Materiale si Tehnologii

Construcția si calculul autovehiculelor – I

Tematica : Cutie de distribuție, ptr. o
– Autobasculanta –

Student : Sava George Cristian

Secţia : Autovehicule-Rutiere
Anul III, Grupa 1186
Îndrumători de proiect : prof. Dr. Ing. Ion Preda
prof. Dr. Ing. Dragos Sorin Dima

Anul universitar 2020-2021

Semestrul II
Materiale pentru Reductoare-Distribuitoare
Procesul de asamblare cuprinde operatiile de montare în ordinea lor succesivă, cu
precizarea utilajului, a sculelor, a aparatelor de măsurat si a dispozitivelor necesare
realizării operatiilor de asamblare cu consum minim de timp si volum redus de
muncă. Pentru a stabili metoda optimă de asamblare, este recomandat, să se sesizeze
principalii factori care influentează procesul de asamblare, si anume : volumul
productiei, particularitătile constructive ale produsului, utilajului existent.

Datele necesare procesului de asamblare :

Pentru a proiecta procesul tehnologic de asamblare a unui produs sunt necesare
următoarele date initiale :

- programul de productie si termenele de livrare ale produsului

- desenul de ansamblu al produsului
- desenele subansamblurilor componente
- conditiile tehnice de receptie si normele privitore la precizia si rigiditatea
produsului
- utilajul existent.

Desenul de ansamblu al produsului trebuie sa cuprindă toate datele necesare pentru

ca asamblarea sa se execute in conditii optime, si anume :
- toate vederile si sectiunile necesare astfel încât sa nu existe neclarităti în întelegerea
ansamblului
- numărul si specificarea pieselor si a subansamblurilor din care se compune
produsul
- cotele de gabarit si cotele ce trebuie realizate la asamblare
- ajustajele ce trebuie realizate în diferite piese
- greutatea produsului ce se asamblează + prescriptii tehnice la/de asamblare

Este necesar de asemenea, să se examineze si desenele de executie ale pieselor

pentru a se preciza natura prelucrărilor suplimentare ce se execută la asamblare.

Conditiile tehnice de receptie si normele referitoare la precizia si rigiditatea

produsului sunt necesare pentru cunoasterea performantelor tehnice ale produsului.
De asemenea, aceste date folosesc si la alegerea metodelor, sculelor si a
dispozitivelor de asamblare
Proiectarea procesului tehnologic de
asamblare :
Procesul tehnologic de asamblare trebuie să îndeplinească urmatoarele conditii :
- să permită obtinerea produsului la un cost cât mai redus
- să asigure realizarea tuturor prescriptiilor tehnice impuse produsului
- să garanteze realizarea normelor de precizie si de rigiditate

În vederea proiectării procesului tehnologic de asamblare a unui produs, se impune

rezolvarea următoarelor probleme mai importante :
- alegerea sau proiectarea echipamentului tehnologic necesar pentru asamblarea
produsului (dispozitive, scule, mijloace de măsurare si control)
- stabilirea succesiunii asamblării tuturor pieselor si a subansamblurilor
- stabilirea celor mai economice procedee de asamblare, de verificare a pozitiilor
reciproce ale pieselor si de fixare a pieselor componente ale produsului
- stabilirea formelor de organizare a asamblarii produsului.

Carcasa trebuie să asigure pozitia relativ corectă a arborilor

( prin intermediul lagarelor) si rotilor dintate servind ca si baie de ulei.
Carcasa se compune din doua parti : corp si capac protejând angrenajului fată de
mediul exterior.

Carcasele reductoarelor trebuie sa îndeplinească următoarele functiuni :

• să asigure transmiterea căldurii spre exterior
• să proiecteze angrenajele contra unor factori externi
• să asigure preluarea sarcinilor ce apar in timpul functionării
• să păstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor.

