociallzator ~i de petrecere a timpului Uber), independeuta mr-m-
brilor grupului familial fata de rolurile !}i statusnrile prestabilite i;;i atri-
butte traditional in cadrul familiei, dobindirea prestigiului social al uuui
individ in Iunctie nu de apartenen] a ~a la un anume grup familial, d de
rolul Bau economic 1;1i ealificarea sa profesionala, deaacralizatea riturilor
reteritoare la nastere, adolescenta, cll~torie sau moarte, deseentrarea
spre soctetate a functlei cultural-atective, implicatiile ,,revolutiei sexualc'"
oonstlnd in eliminarea unor tabuuri, interdietii i,i prejudecati cu privire
Ia vtata conjugala (a couformismnlui ~i sistemulni represiv bazat pe-
Ierarhia vtratelor 1;1i a. sexelor), ignorarea irnperativelor eeonorniee care-
detcrminau altadatn. viata de familic etc.
Aceste transformdri i-au fa.C'ut. pe o serio de socio1ogi stt evaluoze-
evolutia familiei eontemporaue Intr-o perapecttva normativa, pentru a.
vedea in ea semnul unet adcvarato ,,altcrari" sau ,,deRtrnctumri" apro-
piate de ,,criz:V' 4• Referindn-se, de pildil, la eazul famlliei americane,
P. Sorokin scria urmatoarele : ,,Familia. ca unlune sacr~ a sotului ~i sotlei,
a 'P~rin\ilo1· l}i copiilor va continua. AA- se dezintegreze. Divortnrile R,i des-
Jl~Tyirile vor continua ~ creasca pina. ce Ya, dispare once diferentit pro-
fun<la tntre cls!ttortile sancttonate social ~i relatiile ilieite intro parreneri,
Oopiii se vor separa din ee in ce mat devrerne de parint,i. Principalele fune-
t,ii soetoculturale ale familiei se vor diminua ~i mal mult pini\. ce Iarnilia,
va deveni o simplt coabitarc aecidenta.HS, a ferneii ~i barbatului, in timp
ce c:lminul va deveni doar un loc de oprire peste noapte, in special pentrn
desfa~urarea raportnrilor sexuale" 6•
.Acestei prognoze sumbro i se adaugt\. sublinierile lui 0. Zimmerman
cu privire la ,,fragilitat.ea" fa.mlliei atomare (formate din sot, sotte
~ copii), care, prin abandonul valorilor tradttionale, poarta in ea germe--
nele propriei destrucµi6• Mai recent, refcrindu-se la. rolul din ce in oe ,,mai
pu~in important" al ca&'ttoriei in societatea occidentala contemporana, 0-
serie de autori considem ec~, departe de a mai constitui nucleul de bazii. al
• familiei traditionale, ea. tinde sa. se d~aradeze, sa. dispar,, dobindind alt~
functii decit cele care au consacrat-o c.'\ institutie de importantlL funda-
mentala pentru orice societate 7• Din punct de vcdere statistic, propor-
tfilelcresoinde ale fenomenului divortfalitatii, reducerea durawi medii a.,
cli:<;.itoriei, imp1euni't cu tencJintele de cr~tere a numruului de ,,uniuni
de fapt' (~ncubinajele), reprezint:l - credo parte dintre jnri~tii £.Ii socio-
logii occiuentali - demonstratii rmficiente pentru a infera, un fenomen
• A.ndric MlcbeJ, Famiilt, indmtrlnli:art, locuint4 (Famillt, indusfrialisailon, logtmtnl,
P.arJs, C.N,R.s., 1959), t.rilduc.ere tn lb. romAnA In lucrarea Sociologia fronctzd conumporan4,.
Ttorle-mdodologit·lthniti-romuri, Antologle tntocmita de Ion Alua~ ~i Ion Drllgan, Bucure~u..
Edit. PoliUcA, 1971, p. 641-642, 651-653.
• Jacques Sabran, op. ·ciJ.,; Martine Segalen, op. tit.;
a Pltirim Sorok\n, S~1al and Cultural Dynamiu, New York, Harper and :Row, 1937,.
p. 776. '1'
• Carl Zimmerman, Fami/g Olld Cioillration, New York, Harper and Row, 1947.
