Sunteți pe pagina 1din 1

Poezii pe scurt de Eminescu

1. Poezia “La mijloc de codru” este o creatie lirica in care Eminescu isi exprima direct
sentimentele de admiratie si incanatre fata de frumusetile padurilor in stilul poeziei populare.
Padurea este animata de pasarile care ies din crangul de alunis. In poezie autorul isi exprima
sentimentele de bucurie si extaz.
Imaginea centrala a textului este exprimata prin balta in care se reflecta intreg cadrul natural
prin enumerarea elementelor reprezentative : luminisul, trestia inalta, luna, soarele, pasarile
calatoare, stelele, randunelele.Oglindirea in apa baltii a chipului iubitei sugereaza ca natura este
un spatiu de meditatie pentru poet.
2. Dorinta
Fiecare din cele trei elemente are o semnificatie aparte : codrul-simbol al permanentei vegetale
sugereaza eternitatea iubirii , personificarea izvorului ( prezent in fiecare din operele de
dragoste ale lui Eminescu sub mai multe forme cum ar fi „apa” , „balta”) prin intermediul verbului
„tremura”, epitetul metaforic „plecate (crengi)” si metafora „prispa cea de brazde” evidentiaza
comuniunea dintre om si natura ocrotitoare, partasa la bucuria dragostei. Imaginile vizuale se
contopesc cu cele auditive pentru a reda cat mai expresiv tabloul locului ocrotitor pentru poet
( „Care tremura pe prund” , „crengi plecate o ascund” ). In strofa a doua ca si in celelalte poezii
eminesciene de dragoste si de natura ( „Sara pe deal” , „Lacul” , „Craiasa din povesti” ) iubirea
este traitain planul visului. In asteptarea fiintei dragi , indragostitul isi imagineaza clipa mult
dorita. 
3. O , ramai
Vedem mama natura , padurea lui Eminescu cum îi vorbeste , cum îl ocroteste , cum îl iubeste
ca pe propriul ei pui ce este. El , puiul de om , este plin de inocenta copilariei , inocenta care îl
ajuta sa patrunda dincolo de zidurile unei realitati oarbe. El vede cu ochii sufletului ,cu ochii
copilariei întreaga viata a naturii .
4. Luceafarul
Principala tema a poeziei este, cum insusi autorul a notat pe manuscris, conditia geniului in
lume, care "n-are moarte, dar nici noroc". Problema geniului este vazuta din perspective
filosofiei lui Schopenhauer care pune in contrast pe omul de geniu cu omul comun: primul,
insetat de cunoastere, se poate obiectiva, elibera de vointa oarba de a trai; omul comun nu
poate iesi din el insusi, ramanand prizonier al Vointei.
5. Povestea codrului
Pe linga visarea melancolica si contamplarea linistita a codrului sunt alese cu multa arta si alte
amanunte pitoresti;izvorul,floarea de tei ce apar ca niste fapturi umane,capabile sa inteleaga
sentimentele indragostililor si sa le talmaceasca.La farmecul poeziei eminisciene ii sunt partasi
si soarele ,luceferii gizele izvorul dar si luna ce invaluie indragostitii cu farmecul ei ceresc
intensificind sentimentul iubirii dar si celalte elemente ale naturii devin simbolul acestei iubiri
caci numai iubirea il inalteaza pe om la divinitati.

S-ar putea să vă placă și