Tinând seama de cerintele arătate mai sus, prin forma lor constructivă, carcasele
reductoarelor trebuie sa satisfacă conditii ca :
• posibilitatea de prelucrare si asamblare simplă
• rezistentă si stabilitate corespunzătoare
• răcire corespunzătoare
• ungerea bună a angrenajelor si rulmentiilor

Arborii sunt transformati, din materie primă cu ajutorul strungului. Ei sunt

strunjiti,iar prin strunjire li se redă forma de prelucrat.
 Carcasa diferentialului se toarna din fontă.

Mărcile otelurilor folosite pentru sateliti sunt OLC45, OLC50, OLC55,OLC60.

Fiecare dintre piesele diferentialului până la ungerea în stadiul final,suferă anumite
modificări. De exemplu satelitii,pinioanele planetare,pinionul de atac precum si
coroana diferentialului care sunt niste roti dintate conice se pot dantura cu scule (de
exemplu freza disc ) deoarece profilul se modifică in lungul dintelui.
Dantura conică se prelucrează prin rulare,de exemplu cu două cutite de rabatat.
Aceste cutite materializează doi dinti a unei roti plane (con degenerat în plan).

Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt urmatoarele :

- carcasa (corp + capac)
- angrenajele
- arborii
- lagarele
- elemente auxiliare.

TIPURI DE MATERIALE
UTILIZABILE :
Materialul pentru roti dintate se alege in functie de conditiile in care lucrează
angrenajul. Din acest punct de vedere trebuie să se cunoască bine fortele care solicită
angrenajul, viteza periferică, caracterul solicitărilor (constante sau cu socuri),
conditiile de functionare fără zgomot, conditiile de mediu. Pentru mărirea duratei de
functionare, rotile dintate sunt supuse unui tratament termochimic (cementare sau
cianurare), urmat de tratamentul termic corespunzator. In cazul rotilor dintate care
se cementează, se utilizează otelurile aliate de tipul 15 CO 8,18 MC 10, 18 MoCN
13X, 21 MoMc 12X, 13 CN 30 X, 21 TMC 12 sau 28 TMC 12 (STAS 791-66).
Pentru rotile dintate care se cianurează se folosesc, in general, otelurile aliate cu Cr-
Ni-Mo.

Arborii cutiei de distributie sunt executati, in general, din oteluri aliate. Pentru
arborii executati dintr-o bucată cu rotile dintate, se recomandă acelasi material ca si
rotile dintate, iar pentru ceilalti arbori, oteluri aliate cu un continut mediu de carbon,
de tipul : 41 MoC 11X, 40 C 10,50 VC 11 etc.
Arborii drepti si osiile se execută, de regulă, din oteluri carbon sau aliate, iar în cazul
unor dimensiuni foarte mari din fontă. Otelurile aliate se recomandă în cazul când
pinionul este executat din astfel de oteluri si este corp comun cu arborele, la turatii
de functionare foarte ridicate, în cazul arborilor puternic solicitati si cu restrictii de
gabarit.

Pentru arbori, se recomandă :

• oteluri de uz general pentru constructii (OL 42, OL 50, OL 60 : STAS 500/2),

pentru arborii care nu necesită tratament termic

• oteluri de carbon cu calitate de îmbunătătire (OLC 45, OLC 60 : STAS 880) sau
oteluri aliate de îmbunatatire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitati si/sau durată mare de functionare impusă lagărelor sau canelurilor

• oteluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 : STAS 880) sau oteluri
aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori
puternic solicitati si pentru arbori care functionează la turatii ridicate.
Semifabricatele pentru arbori pot fi : bare laminate, pentru diametre sub 140 mm;
bare laminate cu forjare ulterioară ; bare laminate cu matritare ulterioară, în cazul
productiei de de serie mare; semifabricate turnate, în cazul arborilor si osiilor de
dimensiuni foarte mari.
Carterul cutiei de distributie este executat, de obicei, din fontă cenusie, nealiată de
rezistenta medie. Pentru reducerea greutătii se utilizează si cartere din aliaje de
aluminiu .Carterele cutiilor de viteze ale autoturismelor si autoutilitarelor usoare se
toarnă din aliaje de aluminiu.Compozitia chimică depinde de procedeul de turnare.
Astfel se utilizeaza aliajul :