7 A se vedca tn acest sens, E. M. Clive, Marriage: .An Urrntceuary Legal Conctpt? hr
Family LiPing in a Changing Socitty, ,.Summaries of papers", The Third World Conference of.
the 1nternatlon11J Society on Family Law, Uppsala, june, vol. 5-i, 1979..

3.58
 de ,,criza" ale ctL1ui lntdndcri tn spalin ~i timp tind sa devina alarmante.
lnlocuit1t tot mai frecvent prtn termenul de ,,coabitare", cli&.'\t.oria. nu
mal repreztnta, In opinia unora dintre speciali~tii legislatiei oecidentale,
un concept [uridic ,,necesru.·11, etectele ei puttnd fi Inlocuite cu cele ale
al tor ln11titutii dint re care ,,uniunca Iibera " ocupa locul eel mai impor-
tant, 8• In consens cu acestc concept ii, sociologul suedez Rita Lilje: trom •
susjine ideea alter fo1 me de familie dectt cea Lraditionalil, pentru a ,,eli-
bera" indivizif de ,,complcxul nucleului familial", adi0<\ a ,,fixiW.til prima-
tulul legu,turilor do stage asupra altor legaturt sociale ~i scntimentale".
Baztudu-st conclusiile pe Iaptul ea nu toate familiile sint unltatt de repro-
duepe biologlcn, deoarece He nasc copii ~i in afara mariajului. iar altii sint
adoptai,i (cazul Suedici, undo slut adoptati multi copii din ,,L.umea. a.
trcia."), antoarea propune un ,,pltu·alism familtnl" mai marcat capabil
ail. inlat1xro ,,mitul ~cfului de familie" R,i sa evite limitarea relatiilor Iami-
liale doar la membrii famHic1 blolcgice l}i juridice care formeaza un ,,ccrc
emouonal privat.". Majorita.iea acestor idei *i conceptii, lzvorlte din ima-
ginea ediflcatoarc a, transformarilor prin care trece as~"lzi familia oceiden-
tal!t contemporana, iau ta prontiRtl o serie de fenomene reale, ignorind inRa.
faptul cit familia conjugala nu este efectul unei situat,ii de criza, ei produsul
unei ovoluui iatortee a familici care nu a tnceput doar de citeva deeenii,
ei inc:l din secolul trecut , 1'ema ,,crizei fanriliei" nu este noua, cbiar in
secolul al XIX-lea existind autori care clamau dcgradarea ei ~i pierderes
,·alol'ilor ei ,,tradi~ionale" 10. Oel puuu tema indm3trializarii ca factor de
schnnbare este recuronta, diloriti autori din diverse perioade atribuindu-i
-cteote cum ar fl cresterea nastertlor ilegitime, a numarului abandonurilor
Iamiliale, a divorturilor, sporlrea delincventei juvenile etc. ,,lnstabili-
tates famHiala a claselor proletare nelinisteau clasele dominaute care
doreau sit reafirmc puterea familiei, sa restaureze autoritatea pa.t.riarhah'1.
-ca autoritate monarntca, pentru a face din Iamilie un agent de moralizare
a clasci muncltoare 1111.
Desi fQllomenul induatriallzaril a avut ~i cl un impact puternic asupra
schimbl.1.rii fuuc~iilor familiei, nu se poate afi.nna. cu certitudine c.'\ exista
un raiport. direct, do la cauzu. la e{ect, lnLre ele, deoarece nici o tmnsfor-
mare social.a, implicit a familiei, nu poate fi explicati printr-un model
simplu ~i unio. In fa.pt, in acest proces de transformare, au intervcnit
multiple forte cle scbirnbare, de natul':1. Jlolilicii, economica, tehnicu,
(lemografioo, sociah:'\ l}l cullu.ralit, combinato in diver:;c moduri Intr-o
mare vrwiotate de situatii. !n mod real, schimb!ri ale familiei s-au prod-us
f}i ina.intc de jndustrializare, procciml ei do transformare fund mult mai
vechi decih so ctetle de obicei. ,,Dl' aproape un secol, cu o accelcrare cres-
, dnda in ultimii doulzeci ~i cinci de ani - su.bliniaza cu pertinen~ J.
