Tinerii

Se spune ca un tanar intre 16-19 ani isi contureaza personalitatea si caracterul in

perioada de liceu si tinerii despre care vorbesc sunt tinerii din licee, tinerii absolventi si
adolescentii.

Populatia Romaniei a suferit o

schimbare de atitudine dupa 1989. Odata
cu caderea comunismului, a inceput o
noua ,,epoca” pentru Romania post-
comunista. Tinerii, in principal, au inceput
sa-si exprime dorintele si asteptarile
imediat dupa asa-zisa “revolutie”, au
devenit liberi in modul de gandire si de
abordare a vietii. In prezent, dupa 18 ani
de “tranzitie”, suntem membri UE si
incercam sa ajungem din urma statele din
Occident care ne-au luat-o inainte in
perioada comunismului.

Odata cu elibererea de sub dictatura

comunista, in Romania au patruns noi modele occidentale de gandire, noi tendinte, noi
tehnologii menite sa schimbe Romania in bine. Urmele si ranile sistemului comunist mai
persista din nefericire pana azi.

Comparaţiile cu trecutul şi valorile autentice ale tradiţiei conduc dialogul spre

nevoia de Modele. Tinerii ar trebui să uite pentru moment aşa-zise-le VIP-uri de carton
care defulează pe la tv şi se lăfăie pe paginile tabloidelor şi ale revistelor glossy; ar trebui
să privească spre Personalităţi reale, autentice de cere istoria noatră are, slavă
Domnului, destule. Este adevărat, însă, manualele de istorie şi chiar cinematografia
regimului de tristă amintire ne-au cam intoxicat cu faptele de vitejie ale unui Ştefan cel
Mare, Mihai Viteazul şi Burebista de am crede că naţia trăitoare între Carpaţi şi
Dunăre "îi fruncea"... dar noi ştim că nu-i chiar aşa...
Deci, o concluzie ar fi că se cuvine să ne alegem cu atenţie, cu bunul simţ al realităţii
Modelele, dar mai cu seamă chiar este necesar să le avem, pentru că altfel viaţa noastră
se scurge invariabil între coordonatele verbelor "a vrea" şi "a avea" orice, oricum dar
nu şi cultură, informaţii utile pentru un trai civilizat.

Spre pildă a faptului că adesea nu prea învăţăm mare lucru din istorie, putem aminti un
fragment din ..Cicero în care avem certitudinea că şi în antichitate dar şi acum lucrurile
nu decurg chiar grozav, în sensul că toate cuvintele scrise de înţeleptul amintit îşi
regăsesc sută la sută valabilitatea în zilele noastre.
an Boia, cel care a scris despre greşelile în siterie, despre "mituri" şi mistificarea
grosolană din ultimele decenii predecembriste din ţara noastră.
Asteptarile pe care romanii le au de la generatia de tineri sunt destul de ridicate si de
bine-ntemeiate. Romania actuala are o conceptie destul de proasta despre tinerii din
ziua de azi. Dupa 1990, elevii si studentii romani au inceput sa beneficieze de facilitati
care nu existau in perioada comunismului. In tara apar carti si manuale noi, metodologii
de predare din Europa de Vest, noi variante de studiu, apar, mult mai tarziu,
calculatoarele si investitiile in domeniul educatiei.

Tinerii aveau si au toate premisele pentru a studia si a-si forma o personalitate

puternica. Situatia sta defapt altfel. Tinerii sunt preocupati tot mai putin de scoala si
prea mult de “alte“ distractii. Le dau dreptate in proportie de 50%. Sistemul
educational romanesc este la pamant.

Din nefericire, atitudinea, initiativa, determinarea si responsabilitatea lipseau

atunci si lipsesc si acum din plin tanarului din generatia “mea”, generatia unui
adolescent care s-a nascut imediat dupa revolutie, in 1990.

In procesul de formare unui tanar, cu siguranta, foarte mare amprenta o are

educatia. Evolutia unui tanar ar trebui sa porneasca de la educatia primita in familie
dar adesea porneste de la emisiuni Tv (gen “Monica si Irinel”, “serialul ELODIA“, etc.)
care denigreaza bunele moravuri si sfideaza buna educatie, de la manele, de la bautura
excesiva sau droguri (in cel mai rau caz), de la modele nocive si nepotrivite pentru un
tanar de la care se asteapta altceva.

In momentul in care tanarul ajunge pe bancile scolii si liceului intervin “cei 7 ani
de acasa” si , implicit, atitudinea fata de cei din jur, care adeseori este rezultatul
educatiei primite in familie. Liceeni copiaza adeseori filozofii de viata si modele care
cred ei ca li s-ar potrivi. Astazi, tot mai multi liceeni practica diferite “metode” de a
invata si de “a trece” prin liceu, in sens larg vorbind. Este adevarat ca programa scolara
si stilul fiecarui profesor de a preda joaca un rol important in adoptarea acestor
“practici”.

