CHIRLIU TEOFIL

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

MODUL POSTUNIVERSITAR
TEMĂ

1. Argumentați din perspectivă pedagogică, de ce IAC poate fi considerată metodă

didactică sau domeniu în științele educației

Instruirea asistată de computer sau IAC răspunde nevoii de cunoaștere în ritmul dinamic
în care copiii din perioada actuală sunt puternic conectați la noile tehnologii și mulți dintre ei
doresc să lucreze în domeniul informaticii, economiei și programării cu ajutorul computerului.
Instruirea asistată de calculator presupune metoda pașilor mici prin care se înțelege faptul
că profesorul instruiește eleviii prin stabilirea unei anumite succesiuni de operații ale gândirii cu
grad de dificultate adaptat la nivelul real de achiziții al elevilor.
Algoritmul operațiilor poate fi adaptat la capacitatea elevilor de a realiza anumite cerințe
de învățare. Etapele de rezolvare a problemelor, înlănțuirea operațiilor se complică în mod treptat,
facilitând învățarea unor noțiuni necesare cunoașterii unor domenii cât mai diverse.
Profesorul folosește computerul sau soft-ul educațional pentru a stabili algoritmul de
rezolvare a unor probleme, respectiv suita de operații prin care vor fi realizate cerințele de
învățare. Aceste operații vor fi realizate într-o anumită ordine, relativ constantă. Ordinea precisă a
operațiilor sau a etapelor de rezolvare a temei date influențează disciplinarea atenției elevului și îl
ajută în efectuarea unui număr cât mai mare de probleme de același tip, într-un timp relativ scurt.
Deci, Instruirea asistată de calculator este o metodă productivă. Are avantajul folosirii unui timp
de lucru optim, lăsându-i disponibilitatea elevului de a-și utiliza energia și timpul de învățare
pentru atingerea mai multor competențe în diverse domenii.
Instruirea asistată de calculator poate fi considerată o metodă bazată pe acțiunea elevului în
realizarea sarcinilor de învățare respectând pașii corecți și atingând rând pe rând toate obiectivele
propuse de profesor în lecția asistată de computer. Instruirea asistată de calculator este o metodă
didactică care facilitează aplicarea altor metode didactice. Toate aceaste metode didactice au drept
scop conducerea elevilor spre etapa de însușire temeinică a conținutului instructiv-educativ propus
spre însușire și aplicare cât mai adecvată.
 Profesorul are posibilitatea să dozeze gradul de dificultate a cerințelor de învățare în
funcție de nivelul de achiziții al colectivului de elevi.
Instruirea asistată de calculator poate folosi fișe de lucru ce pot fi rezolvate de fiecare elev
în ritm personal, în mod individual, dialogând cu computerul. Computerul poate confirma fiecărui
elev corectitudinea rezolvării parțiale a cerințelor de învățare și îi dă accesul spre rezolvarea
următoarelor etape de lucru. În final îi afișează punctajul obținut.
Elevul poate repeta algoritmul de rezolvare a problemelor sau poate reveni asupra unor
secvențe pentru a fi însușite și consolidate toate achizițiile într-un mod conștient, logic și eficient.
Instruirea asistată de calculator presupune o cercetare a elevului supravegheată şi
îndrumată de profesor, care îl ajută în realizarea operaţiilor tehnice, a celor de documentare, în
identificarea legăturilor între informaţii, conducându-l către o nouă cunoaştere.
Acomodarea încă din școală cu tehnica de calcul influențează formarea intelectuală a
elevilor, prin:
-Stimularea interesului față de nou. Legea de bază ce guvernează educația asistată
de calculator o reprezintă implicarea interactiva a elevului în acțiunea de prezentare de cunoștințe,
captându-i atenția subiectului și eliminând riscul plictiselii sau rutinei.
-Stimularea imaginației. De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilități de
utilizare, imaginație și viteza de reacție într-o prezentare grafică atractivă, maturizandu-se elevul,
studentul începe să folosească calculatorul să creeze propriile produse soft.
-Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare
organizate secvențial, organizarea logică a raționamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc
câștig în profunzimea și rapiditatea judecării unei probleme.
-Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus în
laborator, ajută la ințelegerea acestora.
-Optimizarea randamentului predării prin exemplificari multiple
-Formarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducație
-Elevul învață în ritm propriu, fără emoții și stres care să-i modifice
comportamentul
-Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obținute
Metoda IAC valorifică următoarele operații didactice integrate la nivelul unei acțiuni de
dirijare euristică și individualizată a activităților de predare-învățare-evaluare:
-organizarea informației conform cerințelor programei adptabile la capacitățile fiecărui
student
 -provocarea cognitivă a studentului prin secvențe didactice și întrebări ce vizează
depistarea unor lacune, probleme, situații problemă
-rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obținerea
informațiilor necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului
-realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme, module de studiu, lecții,
capitole, discipline școlare
-asigurarea unor exerciții suplimentare de stimulare a activității studentului

2. Învățarea colaborativă. Caracteristici și aplicabilitate în IAC.