Sabmn - familia prczinta o mutatie in structurile ~i funct,ille sale; accsto
sohimbari se observ-l in tou.te socieULtile contempora.ne, cu difcrento f:i
decalaje fara indoiala, dar de asemenea. cu t~mdinte comune, oricare ar fi
& Conform cu dr. Victor 7.111.tescu, Cri:a cdsi1loriel tn socidcil,aocddmlalii 6i rtflttlauo
ei tn d,:cpt, ln .,Vlllorul social", an XI, lanuarle-Iebruarle 1982, p. 5i-64.
• Anna-Greta Leijon, Marianne Karre, La condition familialc ui mutation. La ~uedc en
,-question, Paris, Edll. Seghers, 1972, p. 197-198.
10 A se vedco., de exemplu, Uenrl Baudrlllart, La famflle cl l'lducalion en France da11s
i.lcur rapport avec l'~tat de la socieU, Paris, Didier ct Cie, 1874.
11 Martine Scgalen, op. cit. ;

357
tipul de civilizati.e, nivelul de cul.LUI"l, regimurile poliiice ~i economicc" 11•
Bate mai corect deci a considera ~"\ tronsformlirile soclale prodnse de
industrializare ~ cele Intervenite asnpra iamiliei au avut loo aproape
simultan, preeedate fiind de un ansambln complex de schimbari econo-
mice, soctale ~i cnlturale.
Pe de alta parte, natnra i,i intensitatea acestor sehimbari variaza
in mod couslderabil de la o socletate la alta ~i chiar, in cadrul aceleia~i
societa~i, de la un grup social fa, altul, de la un annmtr mediu sociocul-
tural la altul. Apare posibil a descopert, de pildu, cit in anurnite Mciek\li
reTu.tiile familiale nu au fll!bit, ci dtmpotaiva s-au consolida.t co, urmare a
tra.nsfortharilor sociale, fiecare soeietate- prezentind tipnri de familie l}i
orgnuizl\ri speeinee ale relatillor de familie extrem de diterite ln tlmp ~i
in spa~iu. Din acest punct de vedere, se ma.nifesta. variaW considerabile do-
la o societate la alta, do la un ~P social la altul, In functie de tra-
i:..\turile eeonomiee, eeologiee, juridice sau cultnrale ~i desigur, tn fancti~
de structure social-politics; a societii'\;ii. Referindn-se de exemplu la. carae-
terele comune ale Iamiliel americane ~i celei din Europa. de Vest, soeiolo-
gul german Rene Konig remarra inca din 1956, in cadrul celui de al III-lea.
Congres mondial de soeiologie, ca exist.a un ,,model atructural-funottonat
al familiei", identic pentru t,a.rile occidentale industrialfzate ~i ca acesta
so delimiteaza de modelele existente in alte ~ri cum ar .fi eele din sudul
Europei u. Replicind aeestei conceptd, care absolutizeam in mod unila-
teral determinismul economic ~i exclude alte determlnari, soclologul'
francez Andree Michel considera clL, d~i existlt di1erent,e de la o soeietate-
la alta, factorii de na.tura spirituala au un rol la. fel de important in struc-
tnrarea ~i restructurarea relatnlor familiale, astfel ca O Serie de eoneepjti
care denunto alienarea femeii ~i dependenta ei f~ de soy au permis
shimbarea radicala a. formei relat,iei conjugale in intrea,,,1'81 sootetete con-
temporana 1" • .Alt,i sociologi printre care W. Goodel6, A. Ha.rcev16 ~i U.
Bronfenbrenner 17 sint de aeord ca exist.a diferente pnternice intre modelul
fa.milial de tip socialist ~ eel occidental, eel puµn. in eeea ee privel}te patru
aspecte eseniiale : a. forma. de de~urare a rela~or prema.trimonia.le, care-
in modelul socialist este reglementat de o moralitate mai stric~
control social mai puternie ; b. natnra alegerii matrimoniale, care in mode-
de un ,i
Iul de tip socialist nu este snpus presiunilor sociale ~i eoonomlce existente,
tn Occident ; e. edificarea uniunii conjugale, care in tJI,rile socialiste nu fine-
cont de discriminarile de natum etnica sau religioa.~ caracteristice sooie-
ta.µi occidentale; d. domeniul socializruii copilului, astfel ca pari.n.Vfi din
familiile apa.rpnind modelului sooialist joaoo. un rol mai aotiv in acest
dom~u deeit omologii lor din familiile de tip occidental. .Aceste dife-
,a ,Jacq,r1;'1 Sabra:o, op. cit. ;
11:llcne Kblilg, Chang~• in the Western Family. Proceedings oJ the Third World Congres~
of Soclologg, London, International Association of Sociology, 1956, vol. IV, p. 63-64.