- AS10U4 la turnarea sub presiune a pieselor de serie mare

- AS9U4 la turnarea statică în cochilia metalică a pieselor de serie medie

- AS5U3 la turnarea în formă de nisip a pieselor prototip si serie foarte mică

 REZISTENŢE ADMISIBILE

În vederea înlocuirii materialelor scumpe si deficitare , se folosesc pulberi metalice

ale unor materiale mai ieftine, semifabricatele obtinându-se prin metalurgia
pulberilor.
Se utilizează pulberi ale unor metale pure, compusi chimici ai metalelor, sau
amestecuri metalice, care prin presare si sinterizare asigură formarea
semifabricatelor pentru roti dintate.
Calitatea materialelor metalice folosite la realizarea unei masini sau unei constructii
determină alături de conceptia de proiectare si de tehnologia de fabricatie nivelul
performantelor tehnico-economice pe care aceasta le poate atinge.
Pe plan mondial asistăm la o sporire continuă a preocupărilor pentru utilizarea
ratională a materialelor in general având ca obiectiv cresterea eficientei si
competitivitatii masinilor, utilajelor si constructiilor.
- OLC 45
- OLC 60
- 18 Mo Cr Ni 13
- 21 Mo Mn Cr 12
- 33 Mo Cr 11
Rulmentii
Materialele destinate inelelor şi corpurilor de rostogolire trebuie să îndeplinescă o
serie de condiţii: rezistenţă mare la solicitarea de contact; rezistenţă mare la uzură;
tenacitate. Oţelurile care îndeplinesc cel mai bine aceste condiţii sunt oţelurile
aliate cu crom, care conţin aproximativ 1% carbon şi 1,3…1,65% crom. Alte
elemente de aliere sunt manganul şi siliciul. Viteza de călire şi adâncimea de călire
sunt direct dependente de conţinutul de mangan. Tratamentul termic de durificare
este de călire (încălzire la 800ºC, menţinere 1 oră, răcire în ulei) urmată de revenire
joasă (încălzire la 170ºC, menţinere 3 ore, răcire în ulei preîncălzit la 70ºC). După
tratamentul termic, duritatea inelelor şi a corpurilor de rostogolire este de 63±3
HRC. Unele firme producătoare de rulmenţi utilizează şi oţeluri de cementare,
acestea comportându-se bine la solicitări cu şocuri. Pentru rezistenţă la temperaturi
ridicate sau pentru rezistenţă la coroziune, se utilizează oţeluri speciale înalt aliate,
respectiv oţeluri anticorozive, aliate cu crom.
Inelele de sincronizatoare se realizeaza din bronz.
Arborii.
Sub acţiunea forţelor exterioare şi a momentelor de torsiune pe care le transmit,
arborii sunt solicitaţi la torsiune, încovoiere şi tracţiune sau compresiune. Aceste
solicitări acţionează simultan, deci arborii sunt supuşi la solicitări compuse.
Principalele solicitări sunt solicitarea de torsiune şi cea de încovoiere. Tensiunea
admisibilă convenţională se alege din intervalul at =10...50 MPa, valorile mai
mari se recomandă în cazul arborilor scurţi, iar valorile mai mici în cazul arborilor
lungi. În cazul unor arbori foarte rigizi şi la care deformaţiile de încovoiere nu
conduc la funcţionări incorecte ale ansamblului respectiv, se pot lua şi valori mai
mari pentru rezistenţa admisibilă convenţională la torsiune, at = 50...55 MPa.
Rotile dintate.
Este cea mai periculoasă formă de deteriorare a danturii, deoarece bucăţile rupte
din dinţi pot produce deteriorarea şi a altor organe de maşini din transmisie.
Ruperea dinţilor este cauzată de oboseala materialului sau de suprasarcinile care
apar în transmisie.
Rulmentii.
Calculul rulmenţilor rotitori se poate desfăşura în două moduri.
• Se determină capacitatea dinamică necesară, care trebuie să verifice relaţia