Tot mai putini liceeni sunt atrasi de scoala, de problemele si integrarea sociala,
sau de activitati extra-curiculare semnficative care pot sa-si puna aprenta in viata unui
adolescent. Vedem tot mai putiti tineri care trec cel putin odata intr-un an scolar pragul
unei biblioteci, unui teatru/cinematograf.

Liceenii, si nu numai, nu se simt deloc motivati sa-si propuna un scop pe care sa-l
si atinga pe parcursul liceului sau a vietii de adolescent, multi dintre ei adopta alte valori
si alte principii dupa care isi dirijeaza viata si activitatea, multe dintre aceste valori
nefiind in concordanta cu adevaratul caracter al fiecaruia.

De multe ori, valorile si fundamentele adoptate de adolescenti sunt copiate dupa

modele de oameni care apar pe sticla si care prin discursul lor si prin modul lor de a fi
isi pun amprenta asupra tanarului. Astfel, vedem multi tineri cu principii denaturate,
interese meschine si ascunse, in mare parte datorate acestor aparitii pe ecranele
televizorului a diferiti “oameni de succes” si anturajului in care traiesc.

Adolescentii din ziua de azi ar trebui, dupa parerea mea, sa stie, sa vrea si in final
sa imbine placutul cu utilul, seriozitatea cu gluma, responsabilitatea cu umorul, in
principiu sa aiba o atitudine,o speranta si o dorinta de viata ridicata, sa fie impulsionati
prin ceea ce fac, sa isi doreasca mai mult si mai bine pentru comunitatea in care traiesc
si deci, sa se implice mai mult in proiecte sociale si in diferite activitati culturale care le
sunt destinate cu preponderenta. Aici e vorba si de atitudinea fata de cei din jur, dincolo
de putinul egoism pe care trebuie sa-l avem fiecare pt a evolua valoric, material si
spiritual.

Tinerii sunt condusi in actiunile lor, in general, de speculatii si de zvonuri, iau

anumite decizii la influenta “grupului”, netinand cont de adevaratele lor dorinte si
nerespectand anumite valori proprii, lucru extrem de periculos si daunator pentru un
adolescent.

Multi din tinerii de azi nu cunosc si nu inteleg valorile si principiile pentru care
unii dintre compatriotii nostri si-au dat viata in 89. Multi sfideaza aceste crezuri, unii
tind sa spuna ca a fost mai bine pe vremea comunismului, manati de aceasta
“dezinformare” in masa, de aceasta necunoastere a adevaratelor evenimente datorita
carora multi se bucura azi de libertate pe toate planurile. Pacat…

Azi, pozitia majoritatii tinerilor in societate este redata de aspecte finaciare si de

ordin intimidatoriu, este o lupta intre “cei mai smecheri”, intre cel care are masina mai
frumoasa, cel care a obtinut diferite beneficii prin mijloace “neortodoxe”( furt
intelectual, inselatorie, uz de fals,etc. ) sau cel care a trisat cel mai mult. Azi, daca un tip
se implica in tot felul de proiecte, actiuni caritabile/sociale sau isi da silinta sa faca ceva,
este vazut de majoriatea colegilor ca un “tocilar”, un ratat care-si iroseste aiurea viata,
preocupat de lucruri serioase, nu de betii, fumuri sau combinatii prin spatele blocului,
un om care n-are ce face. Sunt pareri care exista cu adevarat si nu avem motive sa ne
ascundem sa afirmam asta. Multi traiesc pe spatele acestor “ratati” si altii si mai multi
nu vor sa vada realitatea. Multi nu sunt apreciati la adevarata lor valoare… multi sunt
ignorati…majoritatea stau pe “spatele” parintilor.

Tinerii sunt acaparati de influenta anturajului in care se afla si se lasa adeseori

manipulati de “presupusi prieteni”. Multi liceeni nu au puterea si dorinta de a vedea
realitatea si de aici, nici puterea de a constientiza care valori sunt corecte si care
nu.Multi traiesc din trecut … din amintiri.