n .Andree -MlcbeJ, op. cit.;
u \\1lliam J. Goode, World Reoolnlion and Family Palierns, New York, Free Press, 196:J.:
{Idelle de llbectate, egaJitate p democratie care erau la odgine apllcate siBtemeJor rellgfoase..
pollUce ~i economice - ml>liniil2i. Goode - au trebuit sa aibll o in!luen1A ~i asup'ra fomilie1).
1• Anatoll Hucev, L'Eooluzione dtlla /amiglia ndl'Unione So11ietica, tn ,.La Crltica Socio·
Jogica" nr. 6, 1968, p. 117-128.
11 Urle Bronienbl'enncr, Two Worlds of Childhood: U.S. and U.R.S.s., New York, Rus"Sell
Sage Foundation, 1970, _p. 99-102 (,,supraprotect1a maternA, dovada deschlllil de afec{1une-
fiz:icl ~ simpla camaraderie tntre-parmii ~ copii-noteazi autorul ciiat- apare m\l pronun·
tata ln Unlunea Sovieticl dectt 1n socletatea amelicana'').

358
 ente tntre cele doult modele familiale remarcate chiar de soelologii oeot-
-dentali Re datoresc in cea mai mare pa rte ill ferentelor intre strueturile social-
l)Olitice ale celor dou!i tipuri de SOCietitti ~i sehlmbdrilor' sociale po care
acestes lo-au favorizat. Desflintlnd propnetatee priva.t.a asnpra mijloa-
color de produene ~i Instaurind not rela~il sociale intre oamem, soeialis-
mul a schlmbat in mod fundamental situat,ia familiei, a. femeii, a mamei
-;i copilului, asigurtnd pentru prima data in istorie conditli ~i premise
reale pentru in taurarea egalitittii intre sexe, pentru o deplina armonie a.
relatulor de familie ~i int.a.ril'ea coeziunii grupulni familial. In pofida men-
1,inerii unor disfunetil f}i eonflicte care mai mtervln la nivelul unor familii
dezorganizate, Re poate apreeia ca existli. baze pnternice ale familiei do
tip soelalist, revolutla &'\vh'tjila de socialism in domeninl relatiilor social-
mmano refleetindn-se ~i la nivelul organizatiel familiale. Sehimbarile care
au avut loc in acest domenin sint de fapt nu rezultat nemijlooit al sehim-
h'lrilor soeiale care au efeete puterniee ~i implica aproape toate structu-
rile soci<'t5.til globale. Pe de alt.a parte, f.amilla nu este caracterizat.a nnmai
de structurt ~i Iunetil, ei !Ji de comportamente concretizate in atitudini,
-optiunl culturale iji morale ale membrilor, dependente la rindul lor de
norme ~i valori sociale.
Pentru aeest motiv, studiile asupra familiei i,i evoluttei ei in viitor
nn se pot rezuma la cercetares doar a cltorva factorl, Implleind auallze
-comparative mai largi asupra strueturil socials de ansamblu, a elaselor
sociale, a natiunii *i partleularitatiilor natiouale. Aceste analize pot evi-
dentda ~1-adul de integrare a familiei in societate ~i dependenta eide struc-
tura !;Ii functille sistemulni social. Daca exista - a~a cum s-a an.\tat J.e - o
-corelane pozitiv,a intre coeztnnea familiall\ ~i integrarea sociala, analiza
mterocoi mosulni familial poate Iurniza o serie de elemente valide pentru
identificarea. raporturilor reciproce intre familie l?i mediul social, oferind
un eadrn de teferinta pentru evidentierea ca.pacitatii grupulut familial !}i
implicit a soctetatii de a asigura membrilor sai o dezvoltare corespunza-
toare. Analizele comparative pot evidentia, cl. nu exista nna, ci mai multe
tipurl de familie ei organizatii familiale extrern de diferite in timp ~ in
spatiu. ,1Istoria - subliuiam .al. Segalen - este dublu hunuritoare pentru.
