Grisaru Berbinschi Gabriell Constantin

Facultatea de Litere, Universitatea din București.

Programul de masterat EACF, anul I

Dracula: o evoluție a mitului

În lucrarea de față îmi propun abordarea mitului lui Dracula și interpretarea

etnologică a acestei figuri emblematice mitologiei românești în diferite contexte. Astfel, voi
avea în vedere descrierea și interpretarea acestui personaj mitologic transpus în cartea lui
Bram Stocker, folosită ca sursă de inspirație în filme, jocuri, produse vestimentare și altele.

Dat fiind faptul că în această lucrare voi aborda mitul lui Dracula, consider
importantă definirea conceptului de "mit".

Mitul este o narațiune care exprimă prin forme simbolice evenimente cu statut sacru
referitoare la transformările existente în realitate. Unele dintre evenimentele ori obiectele care
se regăsesc în mit nu au o formă reală, ele sunt exprimate doar prin mit însuși.1

Conform DEXI2, mitul se definește ca fiind „o povestire fabuloasă cu caracter sacru,

simbolic despre timpuri, întâmplări și personaje fabuloase care pentru popor, o cultură sau o
civilizație constituie o explicație fie a fenomenelor naturale sau sociale, fie a
transcendentalului, fie a diverselor sentimente fundamentale etc. sau o justificare a
semnificației sacrale care se atribuie faptelor sau personajelor istorice.” Din perspectiva
reprezentării lexicale, cuvântul mit apare în diverse contexte ilustrate cu ajutorul aceluiași
dicționar: „Pentru mine erai zeul unui mit olimpian (MACED.). 2. Gener. Poveste, legendă,
basm. Loc.adj. De mit = fantastic, fabulous, mitic. O priveliște de mit. 3. Idealizare a unui
eveniment sau a unui personaj istoric care capătă, în conștiința posterității sau chiar a
contemporanilor, caracter sau proporții legendare, exercitînd o puternică forță de atracție
asupra fanteziei unui popor. Personaj din lumea artistică sau din sport care, prin popularitatea
de care se bucură, a devenit idol pentru mulțime. Sportiva noastră a rămas un mit. 4.
Reprezentare ideală sau ideologică a realității, care, fiind propusă de o elită intelectuală sau
1
Silviu Angelescu, Mitul şi literatura, București, Ed. Univers, 1999, p.29.
2
Dicționar explicativ ilustrat al Limbii române, Ed. Arc&Gunivas, Chișinău, 2007, p. 1169.

1
politică, vine în întâmpinarea misticii unui popor sau a unui grup social. Mitul purității
rasiale. 5. Speranță sau dorință irealizabilă; utopie. (…)”.

În definițiile etnologilor, mitul reprezintă o „narațiune sacră” transmisă din generație

în generație pe cale orală prin care se arată cum relația dintre om și lume a ajuns la forma de
astăzi.3

Mitul are, în consecință, „o valoare ordonatoare” 4, fiind capabil să stabilească relația

dintre om și lume, această sarcină fiindu-i atribuită în cadrul sistemului cultural în care se
manifestă.

Mitul devine astfel o parte a sacralității care se transmite pe cale orală. Prin
intermediul mitului se prezintă realități și evenimente de la începutul lumii, care rămân
adevărate și constituie ceea ce își are existența în zilele noastre. Mitul este considerat un reper
pentru activitățile omenești, pentru societate, înțelepciune și cunoaștere.5

În cazul temei Țepeș-Dracula se pot întâlni o serie de caracteristici particulare în

perspectiva mitologiei. Astfel, originea acestui mit pornește de la personajul istoric Vlad
Țepeș care chiar din timpul vieții sale a atras atenția oamenilor, aceștia formulând diverse
comantarii istoric legedare răspândite cu ușurință datorită tiparului care apăruse relativ recent.

Vlad Țepeș își are originea din familia domnească a Basarabilor, fiind un personaj
istoric foarte important. Originea demonică a numelui domnitorului provine ordinul
cavaleresc al Dragonului atribuit tatălui său, Vlad Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat
în numărul membrilor Ordinului Dragonului în 1431 la Nürenberg de către Sigismund de
Luxemburg purtând numele Vlad al II-lea Dracul.

Desen înfățișând Simbolul Ordinului Dragonului

3
Mihai Coman, Introducere în antropologia culturala : mitul si ritul, Iași, Polirom, 2008, p. 29.
4
Silviu Angelescu, Mitul și literatura, op.cit., p. 33.
5
Ibidem, p. 29.

2
 Ca domnitor, Vlad Țepeș manifestă cruzime, pedepsele acestuia fiind unele aspre,
aplicate printr-o singură modalitate, tragerea în țeapă. Chiar dacă Vlad Țepeș este reprezentat
ca fiind intolerant, crud, ferm și dominator, aceasta era drept, încercând de fiecare dată să
pedepsească orice greșeală.

În ceea ce privește mitul lui Dracula, acesta este interesant din mai multe puncte de
vedere. În primul rând, având în vedere mitologia românească acest mit reprezintă unica
contribuție la mitologia Europei. Un alt lucru interesant este corelarea unui personaj istoric la
mitologia sud est europeană, dar și cu alte mitologii europene.