Trecand putin in extrema cealalta, tot mai multi tineri de 16-19 ani isi petrec
timpul liber stand in fata calculatorului sau a televizorului, isi pierd noptile prin
discoteci sau pe la diferite petreceri, provoaca diferite accidente, nu-si asuma vina
pentru actiunile lor, sunt iresponsabili. Bine – sunt liberi sa faca ce vor, e democratie –
dar e prea de tot. Daca e sa vorbim putin de calculator si de internet, sunt lucruri
pozitive atata timp cat este neaparata nevoie de ele si sunt folosite in mod rational, fara
a abuza de bunul simt. Calculatorul iti dezvolta atentia si viteza de reactie, este un mod
de relaxare, dar in momentul in care devii dependent de calculator e clar ca acesta a
devenit daunator si ca trebuie schimbat ceva in perecptia si atitudinea fiecaruia.

Sunt de acord ca acestea sunt activitati specifice si normale pt tineri, dar de la

bun simt pana la extrema poate fi doar un pas. Nu poti fi apreciat doar pretinzand ca
actionezi corect, nu poti avansa doar prin speculatii sau bune intentii. Mai este nevoie si
de putin efort si anumite sacrificii, mai mari sau mai mici.

Venind vorba, mi-am adus aminte de o idee care ar trebui sa se regaseasca in

mintea si sufletul fiecaruia: ” Sa nazuiesti mereu a dobandi stima oamenilor, si mai ales
pe a ta insuti. De aceea sufletul tau sa fie totdeauna la fel cu gandul, gandul cu vorba si
vorba cu fapta, caci numai astfel vei obtine un echilibru statornic intre lumea ta si lumea
din afara. ”
 Generatia actuala isi doreste multe dar cu foarte putin efort. Acest mod de
gandire se regaseste la majoriatea tinerilor si a cetatenilor romani si in genere e o
utopie.Acest mod de abordare a problemelor colective persista de pe vremea
raposatului. Sunt slabe sanse ca, daca lucrurile ar fi ca si in gandirea unui procent
semnificativ de adolescenti, sa mai ajungem sa fim o tara conform asteptarilor si bine-
vazuta peste granita, de presa din Occident si nu numai.

Dar cum de la cap se impute pestele , trebuie ca generatia actuala sa isi gaseasca
lideri puternici si rationali, sa caute simboluri autentice si sa adopte o atitudine corecta
fata de societatea in care traiesc, sa aiba o vointa de fier pt a putea schimba in bine
soarta individuala si colectiva, a intregii natiuni.

Speram si ne dorim toti un viitor mai bun dar ne ferim sa fim transanti cu cei
care iau la misto parerea noastra, ne ferim si nu avem puterea de a vedea realitatea, nu
avem curajul sa-i inferuntam pe cei care isi permit sa ia decizii in locul nostru, ne lasam
manupulati de anturaj, initiem “bisericute” sau “grupuri” si diferite astfel de
comportamente nedemne pt un tanar european si pt o tara intreaga. Avem tendinta si
obiceiul, noi romanii, sa facem din magar -> armasar.

Inca o problema specific tinerilor pana in 22 ani este superficialitatea si lispa

consecventei eforturilor lor. Multi adolescenti invoca inutilitatea unei activitati pe care
ei nu vor sa o faca in mod profesionist si serios, se feresc sa se responsabilizeze sau sa
depuna un minim efort. Paradoxal, tinerii nu mai au timp sa fie ei insisi, sa-si spuna
ofurile – nici nu prea au cui daca e sa fim sinceri. Increderea in cei din jur poate
reprezenta deci o alta problema a tinerilor. Societatea actuala ne poate face asa cum
suntem, dar nu putem da vina pe altii pt actiunile noastre.

Dupa cum am mentionat, noi tineri copiem modele pe care le vedem pe micul ecran si
daca, de exemplu, toata ziua ii vedem pe parlamentari cum dorm in Parlament, unii
sunt ademeniti sa faca la fel sau si mai grav, sa afirme :,, Devin parlamentar si n-am
nicio grija…toata ziua dorm si castig si bani frumosi”.

Exista o sumedenie de astfel de idei care persista in randul tinerilor si nu ar trebui sa ne

mai mire faptul ca tot mai multi tineri renunta la scoala si prosfesorii pleaca la munca in
strainatate pentru bani mai multi si pt a-si permite un trai decent.Exista nenumarate
exemple.

Vorbeam de atitudine in randul tinerilor dar se pare ca nu numai ei duc lipsa de asa
ceva. Daca e sa ne gandim ….pana cand ? Nu ne-am saturat de asa ceva ? Ne ascundem
dupa vorba ca ,,trebuie sa-ti traiesti viata” dar nu ne gandim o clipa cum o traim,ce
ramane dupa noi si se pare ca nu intelegem ca sunt oameni langa noi care ne vor binele,
adeseori o irosim oportunitati enorme, facand lucruri pe care pretindem ca ne place sa
le facem doar pt a impresiona pe cineva sau a fi in ton cu tendintele.

