SISTEMUL NERVOS

MADUVA SPINARII – primul segment al sist nervos situata in canalul rahidian, avand forma unui
cilindru usor turtit antero-posterior, avand o lungime intre 43 si 45 cm, avand ca limite
-superior – un plan orizontal ce trece prin marginea sup a arcului posterior al atlasului si jumatatea
arcului anterior al atlasului
-inferior – corespunde unui plan dus la nivelul vertebrei L2, maduva prezentand aceleasi regiuni ca si
coloana vertebrala – maduva cervicala – are o lungime de 10 cm si corespunde primelor 3 vertebre
cervicale
- maduva cervicala inferioara /umflatura cervicala/brahiala –
corespunde vertebrelor C4-T1 si care reprezinta de fapt originea plexului brahial
- maduva toracala – lungime de 20 cm si coresp vertebrelor T2-T10
- maduva lombara / umflatura lombara – coresp vertebrelor T20-L1 si
care este originea plexului lombar
- conul medular – segmentul terminal – are cam 2 cm si care coresp
vertebrei L2
De la niv conului medular se desprinde o formatiune numita FILUM TERMINALE de aprox 20 cm
acoperita de pia mater ce coresp de fapt spatiului subarahnoidian si care se va term pe fata dorsala a
coccisului.
Datorita cresterii inegale a maduvei in raport cu coloana vertebrala, nervii spinali ce se desprind din
maduva au o directie oblica inferior, cu atat mai mare cu cat emergenta lor se face mai aproape de
conul medular. Astfel nervii lombari si sacrali au o directie aproape verticala, formand impreuna cu
FILUM TERMINALE => COADA DE CAL.
CONFIGURATIE EXTERNA
Maduva are forma unui cordon cilindric usor turtit antero-post: o fata anterioara, o fata posterioara,
2 fete laterale.
La supr prezinta o serie de santuri longitudinale care vor delimita fetele si cordoanele medulare.
-FATA ANTERIOARA-cuprinsa intre santurile ventro-laterale de-a lungul carora vor iesi radacinile
ventrale motorii ale nervilor spinali
Aceasta fata prezinta fisura mediana anterioara, mai lunga si mai adanca decat santul posterior, ce
separa cele 2 cordoane anterioare (fisura).
-FATA DORSALA-cuprinsa intre santurile dorso-laterale, de-a lungul carora patrund in maduva radacinile
posterioare sau dorsale care sunt senzitive, ale nervilor spinali.
Pe aceasta fata se obs santul median posterior ce separa cordoanele medulare posterioare.
IN REG CERVICALA cordonul dorsal prezinta santurile paramediane / intermediare ce separa fasciculele
Goll/Gracilis situat medial de fasciculul cuneat/Burdach situat lateral.
-FETELE LATERALE-cuprinse intre santurile ventro-laterale si dorso-laterale si coresp cordoanelor
laterale.
RAPORTURILE:
-anterior vine in rap cu corpurile vertebrelor si discurile vertebrale acoperite de lig vertebral comun
anterior
-lateral se afla pediculii vertebrali cu gaurile intervertebrale prin care nervii vor parasi maduva
-posterior – lamele vertebrale unite prin lig galbene
Acest complex prezinta de fapt peretele chirurgical al maduvei (cel posterior).
DPDV STRUCTURAL – pe sect transversala maduva apare formata din subst cenusie dispusa sub forma
literei H si subst alba dispusa la periferie sub forma de cordoane.
Segmentul medial ce coresp unei perechi de nervi spinali se numeste MIELOMER. Fiecare din cele 31 de
perechi de nervi spinali sau mielomere primeste prin radacina posterioara axonii neuronilor din ggl
spinali, reprezentand fibre somato-senzitive si viscero-senzitive. .
Teritoriul cutanat exteroceptiv de la care un nerv spinal aduce informatii se numeste DERMATOM.
Subst cenusie este dispusa sub forma a doua brate orientate antero-posterior si unite prin comisura
cenusie ce prezinta in centrul canalul ependimar. Forma caracteristica subst cenusii permite descrierea
coarnelor ventrale si dorsale diferite ca aspect si structura.