În clasele în care profesorul foloseşte adesea metoda învăţării colaborative, eleviii sunt
apreciaţi pozitiv şi ajung să aibă rezultate bune, iar sentimentul reuşitei şcolare este împărtăşit de
toţi copiii. În primul rând se evită stresul şcolar, frecvent întâlnit şi trăit intens de către eleviii care
învaţă în clase în care profesorii încurajează concurenţa între elevi. Se observă că un număr
restrâns de elevi pot atinge performanţe şcolare notabile, cei mai mulţi luptă măcar pentru a-şi
păstra poziţia în clasamentul clasei sau măcar a se număra printre cei mediocri. Foarte puţini elevi
pot fi olimpici la diferite discipline de învăţământ, deşi toţi şi-o doresc, împreună cu profesorii şi
cu părinţii lor.
Învăţarea în condiţii de colaborare se bazează pe afinităţi reciproce ale colegilor din aceeaşi
clasă, preocupări comune într-un domeniu, cum ar fi: IT, religie, excursii tematice, concretizate
prin pelerinaje la mănăstiri şi muzee, la obiective cultural-istorice. În astfel de grupuri şcolare,
comunicarea, intercunoaşterea şi interacţiunile între elevi sunt diversificate şi au efecte benefice,
învăţarea devenind eficientă. Deşi mulţi profesori simt nevoia să dirijeze toate activităţile din
clasă, totuşi există multe modalităţi prin care eleviii pot fi solicitaţi şi îndrumaţi să lucreze în
perechi sau în grupuri mici, pentru a fi stimulate conduitele colaborative dintre elevi.
Avantajele învăţării colaborative:
- Între eleviii care învaţă împreună pot apărea sentimente de acceptare şi chiar de simpatie;
- Învăţarea de la egal la egal, adică între doi elevi din aceeaşi clasă, conduce la îmbunătăţirea
stimei de sine pentru ambii copii. Astfel, elevul mai bun la învăţătură valorifică experienţa sa,
devenind „un instructor pentru colegul său”.
- Elevul mai slab la învăţătură se simte susţinut de colegul său, capătă încredere şi doreşte să se
autodepăşească, pentru a rămâne în continuare prieten cu colegul de echipă. Între aceşti elevi se
poate instala o stare de armonie şi bună înţelegere. Coeziunea grupului şcolar devine mai
puternică.
- În mijlocul acestor grupuri care colaborează în procesul învăţării temeinice se diminuează starea
de anxietate a elevilor care au înregistrat eşecuri şcolare, cei care au tulburări de emotivitate sau a
acelor care provin din grupuri etnice minoritare. Putem observa o relaţie de parteneriat şi o
încurajare reciprocă pentru a rezolva sarcinile de învăţare. Eleviii pot lucra împreună în realizarea
unor proiecte, pot lucra pentru a selecta de pe internet imagini şi informaţii despre anumite teme,
portofolii de evaluare.
- Profesorii care stimulează conduitele colaborative între elevi, se bucură de o atitudine pozitivă
din partea elevilor. Profesorul care colaborează cu elevii, este perceput de aceştia, ca o persoană
deschisă şi prietenoasă.
Prezenţa calculatoarelor în sala de clasă este privită adeseori cu scepticism. Ele sunt privite
de critici drept plictisitoare şi antisociale, un paradis pentru tocilari şi o modalitate mecanică,
inumană de învăţare. Învățarea colaborativă sprijinită de calculator este bazată exact pe imaginea
opusă: ea propune dezvoltarea de programe şi aplicaţii noi ce aduc studenţii împreună şi care pot
oferi activităţi creative de explorare intelectuală şi interacţiune socială.

3. Accesați site-ul: https://www.manuale.edu.ro/. Din lista prezentată, selectați un

manual pe care îl veți analiza critic, prezentând avantaje, dar și limite ale utilizării
acestuia. Descrieți o secvență de lecție în cadrul căreia puteți utiliza manualul digital.

Manualul selectat este cel de Religie, cultul ortodox, pentru clasa I, Editura Corint
Educațional. Consider că este un manual foarte bun pentru elevii de clasa I, cu noțiuni și elemente
de bază în ceea ce privește religia, cu ilustrații potrivite temelor abordate, cu exerciții de
creativitate, dar și practice. Manualul este pentru elevi, de cele mai multe ori, o a doua sursă de
informare după cea a lecției predate în clasă de profesor.
Pe de altă parte, consider că este un manual prea stufos și prea voluminos pentru clasa I,
doar pentru semestrul I având 64 de pagini. Un posibil dezavantaj în folosirea manualului digital
este faptul că nu toți copiii au posibilitatea să-și achiziționeze un device pe care s-l folosească în
acest scop. Altul este că laboratorul de informatică nu poate fi folosit mereu pentru a preda lecția
la disciplina religie.
În prima lecție este prezentată tema „Biserica este casa lui Dumnezeu”. Aici poate fi folosit
folosit manualul digital, având ocazia ca elevii să vadă anumite filmulețe în care să observe cum
arată o biserică, care este specificul ei, cum este amplasată, să vadă ce este Sfântul Altar (în care
fetele nu au voie să intre, doar băieții și cu binecuvântarea preotului) sau anumite slujbe la care nu
au avut ocazia să participe până acum.
Din punctul de vedere al conţinutului, manualul digital de Religie cuprinde integral
conţinutul manualului tipărit (ce are reprezentări statice), având complementar (în locul
ilustraţiilor, tabelelor, exerciţiilor, etc. de pe hârtie) elemente specifice precum: exerciţii
interactive, jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări care, prin utilizare, aduc un plus de
profit cognitiv. Manualele trebuie să îmbogăţească procesul de predare-învăţare-evaluare cu
activităţi multimedia interactive.

Bibliografie

1. Ceobanu Ciprian, Învățarea în mediul virual, Editura Polirom, Iași, 2004

2. Cucoș Constantin, Pedagogie, ediția a III-a, Editura Polirom, Iași, 2014
3. Vlădoiu Daniela, Instruire asistată de calculator, Ministerul Educației și
cercetării, Proiect pentru Învățământul Rural, 2005
4. http://www.elearning.ro/adrian-adscliei-instruire-asistat-de-calculator-
didactic-informatic
5. http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf