Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat
Obiectul lucrării îl constituie cercetarea unei variante de sudare cap la cap prin frecare a
supapelor de evacuare din componenţa motoarelor Diesel. Supapele de evacuare pot fi realizate
din două părţi, sudate între ele:
- talerul supapei,care trebuie să reziste la temperatură înaltă, confecţionat din oţel înalt aliat prin
forjare în matriţe închise;
- tija supapei, care trebuie să aibă un coeficient de frecare mic,coeficient scăzut de dilatare termică
şi conductibilitate termică mare, confecţionat din oţel slab aliat prin prelucrare mecanică.
Îmbinarea sudată se poziţionează în zona tijei şi nu imediat sub taler pentru a fi mai puţin solicitată.
Componentele supuse sudării prin frecare se debitatează prin prelucrare mecanică pe strung,
suprafaţa frontală a componentei mai dure fiind teşită la un unghi de 3 O5O faţă de planul normal
la axa sa de simetrie.
Varianta de sudare utilizată a fost sudarea prin frecare cu acţionare continuă utilizând maşina tip
ZTb10, de fabricaţie poloneză din dotarea “Laboratorului de sudare” al Universităţii “Eftimie Murgu”
Reşiţa.
Abstract
The purpose of this paper is to analyze a variant to butt weld by friction the discharge valves that
are part of Diesel motors. The discharge valves can be in two-piece constructions, welded to one
another:
- the valve disk, which had to be resistant at high temperature, made of high alloy steel by forging
in closed moulds;
- the valve stem, which had to have a low friction coefficient, a low thermal coefficient of expansion
and a high heat conductivity, made of light alloy steel by machine working.
The weld joint is fitted in the area of the stem, and not just under the disk, in order to be subjected
to less stress.
The components subjected to friction welding are cut by machine working on the lathe, the front
face of the hardest component being chamfered at an angle of 3 ÷ 5o against the normal plane to
its symmetry axis.
The variant involved was by friction welding with continuous drive by means of a ZTb10 Type
machine, made in Poland, that in the endowment of “Eftimie Murgu” University Reşiţa.
La sudarea prin frecare energia necesară realizării sudurii este obţinută prin transformarea
energiei mecanice de frecare în căldură. Pentru realizarea îmbinării sudate, în toate
cazurile, componentele trebuie să se afle în mişcare relativă una faţă de cealaltă, între ele
transmiţându-se o forţă de apăsare pentru a se putea produce frecarea. Din cauza
momentului de frecare, o anumită cantitate de metal în stare plastică iese prin extruziune
din suprafaţa de frecare formând o bavură caracteristică. După întreruperea frecării,
60
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
componentele sunt presate axial cu o forţă mai mare decât cea din etapa de frecare,
finalizându-se realizarea îmbinării sudate.
Varianta de sudare utilizată a fost sudarea prin frecare cu acţionare continuă.
Pentru programul experimental a fost utilizată maşina tip ZTb10, de fabricaţie poloneză din
dotarea “Laboratorului de sudare” al Universităţii “Eftimie Murgu” Reşiţa, cu următoarele
caracteristici:
- diametrul pieselor de sudat – 10 ÷ 30 mm;
- lungimea maximă a pieselor de sudat – 200 mm + nelimitat;
- viteza de rotaţie a păpuşii fixe – 1450 rot/min;
- forţa de frecare – max. 4500 kgf;
- forţa de refulare - max. 4500 kgf;
- procesul tehnologic – în trepte;
- cursa căruciorului – 215 mm;
- timpul de frecare – 2 ÷ 20 sec;
- timpul de refulare – 0,5 ÷ 6 sec;
- presiunea de alimentare – 5 atm;
- consum maxim de aer comprimat – 8 m3/oră;
- acţionare cu motor asincron trifazat 380 ÷ 500 V, 50 Hz;
- puterea motorului de antrenare 13 kw;
- circuitul de comandă: tensiune - 220 V, 50 Hz; putere - 500 VA;
- greutatea maşinii – 1400 kg;
dimensiuni de gabarit – 2220 × 740 × 1220 mm.
Maşina poate suda bare şi ţevi, este semiautomată, ciclul de sudare fiind automat iar
prinderea şi desprinderea piesei efectuându-se manual. Sistemul hidro-pneumatic al
maşinii permite reglarea în trepte a presiunilor de frecare şi de refulare. Sistemul de
comandă conţine relee de timp tranzistorizate, care controlează ciclul de sudare. Frânarea
piesei mobile se realizează prin inversarea sensului de rotaţie al motorului de antrenare.
Piesa mobilă este prinsă într-un manşon elastic interschimbabil, iar piesa fixă se prinde
pneumatic în bacuri. Scurtarea axiala din timpul frecării şi refulării componentelor este
controlată cu un limitator de cursă.