, în care capacitatea de încărcare dinamică de bază C se ia

din catalogul de rulmenţi.
Durabilitatea impusă rulmentului (în milioane de rotaţii) L se determină în funcţie
de turaţia inelului rotitor n şi de durata de funcţionare impusă Lh impus (în ore), cu
relaţia:

• Se determină durata de funcţionare a rulmentului Lh (în ore), care, pentru

verificare, trebuie să respecte relaţia:

In cataloagele de rulmenti ale firmelor exista specificat pentru fiecare tip de

rulment sarcinile, fortele maxime si rezistentele pe care le pot prelua.
 Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice
prin copiere cu freză-disc modul :
La danturarea rotilor dintate se folosesc freze-disc modul, care se construiesc
până la modulul de 24 mm. Din cauza dimensiunilor mari la care ajung aceste freze,
este indicat ca, peste valoarea de 24 mm, ele să se înlocuiască cu freze-deget modul.
Aceasta, datorită faptului ca frezele-disc modul sunt o constructie
monobloc, fapt ce impune utilizarea unei cantităti ridicate de otel de scule si care nu
este justificată economic. Frezele-deget modul, din acest punct de vedere, sunt mai
economicoase, fapt pentru care în multe cazuri sunt realizate si pentru module mai
mici m = 10…12 mm. Operatia de frezare se execută pe masini de frezat orizontale,
freze universale, echipate cu cap divizor.

Tehnologia de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin

copiere cu freza-deget modul :
Tehnologia de prelucrare cu freza-deget modul se aplică rotilor dintate cilindrice cu dinti
drepti,îinclinati, in V sau W, la module în general mari dar în unele cazuri si pentru module mai
mici.
Danturarea acestor roti se realizează pe masini de frezat orizontale, verticale si universale;
de asemenea operatia se mai poate executa si pe masini de găurit si alezat orizontale (Bohrwerk-
uri) sau pe masini speciale.
Vitezele de aschiere medii sunt de ordinul a 8-15 m/min si chiar mai mici.
Frezele-deget modul nu se construiesc in seturi. Ele se deosebesc in functie de tipul danturii
de prelucrat. Astfel, frezele-deget modul destinate prelucrării rotilor dintate evolventice cu dinti
drepti nu se pot utiliza pentru prelucrarea rotilor dintate cu dinti elicoidali sau in V.

Tehnologia de prelucrare a carcasei reductorului-distribuitor :

 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA
CUTIEI DE DISTRIBUTIE A UNUI
AUTOTURISM DE TEREN
TEHNOLOGII DE FABRICARE :
• Dupa modul de obtinere a danturii, rotile dintate pot fi realizate :

- prin turnare
- prin presare
- prin stantare
- prin trefilare
- prin deformare plastica superficiala
- prin presarea pulberilor metalice sau a carburilor metalice
- prin aschiere
- prin electrocoroziune
- prin coroziune chimica
- prin procedee combinate

Prelucrarea danturii prin mortezare : generarea danturii prin mortezare poate

fi realizată prin doua metode : cu cutit roată si cu cutit pieptene.
In ambele cazuri generarea danturii se bazează pe principiul rostogolirii
intermitente.
Procesul de severuire : finisarea prin severuire a rotilor dintate este o
prelucrare de aschiere foarte fină , folosindu-se drept sculă, fie un sever-roată dintată
, fi un sever-cremalieră.
Prin severuire se imbunătăteste atât rugozitatea cât si precizia flancurilor
active ale rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti si inclinati.
Severuirea se carcaterizează printr-o mare productivitate , fiind aplicată pt
prelucrarea fină a danturilor netratate termic.
Procesul de honuire este o metodă de prelucrare fină a rotilor dintate tratate
sau netratate termic. Principial operatia constă din angrenarea fortată a rotii care se
prelucrează cu una sau mai multe roti dintate-sculă in prezenta unui material abraziv
de granulatie foarte fină.
 Rodarea se execută cu roti-sculă cu axe incrucisate sau cu axe paralele. Prin
rodare se obtine o mare precizie de prelucrare si o calitate foarte bună a suprafetelor
flancurilor.
Rectificarea : finisarea prin rectificare este o prelucrare de mare precizie care
asigură eliminarea abaterilor dimensionale si de forma a dintilor provenite din
taierea danturii sau din tratamentele termice.
Rectificarea prin copiere se executa cu pietre abrazive profilate special pentru
fiecare număr de dinti si pentru fiecare deplasare de profil.La rectificarea prin
copiere o mare importantă se acordă profilării corpului abraziv.La masinile moderne
aceasta se face automat cu o serie de diamante conduse de un mecanism special.
Rectificarea prin rostogolire continuă ,inlătura neajunsul semnalat anterior ,
metoda fiind comparată cu freza danturii cu freza melc.