dcmersUl sociologic. !n primul rind, denunt,.\ naivitatea, ;vechilor sim1>li-
fic?iri, teoriile fondate pe o viziune eronata a viet,il trecute Rau presupune--
rile t.ln"t fundament in leglturli cu oonstanta conduitelor . . . tn al doilea
rind, ea descopera ca. faptul familial este universal dar in organimri toarte
diverse dupa. societa(i" 111.
Des.igw·, dac..li avem in Tedere pe1ioada cont.emporana, in pofida
·diferitelor schimMri §i variatii dependente de multipli factori de natum.
sodala, economfoa, politic.:-'\. ~i juridicli, care actionea1.a intr-o societa.t~
sau alta, pot fi identificate ~i anumite tendinte comune con~tind in modi~
ficru:ea functillor economioe lji cultu.rale tradiponala ale familiei, restrin-
gerea taliei ei, diminuarea. numaru.lui de copii, cie.~tcre\ longeYitatfi mem-
brilor cu toate implicaµile care decurg din procesul lor de imbatrinire,
separarea. vieiu profesionale de cea familiala, protectia mmiliei de catre
.stat §i sp01i.rea aut,oritatii legiSlaµei ofioiale; c~tcrea autonomiei de~-
• .cendentil01· ~i climinuarea autoritatiiparin~ti, schllnba1 ca rvlului femeii etc.
Din toate aceste tendinte nu pot fi inferat in. i"t .,imptorne de ,,criza"
deoarece faroflia are ineci capacita.tea de a actfona c:a. gmp social l}i ~l}i
JS Sociol.ogie comparte de la fcn;nille contm1_poraint, Paris, C.X.R.S., 1955.
u Ma.rUne Sega.len, op. cit.

359
 menline intaete o . erie din functiile ei pentru membrii s.li ~i pentru:
societate, Nuse poate demonstra de pilda ca reducerea taliei familici este-
semnul unei dezagregari Iamiliale care se extinde in toata . ocietatea con-
temporaua, cum afirmit o parte dintre sociologii occidentali. Consolidarea
familiei nucleare san ,,atomare" ca un simptom de ,,ci;za», datoriM, fragi-
liUitii ~i formci ei rodnse ridica neintelegeri ~i con!uzii chiar in legltw,i cu
notiunea care o desemneaza. Aceasta se refel'il, 'in mod obisnuit la un grup
eoneret definit prin relatii permanente intre membri l}i akl tuind o uni tate
de la care ~e dczvolta, prin de cendenta, grupuri familiale mai extinse.
De aeeea, in mod real, ea no ex.ism ca. entitate separata sau izolatii.. Refe-
rindu-r e la. Iunetiile ei distincte i,;i vitals (sexuale, economiee, reproductive ~i
edueationale). G. P. Murdock considera c.11. familia nucleara oste forma,
,,univc.t"Ea.lu." a relatiilor' Iamiliale. ,,Familia nucleara - eonsidera el -
este o grupare soeial-umana universala. Fie ca fornui. de familie auto-
noma, fio ca unitate de baza. de la. care se compun forme familiale mai,
complexe, ea exista ca. grnp functional distinct !)i puternic in mice socie--
tate cunoseuta" 20. La rindul Rau, T. Parsons con~itledi ca. tabuul tnces-
tului este universal in toate societatile umane :ji are ca. efect crearea de·
noi grnpe familiale nucleare prin ca&'ltorie 21• El crede ca familia nueleara
prezinta caracteristici ab solnt necesare pentru socializarea copiilor ~i
stabilisarea per ·onalitatii adulte 22• Punind la in<loialil Iaptnl ca familia
nucleara, in Iorrna definita. <le :llunlock., este nniversala, Levy ~i Fallers 23
arata cii. trebuie facuta o distinctie Intre Iamilia nucleara ca grup con-
cree ~i ,,comple.1..-ul de relatii ale familiei nncleare". Aceasta cuprinde rela-
¢.ile dintre sot-sotie, mama-fin, mama-flica, tata-fiu, tara-fiica, trate-sora,
frate-frate ~i sora-SOI"J, considerate ca un sistem de interactiuni dintre-
rolnri. In felnl acesta, privind familia nucleara ca un sistem de rolnri ~i
nu ca, un grup de Indivizi este posibil a vedea cum comportamentul de rol
adeovat aeestui ,,oomplex'1 se distribute in cadrul unei multimi de indivizi,
grupuri sau actlnni care nu constltuie ele Insele un singnr grnp. 1u spri-
jinul acestei aftrmatii, diversele cercetari ~i stud.ii antropologiee cYiden-
tia2:.1, cil. rolul pe care il atlibuim in mod normal tatalui sau mamei poate-·
fi indeplinit ~i de alte persoane. Malinowski, de pilcla, a.rat.a ca, in socie-
tatile cu descendenf.l, matrilinearii, roltm1e tam.lui sint e..~ercitate de fra-
tele mamei 24• 1n alte societati, roluril.e mamei pot fi exercitate de m.:t~i,.