Procesul de sudare prin frecare a tijei supapei cu talerul supapei cuprinde următoarele
etape şi operaţii:
- prinderea componentei fixe în bacurile maşinii şi a celei mobile în mandrină;
- avansul saniei până la contactul celor două componente;
- etapa de frecare;
- etapa de frânare;
- etapa de refulare;
retragerea saniei cu piesa sudată, deschiderea bacurilor şi extragerea piesei
sudate.
61
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
- timpul frecare;
- timpul de frânare;
- timpul de refulare.
62
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
Îmbinarea sudată se poziţionează în zona tijei şi nu imediat sub taler pentru a fi mai puţin
solicitată.
Pentru talerul supapei, supus unor intense solicitări termice şi chimice s-a folosit un oţel
austenitic pentru supape, marca 53NNiMnCr210, conform STAS 11524-80, cu
următoarele caracteristici:
- compoziţie chimicã [ % ]:
C = 0,52; Mn = 1,2; P = 0,02; S = 0,03; Si = 0,98; Cr = 21,4; Ni = 3,82; N = 0,43.
- caracteristici mecanice:
- limita de curgere: Rp02= min. 590 [Mpa] - la 20ºC, respectiv, 225[Mpa] - la 760ºC;
- rezistenţa la rupere: Rm= 990 [Mpa] - la 20ºC, respectiv, 281[Mpa] - la 760ºC;
- alungirea la rupere: A5= 12 [%] - la 20ºC, respectiv, 25[%] - la 760ºC;
Pentru tija supapei s-a folosit un oţel de tipul 40MoCrNi15, conform STAS 1097/1-88,
cu următoarele caracteristici:
- compoziţie chimicã [ % ]:
C = 0,39 ; Mn = 0,56; Si = 0,20; P = 0,025; S = 0,02 ; Cr = 0,87; Mo = 0,29; Ni = 1,46; Cu
= 0,25.
- caracteristici mecanice:
- limita de curgere: Rp02= 850 [Mpa];
- rezistenţa la rupere: Rm= 1000 [N/mm2] , după călire - revenire;
- alungirea la rupere: A5= 15,6 [%];
- gâtuirea la rupere: Z= 56,4 [%];
- duritate: max.235 HB – normalizat;
- stare tratament: - normalizat sau călit revenit;
- stare livrare : laminat la cald;
- duritatea în stare călită şi revenită = min. 35 HRC.
Componentele supuse sudării prin frecare au fost debitate prin prelucrare mecanică, pe
strung. Suprafaţa frontală a componentei mai dure a fost teşită la un unghi de 3 `5` faţă
de planul normal la axa componentelor, pentru încălzirea uniformă pe secţiune a
componentelor. Suprafeţele frontale ale componentelor şi zonele echivalente, pe o lăţime
egală cu diametrul componentelor, au fost curăţate la luciu metalic prin prelucrare
mecanică, înainte de sudare.
Parametrii regimului de sudare prin frecare se stabilesc din nomograme, diagrame etc., în
funcţie de diametrul probelor sudate şi de calitatea materialului de bază.
Aceştia sunt:
- parametrii geometrici:
- diametrul componentelor: d= 20[mm];
- lungimea componentelor: L =150 [mm];
- turaţia componentei din mandrina maşinii de sudat: n =1450 [rot/min];
63
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
r 6,3
d1
h h
Lf d
Lt
b)
64
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
65
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
MB ZIT ZIT MB
286;296;325 277;277;277
7. Concluzii
Toate îmbinările sudate s-au rupt în timpul încercărilor mecanice, în zona cusăturii sudate.
Scurtarea axială a talerului este mai mică decât a tijei supapei.
Rezistenţa mecanică a îmbinării a fost în limitele rezistenţei mecanice ale materialului tijei
supapei.
Proba supusă încercării la tracţiune este prezentată în figura 4.
66
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
Probe sudate cu regimul optim au fost pregătite pentru examinare metalografică conform
figurii 5.
Microstructuri ale îmbinărilor sudate cu regimul optim sunt prezentate în figurile 6,7,8 şi 9.
67
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
68
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
69
Conferinţa ASR: Sudura 2011-Tradiţie şi artă în construcţia echipamentelor energetice
a)
b)
Figura 9. Probe sudate în timpul programului experimental
Bibliografie
1. Ene Tudorel - Curs „Tehnologii de sudare prin presiune I”, Editura Eftimie Murgu,
Reşiţa, 2007
2. Dumitrache Florea - Tehnologii de sudare prin presiune, Editura Institutul Politehnic,
Bucureşti, 1994.
3. Perta Gheorghe - Tehnologii de sudare prin presiune, Editura Institutul Politehnic,
Timişoara, 1993.
4. Ene Tudorel, ş.a. - Tehnologii de sudare prin presiune, îndrumător de laborator,
Universitatea Eftimie Murgu, Facultatea de Inginerie, Reşiţa,1994.
70