CORNUL DORSAL-este mai subtire, mai lung si ajunge in apropierea peretelui medular de care ramane
totusi separat printr-o banda ingusta de subst alba numita zona marginala a lui LISSAUER / tractul
dorso-lateral.
Cornului dorsal i se descriu un segment anterior sau baza, atasat comisurii cenusii, apoi o portiune mai
ingusta denumita COL, si un segment posterior CAPUL cornului dorsal, ce proemina in zona marginala
prin APEX.
Aspectul cornului dorsal este neomogen dinspre APEX spre BAZA, descriindu-se succesiv urmatoarele
zone:
-stratul zonal al lui WALDAYER – apex
-subst gelatinoasa a lui ROLANDO
-nucleul capului cornului dorsal
-nucleul dorsal al lui CLARKE (spre baza)
CORNUL VENTRAL e mai voluminos, cu contur neregulat si distantat de periferia maduvei.
De aici pleaca rad anterioara a nervului spinal repr de axonii neuronilor somato-motori ce vor inerva un
teritoriu muscular ce repr un MIOTOM.
Intre C8 si L2 maduva prezinta doua coarne laterale ce vor contine neuroni vegetativi. Visceromotori in
jum ventrala si viscerosenzitivi in jum dorsala.
In sens longitudinal subst cenusie e org sub forma de coloane extinse pe mai multe segmente medulare,
iar in sens transversal imbraca aspect lamelar in special la niv cornului dorsal.
REXED a descris in 1952 10 lamine notate cu cifre romane, mult mai evidente la nivelul cornului dorsa,l.
Str laminara apare astfel:
-incepand de la periferia cornului dorsal, laminele I-V apartin acestuia
-lamina VI corespunde bazei cornului dorsal, ea lipsind in segm T4-L1
-lamina VII coresp comisurii cenusii si cornului lateral
-lamina VIII cu pozitie variabila in dif regiuni medulare este plasata in general in baza cornului ventral
-lamina IX este discontinua, fiind intrerupta de laminele 7 si 8, ea fiind situata in capul cornului dorsal
-lamina X este situata in comisura cenusie din jurul canalului ependimar
DPDV FUNCTIONAL aceste lamine sunt grupate in lamine senzitive, motorii si intermediare.
Laminele 1-6 au fct senzitive, primind aferente somatice si vegetative prin rad dorsale ale nervilor
spinali.
Unii axoni ai acestor neuroni formeaza tracturile ascendente, in special cele spino-talamice.
Laminele 7,8 si 10 alcatuiesc subst fundamentala a maduvei care prezinta cateva caracteristici:
-functional reprezinta partea cea mai veche a maduvei ce primeste fibrele sens proprioceptive
inconstiente si contine neuronii de origine ai tracturilor spino-cerebeloase; aceasta zona contine
neuroni vegetativi preggl si este sediul unor reflexe integrative medulare, pt ca DPDV topografic se
interpune intre cornul dorsal si cel ventral, reprezentand zona integrativa sau intermediara intre zonele
motorii si senzitive.
Lamina 9 este somato-motorie, contine neuroni alfa si gamma, ai caror axoni intra in rad anterioara al
nervului spinal. Neuronii alfa sunt de talie mare cu axoni mai grosi si cu viteza de conducere mai mare,
se distribuie fibrelor extrafusale, fiind raspunzatori de contr musculara, tonusul muscular si de
metabolismul acestor fibre, de aceea lezarea lor duce la hipotonie, paralizie, areflexie si chiar atrofie
musculara.
Neuronii gamma se vor distribui portiunilor periferice ale fibrelor intrafusale ale fusului neuromuscular.
Axonii neuronilor motori vor forma 2 coloane medulare:
-UNA MEDIALA- subimpartita in 2 nuclei:
=ventro-medial
=dorso-medial
Prin axonii lor ce constituie ramul dorsal al nervului spinal, vor asigura constractia muschilor
paravertebrali, iar prin ramurile ventrale vor inerva m intercostali si m anterolaterali ai abdomenului.