Honuirea : prelucrarea de finisare prin honuire este asemănătoare cu

severuirea si se aplică rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati severuiti si tratati
termic anterior. Se asigură o calitate superioara asuprafortelor prelucrate si o
precizie corespunzatoare a profilului dintelui ceea ce conduce la micsorarea
zgomotului in functionare cu 1…3dB.

Tehnologia de fabricare a arborilor constă în : strunjirea suprafetelor

cilindrice sau conice si a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor –
operatii executate înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a portiunilor
de calare, a suprafetelor canelurilor – operatii executate dupa tratamentul termic.

Partile componente ale unui arbore sunt :

-corpul arborelui (a)
-portiunile de calare (b)
-portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.

Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care

se executa arborii, putând fi : îmbunătătire sau îmbunătătire si călire superficială a
fusurilor, canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementare urmată de călire a
fusurilor, portiunilor de calare si a canelurilor; nitrurare etc
.
 A. RECOACEREA :
Acest tratament termic se aplica mai des materialelor pentru roti dintate in
scopul imbunătătirii prelucrării lor prin aschiere.
Pentru anumite oteluri recoacerea ce se face la o temperatura mai scăzută
(7400C) este mai economică decât cea efectuată la temperatura mai ridicata (9000C).
Este recomandabil ca recoacerea la temperaturi mai joase, să se aplice
otelurilor din care se vor confectiona roti dintate, fara preturi prea mari privind
sarcinile pe care le transmit.

B. NORMALIZAREA :
Tratamentul termic de normalizare este de fapt o varianta a recoacerii, aplicat
pe scară largă pentru imbunătătirea prelucrarii prin aschiere a otelurilor din care se
fabrică roti dintate. Temperaturile la care se face normalizarea sunt hotărâtoare.
Dupa operatia de normalizare se face o revenire, realizandu-se structuri care permit
viteze de aschiere marite.
Numai prin aplicarea unei simple normalizări nu se pot obtine rezultate
spectaculoase privind prelucrarea otelurilor destinate confectionării de roti dintate,
fapt ce conduce la un consum mare de scule si energie.
Piesele de tip carcase din constructia autovehiculelor in majoritatea cazurilor
se execută prin turnare , mai putin prin sudare si in unele cazuri prin metode
combinate.
In cazul general la prelucrarea pieselor de tipul carcaselor se disting urmatoarele
etape:

-prelucrarea suprafetelor de bazare

-prelucrarea găurilor tehnologice
-prelucrarea suprafetelor exterioare
-prelucarea de degrosare si de finisare a alezajelor de bază
-prelucrarea diferitelor găuri
-executarea filetelor necesare
-prelucrarea de finisare a suprafetelor plane de bază