bunici, doici S}.a. !n ace t mo<l, trebuie iinut seama - subliniaza. R.
$mith - cit ceea. ce considcra-m a fi un rol ,,normal" se refera. de fap t la..
cazul .familiei curopecne sau americanc . .A.tentia arorda.ta complexului <le-
roluri, mai mult declt grupurilor concrete - scrie el - ,,reprezint:1 uu
pas inaint.e sp--re eliberarea conceptului de familie nuclearl din rigiditatea.,
impusa de Murdock. Dael se afirma ca, complexul relatiilor familiei nu-
clea:re ~,te in. titutionalizat in toate Rocietatile umane - in foe de a vorbi
de eviclenra uni,crsaLl a grupurflor familiale nucleare - atunci apare posibil
sa con ·iderlm c..J dt'zvoltarea normalii. a copiilor are loc in grupuri care
~0 c;eorl(e P. Murdock, Social Structurt, New York, !'>lacn111Jan, 1949.
tt Talcott Par~m;, The Inctst Taboo in Rtlalion to Sot:ial Slructurt afld the Soc:iali:a-
tion of the Child, in ,.The British Journal or Sociology", nr. 5, 1954, p. 101-117.
22 Talcott Parsons, Hobert F. Bales, Family, Socia/i:alion and lnttraction Process••
Glencoe, JlllnoiJ£, Free PrCSl>, 1955.
23 Marion .J. Levy. L. A. Fallers, The Family: Somt Comparatioe Considerations, In.
,,American Anlhropologist", ?\cw ~ries, nr. 61, 1959, p. 647-651.
•• Bronlslaw Malinowski, Stx and Rtprtssion in Strvagt Society, New York, Harcourt~
1053-

360
"J\U flint familil nuclcare in sons rostrtns~". 0. ofun-ay ill arata, do altfel,
~a. folosirea termenului de familfe 11uclea.r1't tindo sa ignore schimbartle
care au loc chiar in cadrul famillci tntr-o anumi~'t pcrioada de tunp .
Familia nuclear-a, exisUt ln orioe culLum ~i lu diferitele etape ale eiclului
<le viat.tt familial, ea fiind Iorma de lJli care pot emerge ulterior fonnefami-
Iiale mai extinse. De accea, orice analizii a famillei nucleate, trebule sa
1,ina seama de toato schirubartlo lnteme ~i de modul In care acestea sint
Influentate de Iactorl externi, ~i po care, la rindul lor, ti iufluenteaza..
Dincolo de eonfuztile coneeptuale care apar in le~lturlt cu utilizarea
nottunii ca atare, trebuie aprcetat - ~i taptelo o confirmu. - ca familfa
conjugala (nucleara 81\U ,,aLomara") arc i11ca valente puternice, simpto-
mele de ,,criza" de care vorbesc aoclologii occidentali nefilnd declt un
~emn al profundelor transtorrnar! soeiale contcmporane, care n-au putut
~ii. nu intlucntcze ~i familia, De altfel, exista i,i alti dcmografi ~i sociologl
din Occident care, in loc &t vorbcasea de ,,crizili", cxalta virtutile Iamiliei
nucleare, subliuiind C}l, principala ei functio consta in a asigura rcfugiu
~i afeetivitate mernbrilor, 17JJcntm a-i face flc11. tnvesteasca toate sentimentele
care nu se pot exprima tntr-o societate dezumanlaata" 27•
A!}a-1.isa ,,criza" a familiei con tern porane nu oate altceva deciL un
simplu slog-an care, depltngtnd degradarca ~i dczagregarea valorilor i,i
tradltlilor dintr-o perioada revoluta, nu face altcova decit Ht~ exalte in
mod romantic virtutdle trccut ului, 1n fapt, familia nu este dear un factor
pasiv care sa sufere inodificarl din ex tcrior, ci o Insututle Rociala capabila.
