3.

1 Fonduri externe nerambursabile aferente perioadei 2020-2027

Printre măsurile necesare îndeplinirii condiției de accesare a acestor fonduri

trebuie respectat un sistem de norme și reglementări numit “Aplicarea și
implementarea eficace a Cărții drepturilor fundamentale a UE”. Ministerului
Fondurilor Europene îi atârnă pe umeri responsabilitatea de a se asigura de
existența unor mecanisme și instituții eficace care asigură respectarea și urmarirea
in deaproape a regulamentului prezentat in Cartea drepturilor fundamentale a UE,
așa cum se prevede și se stipulează în Anexa nr 3 la propunerea de Regulament
privind dispozițiile, îndatoririle și responsabilitățile commune ale instituțiilor care
accesează fonduri nerambursabile de la uniunea europeană.
 
În acest sens, Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem o instituție
nou înființată a elaborate un ghid pentru aplicarea si utilizarea Cărții Drepturilor
Fundamentale ale Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene
structurale și de investiții (Ghidul), având ca obiectiv principal sprijinirea atât a
personalului din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, ministerelor de linie cu
atribuții în gestionarea fondurilor europene absorbite precum Ministerul Finanțelor
Publice dar și agențiilor care au in vedere accesarea acestor fonduri și altor
autorități publice în etapa de programare și în cea de implementare, pentru
exercițiul financiar actual 2021-2027, cât și a potențialilor beneficiari care solicită
dar și obțin finanțare din fondurile europene pentru proiecte de dezvlotare locală
sau regională cu fonduri neramburasbile de la uninunea europeană.
 
În cursul lunilor octombrie și noiembrie 2020, proiectul de Ghid a intrat în faza
de consultare cu principalele entități și instituții implicate în aplicarea sa, precum
Autoritățile de Management, Prefecturi de Jutețe, Autoritatea de Audit, Consilii
Județene, Autoritatea pentru Certificare și Plată, Avocatul Poporului,.
 
Cea de-a doua etapă cu un rol crucial în consultările cu privire la acest Ghid
presupune atât implicarea societății civile (ONG-uri, mediul de afaceri, mediul
academic, instituții acreditate etc.) cât și a altor eventuali beneficiary direcți și
indirecți ai finanț
Mai jos avem toate programele de finanțare din Perioada
2021-2027 le pui unde intră.
⦁    Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare 2021-2027: 2,143 miliarde euro;
⦁    Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027: 4,615 miliarde euro;
⦁    Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027: 7,722 miliarde euro;
⦁    Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027: 2,594
miliarde euro;
⦁    Programul Operațional Sănătate 2021-2027: 4,73 miliarde euro;
⦁    Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027: 597 milioane euro;
⦁    Programul Operațional Tranziție Justă 2021-2027: 1,76 miliarde euro.ărilor din
fonduri europene.

3.2 Foduri externe rambursabile

In această categorie aparte de fonduri rambursabile întâlnim un fenomen distinct

pe care literatura de specialitate il abordează din ce in ce mai rar, datorită gradului
de utilizare scăzut al acestori fonduri rambursabile care implica un risc datorita
conditiilor de restituire a sumelor de bani acordate ca fond extern dar si altor
clauze pe care l-e întâlnim in contractual de acordare a fondurilor.

Fondurile rambursabile sunt acordate in general de Banca Centrală Europeană,

Fondul Monetar Internațional dar și alte state care acordă ajutor prin fond bănesc
cu mențiunea că acestă suma de bani trebuie rambursate in unele cazuri cu
dobînzile aferente.

Scopurile acestor fonduri rambursabile se pot enumera usor prin intermediul unor
factori care aduc un plus valoare țării dar si un nivel de trai crescut, faptele
menționate anterior pot fii create prin locuri de muncă noi si platite peste medie in
zonele unde este nevoie, investiția care aduce profit pentru a putea fii rambursat
fondul in cel mai scurt timp posibil. Unul dintre cele mai greu de realizat obiective
cu fondurile rambursabile rămân activitățiile de lingă durată și greu de amortizat in
timp, acestea fiind investițiile in oameni sau in educație unde amortizarea când
generațiile tinere vor ajunge la maturitate.