Inca un aspect care il intalnim din ce in ce mai des, oamenii se schimba in momentul in
care iau contact direct cu societatea, devin prefacuti emotional si nu mai exprima ceeea
ce isi doresc cu adevarat, incercand sa para ceea ce nu sunt. Un lucru e sigur: ca sa fie
totul ok, e bine sa fii mereu tu insuti. Pana cand nu vom avea conduita morala necesara,
nu putem emite pretentii.

Alt aspect care cred eu ca ar trebui sa joace un aspect important in viata tinerilor este
religia. Nici la acest capitol nu stam foarte bine dar suntem “in grafic”.
In ziua de azi, fiecare se descurca cum poate. Timpul insa nu mai are rabdare cu noi si
trebuie sa actionam rapid, in cunostinta de cauza.

Dupa toate aceste “performante” ale tinerilor si ale sitemului romanesc de

invatamant, mi se pare oarecum normal ca oamenii din Romania sa critice generatia
actuala.

Discutam zilele trecute cu un foarte bun prieten si ma intreba daca eu ma simt in

stare sa descriu in acest mod realitatea. I-am raspuns ca ma simt in regula deoarece sunt
fapte reale care se intampla la ordinea zilei, de cele mai multe ori, trec neobservate sau
nu vor sa fie observate. I-am mai spus ca nu vad de ce ar trebui sa am o retinere din
moment ce traiesc zi de zi in mijlocul evenimentelor. Daca gresesc si daca exista cineva
care sa ma contrazica, astept sa-mi ofere contraargumente plauzibile si am sa-l invit pe
acel “cineva” sa stea o zi alaturi de tineri, sa intre intr-un liceu oarecare -eventual sa-si
ia o camera de filmat- si sa observe deficientele si discrepantele care exista.Nici eu nu
sunt perfect dar, spre deosebire de altii, macar incerc sa-mi mobilizez colegii de
”suferinta”. Stiu ca adevarul e dureros, dar trebuie sa ne deschidem ochii odata !!!

Tin sa spun ca apreciez foarte mult campania initiata de Pro Tv ( “TU stii ce mai
face copilul tau ? ”) prin care jurnalistii inceraca sa reflecte situatia din familiile si
scolile romanesti. E clar ca este necesara o reforma serioasa in toate domeniile pt ca
lucrurile sa se indrepte spre bine si Romania sa devina o tara cu adevarat europeana.

Totusi din punctul meu de vedere, al tanarului care care traieste cu aceasta
generatie de oameni – incepand de la cei tineri si continuand cu cei de varsta a doua-,
cred ca lumea ar trebui sa fie mai indulgenta si sa acorde o sansa tinerilor. La fel ca si
unui produs, s-a pus o eticheta pe o generatie care inca nu si-a spus cuvantul. Nimeni nu
este perfect dar trebuie sa ne straduim sa abordam lucrurile intr-un mod cat mai
responsabil cu putinta, sa nu lasam loc de speculatii.

Aparent o generatie care merge spre “pierduta”, generatia actuala are resurse si
un potential creativ exceptional care nu este folosit la capacitate maxima. Exista cativa
colegi de breasla care se implica in diferite asociatii si consilii ale tinerilor care incearca
sa schimbe “fatada” generala despre tinerii mileniului III si sa ii apropie pe tineri mai
mult de societatea civila. Exista dorinta, dar un om sau doi nu pot schimba totul. Putin
mai multa responsabilitate si mai multa incredere in sine nu strica adolescentului din
ziua de azi.

Trebuie lucrat la atitudine si la psihicul adolescentului, trebuie sa existe

comunicare si initiativa. Nu in ultimul rand este nevoie de intelegere si rabdare pentru a
lasa ,,generatia mea” sa se afirme.

Toata lumea stie ca tinerii romani, implicit si cei focsaneni sunt printre cei mai
buni in diferite domenii. Ei sunt extrem de inteligenti si de perspicace, inteleg rapid ce li
se cere si, dupa cum toti o spun, sunt foarte deschisi. Dincolo de discrepantele create de
anumiti factori, tinerii romani sunt la fel de normali ca si cei europeni, atitudinea face
doar diferenta.

Poate inca suntem priviti ca si o tara din lumea a treia, dar incercam sa
schimbam cat putem si sa aducem tara pe un drum european. Din nefericire, situatiile
nefavorabile pe care singuri ni le cream ii determina pe occidentali sa ne priveasca in
continuare cu suspiciune. Uneori asteptam prea mult… vrem perfectiune..dar
perfectiunea nu e pe Pamant…

În fine, concluzia/ soluţie - este după modelul unei zicale populare: "Deşteptul învaţă din
greşelile altora, prostul din ale sale".