S;'i. reziste presiunilor ~i i-r~ :te~ioneze ca in~l~i ca un agent de sehimbare
asupra socieiii,~ii iu care se insereaziL
Aceasta dublil, relatie a RtaL de altfel ~i in atentia participanttlor la
cca de-a XXIII-a, Conferinta, Internationala asupra Bunai:ltitrii Sociale
-de Ca~urata in auguat= septembrie 1986 la Tokio, care a dezbatut tema
lni,arirea [amiliei !J1: cornwnitd,tii. 0 contrilntf.ie la Deevoliarea Bociala. Oon-
-ferint,a a, evidentiat rolul puternic excrcitat a~tazi de diferitele institutii
~i organizattt sociale in 1nturirca bazelor faruiliei ~i socfr,tatii, propunind
diferite strategii de actiune $i elaborind multiple solutii cu caractor na~io-
nal Rau int~mat:ional. ~~a, aratat, in acest sens, ca. intarirea familiei este o
eomponcnta organica a dezvoltarii soci.ale ~i economice ~i ca in calitatea
~i de unit.at<' sociala funtlamcntalii, a comun.itatii ea reflecta in cea mai
mare parte bunastarea, proapcritatea i:ii situatui, sociaL-1, a a,cesteia 21•
Din acest punct de vedc.re, ea nu ~i-a piertl.ut funcp.ilo ei fuodamentale,
,ci are noi rolurl ~i noi funcpi de incleplinit.
inca din 1963, J. Goode prezicea ca exi<.t-l Po~ibilitatea unei
revolutii in cadrul ini-;liitutiei familiale in masura. in cal'c ,,re--volut,ia sociala

:a Raymond J. Smith, Famil11. Comparative structure (.l reprint from the l11lcrnatilinal
_Encyclopedia of the Social Sciences), New York, Crowell Collier and .\lac\1illan, Inc., 1068,
p. 302-303.
tG C. Murray, Families Divided, Johannesburg, Oxford t·nher.sity Press, 1981.
:1 ::\[artine Scgalcn, op. cit.
'' Cuthbert K. -Omari, Conference Working DocwntnJ, Tokyo Conference on Social
t.'.'ellarc, 1986, Joinl Organizing Committee,_ Tokyo, 1986.

361
se va esttnde in intreaga 'Iume" 29• Abor<.lind din punctul sau de vedere-
,,criza,, familiei de care vorbesc sooiologii oceidentall, putem considera
cl. ea nu esre altceva dectt c1iza. unui annmit mod de produetie care impltca,
de Iapt, toate domeniile victii acetate. Probabil eel mat adecvat model
teorerte pentru a h1t.elego transformarile contemporaue ale familleL-
considerl, R. Wbinch - este considerarea ei ca, o ,,structurl organizatfu-·
nala in relatle cu modul de productie" ao. Ohiar dacli. acesta nu mfluen-
1iea.z5 in mod direct organ.izat,ia familiala, cl infl.uen:~eazatov.i ceilalµ fac-
tori legat.i de vi.ala de fa.milie cum ar fi rezidenta, suportnl material, satis-
facerea nevoilor sptrttuale, distribut,ia sarcinilor etc.
) ~

• )J.

,._

n J. WilUrun Goode, World Rmolution and Famlly Patterns, Glencoe, DJionols, Free-
Press, 1903.
10 Robert Winch, Towards a .''llotfel of Familial Organ/:(l/i0/11 In Durr and al., Conltm-
porary Theories About the Family, New York, Free Press, 1979, p. 162-178.