-UNA LATERALA:
=ventro-lateral
=dorso-lateral
Vor asigura (nucleii) contr musculaturii membrelor, fiecare grupa fiind subdivizata intr-un segment
ventral destinat m extensori (antagonisti) si un segment dorsal destinat m flexori (agonisti).
Neuronii nucleului ventro-lateral vor inerva m dispusi in jurul articulatiilor proximale ale membrelor,
axonii din nucleul dorso-lateral vor inerva m dispusi in jurul articulatiilor intermediare, iar axonii din
nucelul retro-dorso-lateral vor inerva m ce mobilizeaza articultiile distale.
Intre coloana medulara mediana si cea laterala la niv segmentelor cervicale 3,4, si 5 exista un nucleul
central la niv caruia isi au originea fibrele nervului frenic.
La niv seg medulare cervicala 1-4 exista de asemenea un nucleu in care isi are originea nervul spinal.
Iar in seg sacrate S2-S3-S4 se afla un nucleu anterior pt m perineului.
NUCELII VEGETATIVI sunt repr de coloanele simpatice situate in special in laminele 7-8, mai evidente la
niv segmentelor medulare C8-L2 si coloana parasimpatica evidenta la niv segmentelor S2-S4.
Coloanelor simpatice li se descriu 2 zone:
-inter-medio-mediala- dispusa in vecinatatea canalului ependimar ce asigura inervatia musculaturii
netede si a glandelor din teritoriul somatic
-inter-medio-laterala- va cuprinde urmatorii nuclei:
=ciliospina/pupilodilatator – in segmentele C8-C12
=cardioaccelerator – T1-T5
=bronhopulmonar – T2-T6
=mediastinali posteriori – T3-T4
=visceral abdominal – T6-L2
=genital – L1-L3
=veziculospinal – L2-L4
=vasomotorii
=sudorale
=piloerectorii TOATE 3 C8-L2
Coloana parasimpatica se gaseste in segmentele medulare S2-S4 fiind localizata in partea mediala a
bazei cornului ventral si ea va cuprinde centrii defecatiei, mictiunii, erectiei si ejaculatorii.
SUBSTANTA ALBA este organizata sub forma de cordoane anterioare, posterioare si laterale, in fiecare
cordon aflandu-se fibre scurte sau de asociatie si fibre lungi grupate in tracturi care in fct de sensul de
conducere vor fi ascendente adica aferente sau senzitive, descendente sau motorii, intersegmentare
sau de asociatie.
Caile ascendente se gasesc in toate cordoanele medulare si transporta spre etajele superioare
informatiile aduse pe calea radacinii dorsale a nervilor spinali.
Primul neuron este situat in ggl spinal. Acest ggl va contine neuroni pseudounipolari ai caror axoni vor
constitui rad ventrala ce va patrunde in maduva prin santul postero-lateral si se imparte in 2
manunchiuri:
-unul medial format din fibre groase mielinizate cu viteza mare de conducere, vor transporta
sensibilitatea epicritica si proprioceptiva constienta
-cel lateral format din fibre subtiri slab mielinizate sau amielinizate. Vor transporta sensibilitatea
protopatica, tactila, termina si dureroasa. + sensibilitatea viscerala
Fibrele ascendente se vor organiza dupa dispunerea in cordoane in 3 sisteme cordonale:
-unul dorsal sau spino-bulbar
-unul lateral sau spino-cerebelos
-unul ventro-lateral sau spino-talamic
SISTEMUL CORDONULUI POSTERIOR este format din fibre lungi, ascendente, provenite din manunchiul
medial al rad dorsale al nervului spinal ce va conduce sens tactila fina si proprioceptiva constienta prin
fasciculele GOLL si BURDACH.
Axonii acestor tracturi (protoneuroni) patrunsi in maduva in cordonul posterior prin zona marginala a lui
LISSAUER o parte se dispun medial formand fasciculul GOLL, alta parte se dispun lateral formand
fasciculul BURDACH.