Prelucrarea suprafetelor plane prin brosare ,in productia de serie mare si de

masă se utilizează uneori bronsarea suprafetelor exterioare datorită conditiilor
avantajoase pe care le oferă , legate de productivitatea ridicată , precizia
dimensională , calitatea suprafetelor superioară .
 Tehnologia de fabricare a rulmentilor.
Inelele rulmenţilor se execută prin strunjire, urmată de rectificare. Forjarea se
efectuează pe maşini automate. Ulterior semifabricatele forjate se supun unui
tratament termic de recoacere de globulizare (în cuptoare electrice) şi operaţiunii de
sablare cu alice din fontă pentru îndepărtarea ţunderului şi a eventualelor bavuri.
Strunjirea se face pe maşini automate. Înaintea operaţiei de strunjire a
căilor de rulare se rectifică plan bilateral inelele, pentru asigurarea bazelor
tehnologice. După strunjire se aplică tratamentul de durificare şi abia apoi se
execută, în ordine, rectificarea suprafeţelor laterale, a suprafeţelor cilindrice, a căilor
de rulare şi superfinisarea căilor de rulare. În final, rugozitatea suprafeţelor
funcţionale este de 0,4 μm.
Bilele se obţin prin presare la rece (în prese speciale), urmată de pilire şi
eventual rectificare. Se continuă cu tratamentul termic de durificare, urmat de
rectificare, lepuire şi sortare. Rectificarea şi lepuirea se execută cu discuri din fontă
specială, cu soluţii abrazive de Al2O3, Cr2O3 şi, în final, motorină. Se obţin
rugozităţi de 0,04 μm.
Rolele se obţin prin debitare din bare, urmată de presare. După tratamentul
termic de durificare se continuă cu operaţiile de tobuire şi de rectificare de eboşare
a generatoarei rolei.

TEHNOLOGII DE ASAMBLARE :
Arborii cutiilor de distributie se monteaza pe carter tinând seama de
organizarea ansamblului si de particularitătile de functionare ale fiecăruia dintre
arbori.
De aceea, la proiectare trebuie realizată posibilitatea dilatărilor termice, pentru
a nu se influenta mărimea jocurilor din lagare. Luând în considerare deformatiile
termice precum si necesitatea preluarii eforturilor axiale, rezultate din utilizarea
angrenajelor cu roti dintate cu dantură înclinată si din mecanismele de cuplare,
rezultă ca regula generala reprezintă faptul că lagarele pe care se sprijină arborii se
montează unul fix în directie axial, pentru preluarea fortelor axiale, iar celălalt liber
în directie axiala, pentru preluarea deformatiilor termice.
Asamblarea componentelor ce urmează a fi solidarizate cu arborii se
realizează prin caneluri. Cel mai utilizat tip de caneluri este cel cu profil evolventic.
Centrarea elementelor asamblate pe arbori se face pe canelurilor sau pe diametrul
exterior. Centrarea pe flancuri este utilizată pentru componentele fara miscare
relativă fată de arbore (roti fixe); centrarea pe diametrul exterior se utilizează în cazul
rotilor montate liber.
 Montarea rulmentilor este dependenta de tipul lor. La rulmentii cu bile sau cu
role cilindrice nu se montează niciodată cu strângere ambele inele, deoarece există
riscul deteriorării lagărului prin diminuarea jocului de functionare. Pentru arbore
(cazul general al rulmentilor cutiei de viteze) inelul interior se montează cu
“strângere”, iar inelul exterior cu “cu alunecare”.
Rulmentii cu role conice, în general, se montează pe arbore în pereche si în
opozitie, în ”X”.
Fortele axiale pot fi preluate si printr-un rulment compus – rulment biconic.
Conceptia acestui tip de rulment simplifică constructia ansamblului. Jocul de
functionare, determinat constructiv, este marcat pe rulment, fără a se putea intervenii
asupra marimii lui.

Carterul mecanismului-reductor reuneste elementele ansamblului cutiei de

viteze si le mentine în pozitia de functionare; protejează organele interne de mediul
exterior si conservă uleiul necesar ungerii si răcirii elementelor aflate în miscare
relativă ; permite fixarea ansamblului transmisiei pe carterul motorului în cazul
grupului motopropulsor compact ; în cazul transmisiilor organizate dupa solutia totul
fata, înglobează mecanismele centrale ale puntii motoare : transmisia principală si
diferentialul.