3.3 Alte fonduri de finanțare externă a proiectelor de dezvoltare socială

Pentru acest sub capitol care are in vedere dezvoltarea unui sector de fonduri
destinate dezvoltării sociale, am ales o abordare strategică unde in prim plan o să
avem o serie de fonduri pentru dezvlotarea dar și educarea societății.

Comisia Europeană a propus un buget pe termen lung echivalentul unui procent

de 1,1 % din totaul veniturilor mai exact din venitul național brutal al Uniunii
Europene. În prezent vorbim de o uniune europeană cu 27 de membri care
investește 1,16 % din venitul național brutal, inclusiv prin bine cunoscutul Fond
european de dezvoltare.
Ca urmare a acestor factori, bugetul propus de conducerea Uniunii Europene
este deja mai mic în comparație cu bugetul actual, lucru care ne îngrijorează și care
i-a determiant pe cei din Consiliul Europei să depună o petiție prin care să solicite
o majorare a acestor sume alocate. Conform acestor propuneri, vor fi majorate
substanțial fondurile de coeziune pentru România și alte state membre cu o
necessitate similară. Potrivit unor surse comunitare, statele din nordul continentului
se poate aștepta din păcate la o reducere cu 23% a fondurilor de coeziune în timp
ce o scădere de 24% este avută în vedere pentru țara vecină României cu capitala la
Budapesta. In schimb, România se poate aștepta la o creștere de 6%.
Bugetul pentru perioada abordată 2021-2027, primul după ce o țară care
contribuia enorm la acest buget, mai exact Marea Britanie va ieși din UE, acest
buget ar urma să crească cu valori de până la 1.100 miliarde euro, de la vechiul
guget care era egal cu 1.000 miliarde euro în perioada actuală. Propunerile
Comisiei de membri vizează alocarea unor resurse suplimentare pentru activitați de
cercetare, securitate sau apărare și economie digital modernă, prin care să ajute
tările deficitare la ceste cpitole cum ar putea fii incadrată și țara noastră.
În cadrul actualului buget care este destul de avantajos,pentru 2021-2027
Comisia Europeană propune pentru țările in curs de dezvoltare modernizarea
politicii de coeziune, o deosebită atenție care trebuie acordată acestei principale
politici de investiții a UE.
Cinci priorități investiționale care constituie reglementările și regulile pentru
România sunt următoarele:
-       O Românie mai inteligentă și cultă, prin inovare, modernizare și digitalizare,
poate susține și sprijinii întreprinderile mici și mijlocii
-       O țară mai verde și mai curată, fără emisii de dioxid de carbon și care pune în
aplicare Acordul de la Paris dar și investiții în schimbarea energetică, adică
utilizarea energiei din surse regenerabile poate ajuta enorm la combaterea
schimbărilor climatice
-       O Românie conectată și gândită inteligent, cu rețele strategice de transport și
comunicații digitale
- O Românie mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de
dezvoltare conduse la nivel local cu ajutorul instituțiilor precum Consiliile
Județene și trimișii guvernului in teritoriu adică prefecții cu instituțiile pe care l-e
conduc.
Scopul primordial al acestor fonduri este crearea mai multor locuri de muncă,
crșterea nivelului de trai, asigurarea unei economii sustenabile europene solide și
un mediu sănătos de trai pentru noile generații.Statul român și-a asumat
angajamentul în fața Uniunea Europeană de a crea locuri de muncă mai numeroase,
remunerate cu un salariu peste medie de calitate mai bună și o societate favorabilă
incluziunii sociale pentru toți cetățenii acesteia. Aceste obiective constituie nucleul
Strategiei de dezvoltare europeană 2021.