Axonii vor face sinapsa in bulb cu deutoneuronii din nucleii gracilis si cuneat, iar axonii deutoneuronilor
vor forma lemniscul medial cu traseu talamo-cortical, intalnind al treilea neuron in talamus, iar axonul
acestuia se va proiecta pe scoarta cerebrala in aria SOMESTEZICA I situata in girusul postcentral din
lobul parietal.
Leziunile de la niv cordonului posterior vor produce o abolire a sensibilitatii epicritice = ATAXIE
TABETICA.
SISTEMUL CORDONULUI LATERAL contine tractusurile spino-cerebeloase si cuneo-cerebeloase.
Tractul spino-cerebelos DORSAL sau DIRECT sau FLECHING va transporta sensibilitatea proprioceptiva
inconstienta de la niv membrelor superioare si jum sup a trunchiului.
Primul neuron este in ggl spinal, axonul lui patrunde in maduva in cornul posterior si face sinapsa in
nucleul dorsal al bazei al lui CLARKE, axonii acestuia vor trece in cordonul lateral de aceeasi parte
formand fascicului spino-cerebelos direct, care, dupa ce urca prin segmentele medulare ajunge la niv
bulbulu, trecand prin pedunculul cerebelos inferior si terminandu-se in zona paleo-cerebelului.
Tractul spino-cerebelos VENTRAL are primul neuron tot in ggl spinal. Axonul lui patrunde in maduva
culegand inf de la niv membrelor inferioare si jum inf a trunchiului. Va face sinapsa la niv laminei 7.
Axonii celui de-al doilea neuron vor incrucisa linia mediana trecand in cordonul lateral de parte opusa,
urcand prin segmentele medulare si prin etajele trunchiului cerebral, pana la niv mezencefalului, de
unde prin pedunculii cerebelosi superiori ajunge la paleo-cerebel.
Fascicului cuneo-cerebelos e format din fibre ce transporta sensibilitatea proprioceptiva inconstienta de
la membrele superioare si jum sup a trunchiului, se alatura cordonului dorsal si ajung in bulb unde fac
sinapsa cu neuronii din nucleii cuneat accesor ai caror axoni vor trece prin pedunculul cerebelos inferior
si vor ajunge de asemenea la paleo-cerebel.
CALEA CORDONULUI VENTRAL
Este format din mai multe tracturi, ai caror neuroni se afla in cornul dorsal:
-fasciculele spino-talamice lateral
-spino-talamic anterior
LATERAL / neospinotalamic-transporta in special sens protopatica, termica si dureroasa si partial pe cea
tactila grosiera.
Primul neuron e in ggl spinal, axonul lui patrunde in maduva si face sinapsa in laminele 1,4, si 5, dupa
care axonii incruciseaza linia mediana si se dispun in cordonul de parte opusa, urcand prin segmentele
medulare si apoi prin trunchiul cerebral pana la niv talamusului unde face sinapsa cu cel de al treilea
neuron, axonul lui proiectandu-se in aria somestezica I.
VENTRAL / paleospinal-transporta predominant sens protopatica si partial pe cea termina si dureroasa.
Primul neuron in ggl spinal, al doilea in cornul dorsal-laminele 4,5,6,7. Axonii lor incruciseaza linia
mediana preependimar si trec in cordoanele ant de parte opusa, urcand pana la niv talamusului si de
acolo proiecteaza in aria somestezica I.
In CORDONUL ANTERO-LATERAL exista si niste fascicule cu origine in laminele cornului dorsal si
terminate in subst reticulata = fascicul spino-reticulat, sau care se termina in coliculii cvadrigemeni =
spino-tectal, in oliva bulbara = spino-olivar, in nucleii vestibulari= spino-vestibular.
CAILE DESCENDENTE- repr de fibre cu origine corticala in ariile motorii ce vor forma fasciculele cortico-
spinale si din fibre cu origine subcorticala ce vor controla motilitatea involuntara, miscarile
semiautomate.
Fibrele cu origine corticala sunt formate din axonii neuronilor din ariile motorii care in traseul lor
medular strabat piramidele bulbare, de aceea poarta denumirea si de cai piramidale, care sunt
constituite din aprox 1 milion de fibre cu origine in aria corticala IV – neuroni mari ai lui BETZ, dar si cu
origine in ariile motorii 6 si ariile 3a, 3b si 1 din girusul precentral.
Axonii acestor neuroni trecand prin trunchiul cerebral, se opresc o parte din ele la nucleii motori din tr
cerebral formand fasciculul cortico-nuclear, o alta parte (85%) se incruciseaza in 1/3 a bulbului formand
decusatia piramidala, dupa care se plaseaza in cordoanele laterale de parte opusa, pt a se termina in
moto-neuronii medulari, din coarnele anterioare.
??O parte din aceste fibre cortico-spinale nu se incruciseaza, ci coboara direct prin tr cerebral si apoi
prin cordoanele anterioare, pana la niv segmentelor medulare la care trec in cordonul anterior de parte
opusa, axonii neuronilor din coarnele anterioare distribuindu-se musculaturii scheletice prin rad ant a
nervului spinal.
Cam 2% din fibrele ce alcatuiesc fasciculele piramidale nu se incruciseaza, ajungand la maduva prin
cordoanele laterale, formand fasciculul cortico-spinal ventro-lateral (al lui DEJERINE-MURATOW).
Lezarea neuronului motor central sau a fibrelor piramidale pe traiectul lor produce sindromul de neuron
motor central caracterizat prin pareza sau paralizie initial cu pierderea tonusului muscular urmat apoi
de hipotonie pe m agonisti.
CAILE EXTRAPIRAMIDALE
Au origine in trunchiul cerebral:
-fasciculul tectospinal – origine in lama tectala. Axonii se incruciseaza in tr cerebral formand decusatia
MEYNERT, dupa care se plaseaza in cordoanele anterioare prin care ajung la cornul anterior.
-fasciculul rubrospinal – origine in nucleul rosu din mezencefal. Axonii se incr si formeaza decusatia lui
FOREL, dupa care se plaseaza in cordonul lateral.
-fasciculul interstitiospinal – orig in 2 nuclei din trunchi: nucleul lui CAJAL si EDINGER-WESTPHALL se
dispun in cordonul ventral.
-fasciculele vestibulo-spinale- orig in nucleii vestibulari lateral si medial vor merge prin cordonul anterior
-fasciculele reticulo-spinale- orig in s reticulata a trunchiului in special in cea pontina, va merge prin
cordonul lateral, iar cea din s reticulata bulbara vor merge in cordonul ventral
-fascicucul fastigio-spinal- din nucleul fastigial al cerebelului prin cordonul lateral
-fascicului olivo-spinal
TRACTUSURILE DE ASOCIATIE vor conecta segmentele medulare in sens ascendent si descendent, ele au
origine in interneuroni, fie sunt fibre ale radacinii dorsale a nervilor spinale si care se dispun topografic
in sensul ca tractusurile descendente ocupa o pozitie mai apropiata de periferia maduvei, iar cele
ascendente sunt dispuse spre centru.
La tr ascendente incrucisarile fibrelor lungi, din seg caudale, se dispun periferic, iar tr directe se dispun
mai aproape de linia mediana.
ACT REFLEXA A MADUVEI este motorie si vegetativa, reflexul reprezentand rsp motor simplu stereotip la
un stimul motiv, suportul sau anatomic fiind reprezentat de arcul reflex.
Aceste reflexe medulare se clasifica in fct de nr sinapselor de pe traiectul lor in monosinaptice si
polisinaptice si in fct de complexitatea structurala.
-monosinaptice – osteotendinoase – reflexul rotulian, bicipital, tricipital, Ahilean. Sunt cele mai simple
reflexr avand centrul reprezentat de sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor
-polisinaptice – au arcul reflex din cel putin 3 neuroni. Intre neuronul senzitiv si cel motor interpunandu-
se cel putin un neuron intercalar. Nr neuronilor intercalari e in fct de intensitatea stimulului.