Importanța lui Petre Ispirescu pentru folclorul românesc este justificată de faptul că
aceasta a cules șase povestiri despre Vlad Țepeș, fiecare dintre ele reprezentându-l ca un om
crud și drept. Două dintre cele șase povestiri pot fi regăsite în Letopisețe, însă sub forma mai
multor versiuni. Una dintre acestea face referire la o cană de aur așezată pe marginea unei
fântâni pentru ca trecătorii să poată bea apă, însă acest lucru nu se întâmplă din cauza fricii de
Vlad Țepeș. Cea de-a doua face referire la falșii cerșetori care împreună cu tâlharii împânzeau
drumurile. Adunându-i Vlad Țepeș pe toți într-o casă i-a întrebat dacă vor să ajungă în rai, iar
când aceștia au răspuns afirmativ au fost arși. Chiar dacă în tradiția populară românească Vlad
Țepeș este văzut ca un domnitor drept și un reprezentant al egalității, unele documente turcești
îl prezintă ca fiind aliat cu diavolul, ori chiar un reprezentant al acestuia.

În ceea ce privește personajul Dracula am putea spune că acesta nu își are originea în
mod direct din domnia lui Vlad Drăcula, fiind mai degrabă o poveste din cartea lui Bram
Stocker (Dracula) ce își are acțiunea în Transilvania și Anglia secolului al XIX-lea, succesul
acestui roman făcând ca Transilvania să fie asociată personajului imaginar Dracula. Așadar,
trebuie reținut faptul că aceasta ar fi singura legătură dintre Vlad Țepeș (Drăculea) și mitul
literar al vampirului prezentat în cartea lui Bram Stocker.

Așadar, prin impactul romanului lui Bram Stocker imaginea lui Dracula a fost
asociată adesea cu cea a unui vampir. Pentru a putea fi observată această caracteristică au fost
alese un joc video (Dracula: Origin 2008) și un film (Dracula 1992).

Mitul vampirului este unul vechi care se regăsește atât în cultura latină, cât și în cea
greacă. Cu toate că termenul de vampir nu a fost foarte cunoscut până în secolul al XVIII-lea,
în Europa de Vest au fost răspândite anumite mituri est europene și balcanice, dar sub alte
denumiri, cum ar fi vrykolakas la greci sau strigoi in Romania.6
6
https://en.wikipedia.org/wiki/Vampire

3
 Afișul românesc al filmului Dracula din anul 1992

Joc video Dracula : Origin

Filmul Dracula din anul 1992 îl are ca actor principal pe personajul cu același nume
ce este reprezentat ca un om drept, dar și ca un tânăr frumos, asemenea unui luceafăr, dar care
deține puterea de a fi vampir. Acțiunea filmului face referire la Vlad Țepeș, Transilvania fiind
locul în care Dracula locuiește. Unul dintre evenimentele care îl fac pe Dracula să se
îndepărteze de personajul real este modalitatea prin care își atacă victimele, sugându-le
sângele. O altă caracteristică care susține afirmația de mai sus este faptul că Vlad Țepeș (Vlad
Dracul sau Drăculea) este un războinic, dar și un om care nu își pedepsește victimele la
întâmplare, acestea fiind reprezentate de tâlhari.

4
 Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

Dracula (1992)

O altă diferență care îl îndepărtează pe personajul ficțional principal din filmul

Dracula de personajul real (Vlad Țepeș) este reprezentată de vestimentație. Această
caracteristică a personajului este constituită de hainele purtate de acesta, unele dintre ele fiind
asemenea unui rege (Fig. 2), dar și unele foarte elegante.

În ceea ce privește reprezentarea lui Dracula în jocuri video, voi avea în vedere
imaginea acestuia în Dracula: Origin lansat în anul 2008.

Dracula Origin 2008 înfățișează personajul principal al jocului în forma unui vampir
sub aceeași interpretare ficțională realizată de Bram Stocker. Asemenea filmului discutat,
personajul Dracula prezent în joc obișnuiește să atace femei, fiind de părere că Bram Stocker
în interpretarea sa a considerat importantă această caracteristică, pentru a putea defini cât mai
bine trăsăturile unui vampir.

Așadar, ne confruntăm cu migrarea unui produs cultural în zona jocurilor video. În

ceea ce privește această categorie de divertisment se observă că interesul este unul foarte
crescut, fapt dovedit de mulțimea de jocuri video pe această temă, dintre care amintim: “Bram
Stoker's Dracula Game”, “Vlad Tepes Dracula”, “Dracula: The Last Sanctuary” si “Dracula:
The Resurection”7.

O altă direcție spre care personajul Dracula a manifestat interes au fost și site-urile
vestimentare. În acest mod, fanii vampirului Dracula pot găsi haine inspirate de celebrul
personaj pe diferite site-uri, dintre care amintim https://www.metal-shop.ro/cauta/dracula/.

Concluzionând, contribuția lui Bram Stocker a fost una majoră înrădăcinând mitul
vampirului în conștiința colectivă, fiind de asemenea și cel care a creat legătura dintre mitul
vampirului-om cu zona Transilvaniei.

7
http://www.gamespot.com/pc/action/bramstokersdracula/index.html

5
 De asemenenea, cartea Dracula de Bram Stocker am putea spune că este chiar un
produs cultural dat fiind faptul că imginea vampirului a fost o importantă sursă de inspirație
pentru un important număr de lucrări culturale.

Bibliografie

1. Angelescu, Silviu, Mitul şi literatura, București, Ed. Univers, 1999.

2. Coman, Mihai, Introducere în antropologia culturala : mitul si ritul, Iași, Polirom, 2008.
3. Dicționar explicativ ilustrat al Limbii române, Ed. Arc&Gunivas, Chișinău, 2007.
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Vampire
5. https://www.metal-shop.ro/cauta/dracula/
6. http://www.gamespot.com/pc/action/bramstokersdracula/index.html
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe%C8%99