CONTRACTUL DE DONATIE

A.NOTIUNE

Donatia=este contractual cu titlu gratuit prin care una dintre parti ,cu
intentia de a gratifica, isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul cu un
drept real sau de creanta, marind patrimoniul celeilalte parti numita donatar,cu
acelasi drept ,fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.
Ceea ce particularizeaza donatia este trecerea unei valori dintr-un patrimoniu
in alt patrimoniu ,fara echivalent ,cu intentia de a face o liberalitate.(animus
donandi)
Donatia(cnt. cu titlu gratuit) este o liberalitate, intrucat conduce la o saracire
a patrimoniului dispunatorului ,spre deosebire de contractile dezinteresate
dezinteresate(comodatul, mandatul gratuit, depozitul cu titlu gratuit) prin care
dispunatorul procura altuia un folos fara a-si micsora patrimoniul.
Donatia este un contract solemn, unilateral, irevocabil
Donatia poate fi supusa reductiunii sau raportului(scutire de raport): In cazul
in care se intraineaza un bun prin vanzare sau donatie, bunul iese din patrimonial
vanzatorului/donatorului si intra in patrimonial cumparatorului/donatarului. La
moartea persoanei respective bunul nu se afla in patrimonial celui care dispune de
bun in timpul vietii, iar dupa moartea acestuia vanzarea si donatia produc efecte
diferite.(mostenitorii rezervatari ai donatiei-art.1086)
Liberaliatetile se fac inter vivos si legatele se fac mortis causa.

B.INTERPRETAREA CONTRACTULUI
Codul civil nu contine reguli special de interpretare a contractului de donatie
,ceea ce inseamna ca se vor aplica regulile generale de interpretare a contractelor
prevazute in art 1266-1269 CC.
Totusi,daca nu exista certitudinea ca partile au dorit sa incheie o donatie
,adica interpretarea este necesara pentru chiar calificarea actului(donatie sau alt act
cu titlu oneros), interpretarea se va face in sensul aplicarii regulilor care
guverneaza contractele cu titlu oneros care sunt reguli de drept comun si nu a a
acelora ce reglementeaza liberalitatile, care fiind exceptionale trebuie interpretate
restrictiv.
 C.CONDITII DE VALIDITATE
1.Obiectul Donatiei.
Obiectul obligatiei donatorului(donatiei) trebuie sa indeplineasca toate
conditiile prevazute de dreptul comun:
-sa existe sau sa poata exista in viitor
-sa fie in circuitul civil
-sa fie determinat sau determinabil
-sa fie licit
-sa fie posibil
Desi potrivit art.1230 CC bunurile care apartin unui tert pot forma obiectul
unei prestatii, daca donatia are ca obiect un bun individual determinat, acesta
trebuie sa fie in proprietatea donatorului. Daca bunul donat, este in proprietatea
unui tert, donatia nu e valabila(este nula absolut), intrucat donatorul s-ar putea
abtine sa procure proprietatea acelui bun ,fapt ce ar contraveni principiului
irevocabilitatii donatiilor consacrat de art 1015 CC.
Atunci cand donatia este precedata ,insotita sau urmata de incheierea unui alt
contract cu participarea altei persoane straine de donatie trebuie sa se stabileasca in
mod corect ce se doneaza, astfel incat solutionarea problemei specifice donatiei
(capacitare,revocare,reductiune,raport),sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract.
Spre exemplu ,in cazul finantarii,cumpararii sau construirii unui imobil pot
fi distinse mai multe situatii :
1.Daca se pune la dispozitie suma de bani pentru cumpararea imobilului ,ceea ce se
doneaza este suma de bani
2.Daca donatia se realizeaza prin inscrierea dreptului asupra altei persoane decat
aceea care plateste pretul ,ceea ce se doneaza este tot suma de bani si nu imobilul
daca donatia este concomitenta cu plata. Daca inscrierea se realizeaza dupa
incheierea contractului de vanzare si plata pretului,obiectul donatiei este
imobilul.(ex: art.1091)
 D.CONDITII DE FORMA
1.Incheierea contractului intre persoane prezente
Potrivit art 1011/1111 alin.1 CC,donatia se incheie prin inscris autentic sub
sanctiunea nulitatii absolute.Impunerea formei solemne este determinata de faptul
ca prin intermediul contractului de donatie ,donatorul dispune in mod actual si
irevocabil de un bun ,fara a primi ceva in schimb.
In plus,forma ad validitatem are menirea de a-l atentiona pe donator asupra
importantei deosebite pe care contractul de donatie o are pentru patrimoniul sau.
Avand in vedere ca forma autentica este impusa ad validitatem ,donatia nu poate fi
dovedita cu martori ,chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa.
Nulitatea donatiei pentru nerespectarea formei autentice poate fi invocata
oricand de orice persoana interesata pe cale de actiune sau pe cale de exceptie,
inclusiv de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in niciun fel. Daca partile
doresc ca donatia nula pentru nerespectarea formei solemne sa produca efecte
juridice, aceasta trebuie refacuta in intregime cu respectarea formei autentice.
Totusi,potrivit art 1010 CC, confirmarea unei donatii de catre mostenitorii
universali sau cu titlu universal ai donatorului atrage renuntarea la dreptul de a
invoca nulitatea pentru vicii de forma sau pentru alte cauze de nulitate fara ca prin
aceasta renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor.
2.Incheierea contractului intre persoane absente
Atunci cand donatia se incheie intre persoane absente prin oferta si acceptare
separate ,atat oferta de a darui cat si acceptarea trebuie incheiate in forma
autentica.
Pentru validitatea donatiei incheiate prin acte separate este necesar ca
ofertantul sa fie in viata in momentul acceptarii. Incapacitatea sau decesul
ofertantului atragand caducitatea acceptarii.(art.1013 alin.1 tz.1).
Acceptarea nu mai poate fi facuta de catre acceptator dupa decesul
destinatarului ofertei, insa mostenitorii destinatarului pot comunica acceptarea
facuta de acesta.(art.1013 alin 2)
In plus, fata de aceste conditii pentru validitatea donatiei incheiate intre
absenti, se mai cere ca acceptarea sa fie adusa la cunostinta ofertantului in timpul
vietii acestuia si inainte de a fi devenit incapabil. Pana la momentul la care
ofertantul ia cunostinta de acceptare, el poate revoca oferta de donatie expres sau
tacit.
In ceea ce priveste momentul incheierii contractului intre absenti, fata de
dispozitiile art.1013 alin.1 Teza 1 CC, apreciem ca acesta este momentul la care
ofertantul ia cunostinta de acceptarea destinatarului.(se deroga de la regula
instituita prin art.1186 alin.1 CC)

Actul sau statul estimativ

Atunci cand donatia are ca obiect bunuri mobile corporale sau incorporale
,acestea trebuie evaluate si enumerate printr-un inscris chiar sub semnatura privata
sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei.(art 1011 alin.3 )
Actul estimativ poate fi cuprins chiar in inscrisul care constata incheierea
donatiei dar poate fi incheiat si separat printr-un inscris sub semnatura
privata,nefiind necesara incheierea lui in forma autentica.Inscrisul trebuie insa
semnat de ambele parti.
Necesitatea actului estimativ,este determinata de nevoia asigurarii
principiului irevocabilitatii donatiilor precum si de aceea a rezolvarii eventualelor
probleme ce tin de revocare,reductiune sau raport in cazul donatiilor care au ca
obiect bunuri mobile.

2.Capacitatea Partilor(conditie de validitate)

Potrivit principiului general in materie de capacitate regula este capacitatea,
iar exceptia este incapacitatea. In materia liberalitatilor, potrivit art.987 alin.1
oricine poate face si primi liberalitati .
Incapacitatile de a dispune si de a primi prin contracte de donatie reprezinta
exceptia de la regula, ele trebuie prevazute expres de lege, iar textele ce le contin
sunt de stricta interpretare si aplicare.

A.Incapacitati de a dispune
1.Minorii si persoanele puse sub interdictie nu pot incheia singuri contracte de
donatie in calitate de donatori si nici prin intermediul reprezentantilor legali sau
dupa caz cu incuviintarea ocrotitorilor legali chiar daca s-ar obtine autorizarea
instantei de tutela.Se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de catre
minor daca sunt potrivite cu starea materiala a acestuia.(art.988)
In ceea ce-l priveste pe interzisul judecatoresc, acesta este lipsit de
capacitate de exercitiu, fiind asimilat minorului sub 14 ani. Intrucat incapacitatea
interzisului este permanenta si totala, cat timp interdictia nu a fost ridicata, acesta
nu poate dispune prin acte de donatie nici chiar in momentele de luciditate.
Prin exceptie, potrviti art.175 CC, din bunurile celui pus sub interdictie
judecatoreasca, tutorele ii poate gratifica pe descendentii acestuia cu avizul
consiliului de familie si cu autorizarea instantei de tutela fara insa a putea da
scutire de raport.
2.In favoarea fostului reprezentant sau ocrotitor legal, sub sanctiunea nulitatii
relative, cel care a dobandit capacitate deplina de exercitiu nu poate dispune
prin acte de donatie cat timp reprezentantul sau ocrotitorul legal nu a primit de la
instanta de tutela descarcare de la gestiunea sa.(art.988 alin.2) Se excepteaza
situatia in care reprezentantul sau ocrotitorul este ascendentul dispunatorului.
3.Persoanele insolvabile nu pot dispune prin acte de donatie.(art.12 alin.2)
Sanctiunea care intervine in cazul incalcarii acestei incapacitate este nulitatea
relative, astfel incat creditorii celui insolvabil pot promova o actiune in
anulabilitate nefiind tinuti sa formulize o actiune revocatorie(pauliana)

B.Incapacitati de a primi
1.Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobandit
personalitate juridica.
Copilul conceput poate fi gratificat.Persoana fizica neconceputa poate fi
gratificata dar numai indirect prin intermediul unei donatii cu sarcina realizate in
favoarea une persoane capabile.(art.989 alin.2)
In ceea ce priveste persoanele juridice, acestea au capacitatea de a primi
donatii de la data dobandirii personalitatii juridice, adica de la data inregistrarii
daca sunt supuse inregistrarii sau dupa caz de la data actului de infiintare ori de la
data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte
prevazute de lege.
Si in cazul persoanelor juridice se recunoaste o capacitate de folosinta
anticipate in sensul ca acestea pot primi liberalitati inca de la data actului de
infiintare, chiar daca liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia
fiinta in mod valabil.(art.208)
In cazul persoanelor juridie fara scop lucrative trebuie respectat principiul
specialitatii capacitatii de folosinta, astfel incat donatia care contravine scopului
pentru care a fost infiintata persoana juridica este lovita de nulitate abosluta.
2.Cetatenii straini,apatrizii si persoanele juridice straine pot primi donatii
avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in conditiile
rezultate din aderarea Romaniei la UE si din alte tratate la care Romania este parte
pe baza de reciprocitate in conditiile prevazute prin lege organica.
3.Incapacitatea medicilor, farmacistilor si preotilor sau alte persoane care
acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului de a primi donatii în perioada în
care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului
pentru boala care este cauză a decesului.(art.990) In legatura cu aceasta
incapacitate se impun mai multe precizari:
a) ceea ce intereseaza este nu calitatea de medic, farmacist sau preot, ci asistenta cu
caracter de continuitate acordate dispunatorului.
b) in cazul farmacistilor, incapacitatea isi gaseste aplicabilitatea numai in masura
in care si-au depasit atributiile aplicand tratamente specific profesiei de medic.
c) prin sintagma “altor persoane care acordau ingrijiri de specialitate
dispunatorului” intelegem atat pe cei care practica ilegal medicina cat si pe aceia
care, desi nu au calitatea de medic curant prin pozitia avuta sau prin gradul de
implicare in tratarea bolnavului, au exercitat o influenta suficient de puternica
asupra acestuia, astfel incat consimtamantul sau sa fie viciat.
d) desi art.990 alin.1 precizeza ca liberalitatile sunt anulabile numai daca au fost
facute in cursul bolii care este cauza decesului, art.990 alin.5 prevede ca daca
dispunatorul s-a restabilit, insanatosit, inzdravenit, el poate promova actiunea in
anularea donatiei in termen de 3 ani din ziua restabilirii. Din interpretarea
sistematica a celor 2 texte de lege rezulta ca donatia este anulabila pentru
incalcarea acestei incapacitati indiferent daca donatorul a decedat din cauza bolii
sau s-a restabilit. Aceasta inseamna ca numai in cazul legatelor ca specie de
liberalitati se impune conditia decesului din pricina bolii pentru care este asistat
dispunatorul.
e) sunt exceptate potrivit art.990 alin.2 de la aplicarea sanctiunii nulitatii(adica sunt
valabile) donatiile facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor
privilegiati, iar daca donatorul nu are rude in linie dreapta, sot sau colaterali
privilegiati, donatiilor facute rudelor pana la al 4 lea grad inclusiv.
 CURS 11

Minorii si interzisii au drept de donatie insa nu au exercitiul acestui drept . Potrivit art 1013 alin
3-4 din CC oferta de donatie facuta unei persoane fara capacitate de exercitiu se accepta de catre
reprezentatul legal iar oferta de donatie facuta unui minor cu capacitate restransa poate fi
acceptata de care acesta cu incuvintarea ocrotitorului legal atunci cand donatia contine si un
element oneros , donatie cu sarcina sau subconditie , acceptarea va fi calificata ca act de
dispozitie fiind necesar si avizul consiliului de familie si autorizarea instantei de tutela .

Daca surdul , mutul sau surdomutul se afla intr o situatie in care din orice motiv nu poate sa scrie
vointa lui in fata notarului public in sensul acceptarii donatiei se va lua prin interpret .

Momentul la care capacitatea este ceruta

Atunci cand contractul se incheie intre prezenti nu se ridica probleme , partile trebuind sa aiba
capacitate in momentul in care isi exprima consimtamantul in fata notarului public .

Atunci cand contractul se incheie prin acte separate intre absenti , ofertantul trebuie sa fie capabil
in momentul in care face oferta de donatie intrucat atunci isi exprima vointa de a dona in
momentul acceptarii ofertei de catre destinatar precum si in momentul primirii comunicarii
actului de acceptare a donatiei .

In ceea ce il priveste pe destinatarul ofertei , acesta trebuie sa fie capabil numai in momentul
acceptarii ofertei .

In cazul incalcarii incapacitatilor de a face si primi donatii sanctiunea care intervine este
nulitatea actului cu exceptia cazului in care incapacitatea a fost instituita pentru ocrotirea unui
interes general .

Sanctiunea nulitatii intervine si atunci cand partile pentru a ocoli o incapacitate au recurs la
simulatie , caci actul care este sincer incheiat este nul , ramane nul si daca a fost simulat .

Avand in vedere dificultatile de dovada a simulatiei , se arata ca sanctiunea nulitatii relative prev
la art 988 alin 2 CC si 990 din CC se aplica si donatiilor deghizate sub forma unui contract cu
titlu oneros sau facute unor persoane interpuse .Sunt prezumate persoane interpuse pana la
proba contrara ( prezumtie relativa ) ascendentii , descendentii si sotul persoanei incapabile de
a primi o donatie , precum si ascendentii sau descendentii sotului acestei persoane .

Promisiunea de donatie este regl de art 1014 din CC si spre deosebire de promisiunea de a
contracta , care este contract consensual , trebuie sa fie incheiat in forma autentica sub
sanctiunea nulitatii absolute . Mai mult , in cazul in care promitentul donator nu si executa
obligatia de a incheia contractul , beneficiarul promisiunii nu poate solicita decat daune interese
echivalente cu cheltuielile pe care beneficiarul le a facut si avantajele pe care le a acordat tertilor
in considerarea promisiunii.Beneficiarul nu poate solicita pronuntarea unei hotarari care sa tina
loc de contract .

Principiul irevocabilitatii donatiei

Efectele contractului de donatie ca si in cazul celorlalte contracte sunt guvernate de doua

principii si anume principiul fortei obligatorii si principiul irevocabilitatii , regl de 1270 din CC ,
care presupun ca un contract valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante si nu
poate fi revocat prin vointa uneia dintre ele .

In materie de donatie insa , irevocabilitatea este una speciala , particulara si nu are in vedere
numai efectele pe care le produce contractul , infatisandu-se ca o conditie esentiala pentru
incheierea valabila a contractului . Astfel , donatia nu este valabila atunci cand cuprinde clauze
care-I permit donatorului sa o revoce prin vointa sa .

Sanctiunea nulitatii in cazul inserarii unei clauze incompatibile cu principul irevocabilitatii

priveste nu numai clauza respectiva, ci intregul contract chiar daca acea clauza nu a reprezentat
motivul determinant al liberalitatii .

Daca donatia este divizibila iar clauza incompatibila priveste doar o parte din bunurile donate ,
nulitatea va fi numai partiala , donatia producandu-si efectele pentru cealalta parte .

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii

1.Conditii a caror realizare depinde exclusiv de vointa donatorului

Desi ca regula , potrivit art 1403 CC obligatia contractata sub conditie suspensiva ce depinde
exclusiv de vointa debitorului nu produce niciun efect , se observa ca in materie de donatie
sanctiunea nulitatii intervine si atunci cand este inserata o conditie rezolutorie a carei indeplinire
depinde exclusiv de vointa donatorului .

2.Plata datoriilor viitoare nedeterminate

Daca prin contractul de donatie se impune donatarului plata datoriilor viitoare pe care donatorul
le ar contracta in masura in care valoarea maxima a acestora nu este prevazuta in contractul de
donatie , intervine sanctiunea nulitatii absolute . Clauza contravine principiului irevocabilitatii
intrucat I s ar permite donatorului sa revoce indirect donatia contractand datorii pana la limita
valorii bunului donat.

3.Prezervarea dreptului de a denunta unilateral contractul

Desi ca regula , o clauza prin care I se permite uneia dintre parti sa denunte unilateral contractul
este valabila , in contractele cu executare dintr odata , acesta putand fi exercitat pana cand
executarea contractului a inceput , in cazul contractului de donatie , o asemenea clauza ,
contravine principiului irevocabilitatii .
4.Dreptul de a dispune de bunul donat

Daca prin contract , donatorul si a rezervat dreptul de a dispune de bunul donat , contractul este
lovit de nulitate absoluta , chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun .

Daca dreptul de dispozitie vizeaza doar o parte din bunurile daruite , nulitatea opereaza numai in
privinta acelei parti .

Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii

1.Inserarea unui termen suspensiv

Intrucat termenul nu afecteaza dobandirea dreptului ci numai exercitiul acestuia.

2.Conditiile potestative simple , cazuale sau mixte nu contravin principiului irevocabilitatii

Indeplinirea lor nu atarna exclusiv de vointa donatorului .

3.Plata datoriilor prezente cu data certa anterioara sau a celor viitoare daca vrea maxima acestora
este prevazuta in contractul de donatie .

4.Potrivit art 1016 contractul de donatie poate sa prevada reintoarcerea bunurilor daruite pentru
cazul in care donatarul ar predeceda donatorului , sau pentru cazul in care donatarul si
predecesorii sai ar predeceda donatorului .

O asemenea clauza este valabila , rep o conditie rezolutorie cazuala expresa . Clauza de
reintoarcere trb sa fie expres prevazuta in contract si este de stricta interpretare .

5.Atunci cand se depun o suma de bani la o unitate bancara cu intentia de a face o liberalitate ,
deponentul poate insera o clauza pe seama sa in baza careia va actiona ca un mandatar , o
asemenea clauza fiind compatibila . Fiind un mandatar , el va da socoteala pentru sumele
retrase .

6.Nici clauzele de inalienabilitate , daca sunt legal prevazute in contract , nu contravin

principiului irevocabilitatii. ( daca se justifica printr un interes serios si legitim si are caracter
temporar ).

7.Donatia cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie

In fav dispunatorului sau a unei persoane , este valabila .

Exceptia de la principiul irevocabilitatii : donatia intre soti

Donatia incheiata intre soti in timpul casatoriei poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale
sotului donator care vor deveni bunuri proprii ale sotului donatar daca nu s a prevazut intrarea lor
in comunitate . Ceea ce particularizeaza donatia intre soti , este caracterul sau revocabil .Donatia
intre soti poate fi revocata numai in timpul casatoriei .

Donatia intre soti poate fi revocata prin vointa exclusiva a sotului donator , irevocabilitate ad
nutum , nu si a creditorilor acestuia pana la desfacerea casatoriei prin divort sau pana la incetarea
casatoriei prin moartea unuia dintre soti ori pana la ramanea definitiva a hotararii de anulare ori
de constatare a nulitatii casatoriei .

Revocarea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie , ea putand fi atat expresa , cat si
tacita .

Dreptul de revocare nu trebuie sa fie prevazut in contract , si nici nu poate fi inlaturat .

De asemenea , donatia intre soti poate sa contina o clauza incompatibila cu principiul

irevocabilitatii .

Dupa decesul donatorului , cand donatia devine irevocabila , mostenitorii acestuia pot solicita
daca e cazul revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii sau ingratitudine.

Potrivit art 1032 CC , nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei facute sotului de rea
credinta . Se observa ca in cazul in care se anuleaza casatoria iar sotul donatar a fost de rea
credinta , sotul donator poate opta intre a pastra donatia sau a solicita anularea acesteia .

Legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute orice simulatie in care donatia este contractul
secret cu scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti , instituind si o prezumtie relativa
de interpunere de persoane .

Astfel potrivit art 1033 alin2 cod civil , este prezumata persoana interpusa pana la proba contrara
orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie concreta in momentul donatiei
si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul .

Donatiile deghizate , indirecte si darurile manuale

Donatiile deghizate sunt acelea care conform actului public apar incadrate in operatiuni juridice
cu titlu oneros , donatiile deghizate sunt in principiu valabile daca sunt indeplinite conditiile de
validitate ale contractului . Avand in vedere ca donatia deghizata este o liberalitate veritabila , ea
trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond prevazute de lege pentru donatie .

In ceea ce priveste forma , art 1011 alin 2 precizeaza ca donatiile deghizate nu trb incheiate in
forma autentica . Dovada deghizarii poate fi facuta de catre terti cu orice mijloc de proba , si
succesorii lor universali sau cu titlu universal putand sa o dovedeasca in conditiile dr comun .

Pentru a usura dovada deghizarii , art 1091 alin 4 CC , stabileste in favoarea debitorilor
rezervatari o prezumtie de donatie desi actul incheiat este unul cu titlu oneros . In aceasta
varietate a simulatiei , avand in vedere ca actul aparent care se incheie este o donatie el trebuie sa
imbrace forma autentica . De asemenea trebuie intrunite si conditiile de fond prev de lege pentru
donatii , acestea apreciindu-se in raport cu persoana adv beneficiar .

Donatiile indirecte sunt acte juridice incheiate cu vointa nesimulata de a gratifica , liberalitatea
fiind infaptuita pe calea altui act juridic decat contractul de donatie . Donatiile indirecte potrivit
art 1011 alin 2 nu trebuie sa imbrace forma autentica , dar sunt supuse regulilor de fond ale
donatiei . Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea donatiilor indirecte sunt renuntarea la un
drept , remiterea de datorie si stipulatia pentru altul .

Renuntarea la un drept este o liberalitate numai daca este facuta cu intentia de a gratifica . Fara
intentie liberala care poate fi dovedita cu orice mijloc de proba , renuntarea la un drept nu are
semnificatia unei donatii indirecte .
CONTRACTUL DE VANZARE
Vanzarea este contractul prin care o parte (vanzator) transmite sau se obliga sa
transmita un bun asupra celeilalte parti (cumparator) sa plateasca pretul bunului vandut.
Transmiterea proprietatii nu tine de esenta contractului de vanzare, ci numai de natura
lui, astfel incat prin vanzare poate fi transmis si un balt drept real sau de creanta.
Pot forma obiectul vanzarii:
 Dr de superficie
 Dr de uzufruct
 Drept din domeniul proprietaatii intelectuale
 Dr asupra unei universalitati (mostenire deschisa)
 De de creanta

Nu pot forma obiectul vanzarii:

 Dr personale nepatrimoniale
 Dr patrimoniale cu caracter strict personal- dr de uz si de abtatie 752 Cc, dr de abitatie
al sotului supravietuitor
 Dr prevazute de lege
 Dr nascute din contracte intuitam-personam (dr la intretinere)

Contractul de vanzare este un contract sinalagmatic, intrucat genereaza obligatii

reciproce si interdependente intre partile contractante. Fiecare dintre contractanti avand in
acelasi timp o dubla calitate: creditor si debitor, unul fata de celalalt. Vanzatorului ii revin
obligatiile de a transmite proprietatea, de a preda bunul si de a-l garanta pe dobanditor asupra
evictiunii si asupra viiciilor ascunse ale bunului, iar cumparatorului ii revin obl de a lua in
primire, a suporta pretul si de a
Contractul de vanzare este un contract cu titlu oneros, intrucat fiecare dintre parti
urmareste sa oblina un avantaj, in schimbul obligatiilor asumate, vanzatorul urmeaza sa
obtina pretul, iar cumparatorul, bunul pe care l-a cumparat.
Vanzarea este in principiu un contract comutativ, inrucat existenta dr si obl este
cunoscuta la momentul incheierii contractului, iar intinderea acestora este determinata sau
determinabila.
Prin exceptie, contractul de vanzare poate capata valoarea de contract aleatoriu, cum
se intampla in cazul vanzarii unui drept litigios.
In cazul vanzarii individuale sau dintr-un gen limitat, atunci cand cumparatorul isi
asuma riscul nerealizarii bunului sau genului limitat, el ramane obligat la plata pretului.
Este un contract consensual, adica se incheie in mod valabil prin simplul acord de
vointa al partilor, nefiind necesara indeplinirea vreunei formalitati. Prin exceptie, vanzarea
trebuie incheiata ad validitatem in forma autentica atunci cand obiectul obligatiei
vanzatorului consta in constituirea sau stramutarea unui drept real asupra unui imobil care
urmeaza a fi inscris in cartea funciara (art 1244), transmiterea vanzarii unei mosteniri
deschise.
Contractul de vanzare este un contract translativ de proprietate, adica o data cu
realizarea acordului de vointe si independent de plata pretului si predarea bunului are loc nu
numai incheierea valabila a contractului, ci si transferul dr de propr de la vanzator la
cumparator ( art 1674).
Pentru a functiona regula transferului imediat al dreptului de propr, trebuie indeplinite
urmatoarele conditii:
 Vanzatorul sa fie proprietarul bunului vandut, iar contractul valabil incheiat.
Atunci cand vanzatorul nu este proprietarul bunului vandut, suntem in prezenta
vanzarii lucrului altuia, recunoscuta ca valabila de art 1683 Cc. In cazul vanzarii
bunului altuia, proprietatea se transmite posterior momentului incheierii contractului,
fie prin dobandirea bunului de catre vanzator, fie prin ratificarea bunului de catre
adevaratul proprietar, fie prin orice alt mijloc direct sau indirect prin care se procura
cumparatorului propr asupra bunului
 Bunul vandut sa fie unul individual determinat. In cazul bunurilor de gen, inclusiv
bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transmite in momentul individualizarii,
care se realizeaza prin cantarire, numarare, masurare, sau prin orice alt mijloc ce a
fost convenit sau este impus de natura bunului (art 1678).In cazul oblig alternative
(potriv 1461 Cc, obl este alternativa atunci cand are ca obiect 2 prestatii principale, iar
executarea uneia dintre ele il libereaza pe debitor de intreaga obligatie), transferul
proprietatii opereaza in momentul alegerii atunci cand obligatia alternativa priveste
bunuri individual determinate, sau in momentul individualizarii, atunci cand obligatia
alternativa are ca obiect bunuri de gen. In cazul obligatiilor facultative (oblig este
facultativa atunci cand are ca obiect o singura prestatie principala de care debitorul se
poate libera executand o alta prestatie determinata- art 1468, transferul proprietatii
opereaza fie in momentul incheierii contractlui, fie in momentul individualizarii, dupa
cum bunul este un bun individual determinat sau de gen.
 Bunul sa existe. In cazul bunurilor viitoare, proprietatea se transmite dupa cum
urmeaza:
o Daca bunul viitor este individual determinat, proprietatea se transmite in
momentul in care bunul este realizat, adica este confectionat.
o Daca bunul viitor este constructie, proprietatea se transmite in momentul
inscrierii in cartea funciara.
o In cazul bunurilor de gen viitoare, proprietatea se transmite in momentul
individualizarii.
o Partile sa nu fi amanat transferul dreptului de proprietate pana la indeplinirea
unui termen suspensiv sau realizarea unei conditii suspensive. Regula instituita
de art 1674 Cc este una supletiva, putand fi inlaturata prin vointa partilor
contractului.
 Contractul sa nu aiba ca obiect drepturi reale privitoare la imobilele cuprinse in
cartea funciara.

CONSIMTAMANTUL
1. Promisiunea unilaterala de vanzare
Spre deosebire de oferta de a contracta, act juridic unilateral, in cazul promisiunii de vanzare,
o pers, prevazand un eventual interes pentru ea, primeste promisiunea proprietarului unui bun
de a-l vinde in viitor, beneficiarul rezervandu-si dreptul de a opta cu privire la promisiuena ce
i-a fost facuta. O asemenea intelegere constituie un contract si nu un act jur unilateral, insa nu
reprezinta o vanzare si nu prezinta efectele specifice vanzarii.
 Avand in vedere cele precizate, vom defini promisiunea unilaterala de vanzare drept
un antecontract care da nastere unui drept de creanta, una dintre parti fiind obligata (obligatie
de a face) sa incheie in viitor un contract de vanzare, daca beneficiarul promisiunii va opta in
sensul de a cumpara bunuri promise. Intrucat promisiunea unilaterala de vanzare genereaza
oblig doar pentru promitentul vanzator, ea este un contract unilaterall. Este posibil totusi ca
beneficiarul promisiunii sa plateasca o suma de bani ca pret al optiunii ce i se confera, caz in
care promisiunea unilaterala de vanzare devine contract sinalagmatic fara a deveni si
promisiune bilaterala de vanzare.
Promisiunea unilaterala de vanzare trebuie sa contina toate acele clauze ale
contractului promis in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea.
De regula, partile stabilesc si un termen pentru exercitarea optiunii, insa inserarea lui
nu este de esenta promisiunii.In cazul in care partile nu au stabilit un termen pentru
exercitarea optiunii, devin aplicabile prevederile art 1415 aln 2 Cc.
Sub aspectul formei pe care trebuie s-o imbrace promisiunea unilaterala de vanzare,
aceasta este un contract consensual, chiar daca pentru contractul de vanzare ce ar urma sa se
incheie in baza promisiunii, legea impune o forma ad validitatem.
Efectele promisiunii unilaterale:
CIVIL/16.10
In masura in care in contractul de vanzare incheiat cu tertul s-au acordat termene de
plata a pretului, preemptorul nu se poate prevala de aceste termene (art 1386 CC), desfiintarea
contractului incheiat cu tertul va conduce la angajarea raspunderii vanzatorului pentru
evictiune, daca tertul a fost de buna credinta (art 1773, alin 1, teza a 2 a CC).
Desi textul de lege nu distinge, credem ca solutia trebuie nuantata dupa cum urmeaza:
 daca dupa vanzarea bunului catre tertul de buna-credinta, vanzatorul si-a executat
obligatia de a notifica pe preemptor, iar acesta si-a exercitata preemptiunea, intrand
primul in posesia bunului, daca bunul este mobil, sau inscriind primul in cartea
funciara dreptul sau, daca bunul este imobil, el va fi considerat proprietarul bunului, si
pe cale de consecinta se va angaja raspunderea vanzatorului pentru evictiune fata de
tertul de buna-credinta;
 daca dupa instrainarea bunului catre tertul de buna-credinta, acesta a intrat in posesia
lui, in cazul in care bunul este mobil sau si-a inscris primul dreptul, in cazul in care
bunul este imobil, o eventuala exercitare a preemptiunii va ramane fara efect fata de
tertul de buna credinta si nu se mai pune problema evingerii sale.
Se mai pune probelma de a sti cum trebuie procedat in cazul in care tertul a cumparat,
pe langa bunul supus preemptiunii si alte bunuri.
Potriv art 1735 alin1 CC, atunci cand preemptiunea se exercita in privinta unui bun
cumparat impreuna cu alte bunuri pentru un singur pret, vanzatorul poate pretinde de la
preemptor numai o parte proportionala din acest pret. In cazul in care s-au vandut si alte
bunuri decat acela supus preemptinunii, dar care nu puteau fi despartite de acesta fara a-l
pagubi pe vanzator, exercitarea dreptului de preemptiune nu se poate face decat daca
preemptorul consemneaza pretul pt toate bunurile vandute.
Precizari:
 dreptul de preemptiune= dreptul patrimonial, protejat de legiuitor, astfel orice clauza
din contractul incheiat intre vanzator si tert, care ar avea ca efect anihilarea acestui
drept nu produce efecte fata de preemptor (1773, alin 2 CC);
 dr de preemptiune ce are ca obiect un bun imobil se pate nota in c.f cu efectele reglem
de art 1637 CC.

CONCURSUL INTRE PREEMPTORI

Atunci cand mai multe pers si-au exercitat preemptiunea asupra aceluiasi bun,
contractul de vanzare se considera incheiat:
1. In primul rand, cu titularul dreptului legal de preemptiune, daca vine in concurs cu
titulari ai unor drepturi conventionale de preeemptiune
2. in al doilea rand, cu titul dreptului legal de preemptiune, ales de vanzator, atunci cand
vine in concurs cu alti titulari ai unor dr legale de preemptiune
3. In al treilea rand, daca bunul este imobil, cu titul dreptului conventional de
preemptiune care a fost mai intai scris in c.f, atunci cand vine in concurs cu alti titulari
ai unor drepturi titulari de preemptiune
Daca bunul este mobil, cu titularul dreptului conventional de preemptine, avand data
certa cea mai veche, atunci cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi
conventionale de preemptiune. Ordinea prev la art 1734 CC este impertaiva, astfel ca orice
clauza, prin care se deroga de la ea, este considerata nescrisa.
CARACTERELE DR DE PREEMPTIUNE:
Potriv art 1739 CC, dreptul de preemptiune este indivizibil si nu se poate ceda.
1. Caract indivizibil presupune faptul ca atunci cand exista mai muti cotitulari ai dr de
preemptiune(ex mai m coproprietari), dreptul de preemptiune trebuie exercitat unitar si nu
divizat intre cotitulari.

2. Caracterul incesibil presupune:

 daca dreptul de preemptiune este conventional, el nu poate fi cedat prin acte intre vii,
avand un caract intiuituu personam;
 dreptul nu se poate transmite nici prin mostenire (exceptie: cazul in care a fost
constituit pe un anume termen).
Daca dreptul de preemptiune are caract legal, fiind conferit in virtutea unei calitati a
preemptorului, dreptul nu se poate transmite decat odata cu acea calitate.
In afara acestor doua caractere, dreptul conventional de preemptiune mai prezinta si un
caract specific si anume caracter temporar. Astfel potrivit art. 1740 CC, dreptul conventiinal
de preemptiune se stinge:
 La moartea preemptorului, daca a fost constituit fara indicarea unui termen;
 La implinira termenului, daca preemptorul nu decedeaza in interiorul term pt care a
fost constuit;
 La implinirea unui termen de 5 ani de la data constituirii, daca a fost prev un termen
mai lung, iar daca preemptorul moare, inainte de implinirea termenului de 5. ani.

II. CAPACITATEA PARTILOR

REGULA: Potrivit art. 1652 CC, pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin
lege, ceea ce inseamna ca in materia de vanzare, regula este capacitatea, incapacitatea
reprezentand exceptia.
Intrucat, ca regula, vanzarea este atat pentru vanator, cat si pentru cumparator, un act
de dispozitie, pentru ca persoanele sa incheie singur contract de vanzare este necesar ca ele sa
aiba capacit deplina de exercitiu. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cele cu
capacitate de exercitiu restransa pot incheia contracte de vanzare prin intermediul
reprezentantului legal, respectiv cu incuviintarea ocrotitorului legal. In ambele situatii este
necesara si autorizarea instantei de tutela.
Daca raportata la bun, vanzarea reprezinta intotdeauna un act de dispozitie, prin
raportarea la patrimoniul persoanei, ea poate sa mijloceasca si efect de acte de conservare sau
de administrare, ipoteze in care persoanele trebuie sa aiba capacitatea de a face asemenea
acte.
Incapacitati speciale:
Reprezinta exceptia de la regula, ceea ce inseamna ca se vor aplica numai in cazurile
expres si limitativ prevazute de lege, iar normele care instituie asemenea incapacitati sunt de
stricta interpretare si aplicare. Codul civil regelementeaza atat incapacitatea de a cumpara, cat
si incapacitatea de a vinde. Interdictia de a vinde un bun reprezinta o incapacitate speciala
numai daca a fost instituita in virtutea unei calitati a persoanei. Daca interdictia este
determinata de natura bunului, ea reprezinta o inalinabilitate spciala care tine de obiectul
contractului de vanzare.

Incapacitati de a cumpara (1653,1654 CC)

Potrivit art. 1653 alin 1 CC, sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii,
grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici, practicienii in insolventa, nu
pot cumpara direct sau prinpersoane interpuse drepturi litigioase care sunt de competenta
instantei judecatoresti, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.
Drept litigious (art. 1653 alin 3 CC)= drept asupra caruia exista un proces inceput si
neterminat care priveste existenta sau intinderea sa.
Cumpararea la licitatie publica a unui bun nu intra sub incidenta incapacitatii, intrucat
in momentul cumpararii, soarta dreptului a fost transata prin hotarare judecatoreasca
definitiva, iar dreptul a incetat sa mai fie litigios.
Limita teritoriala a incapacitatii pentru judecatori, procurori, grefieri, executori si
notari publici este determinata de limita de competenta teritoriala a instantei in a carei
circumscriptie isi desfasoara activitatea.
 In ceea ce-i priveste pe judectorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe
procurorii de pe langa Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,
interdictia se intinde pe intreg teritoriul tarii.

 In ceea ce-i priveste pe avocati, consilieri juridici si practicieni in insolventa, avand in

vedere ca ei isi pot desfasura activitatea in fata oricarei instante din Romania, limita
incapacitatii este data de limita teritoriala a instantei unde isi desfaoara activitatea la
momentul actului, aspect ce poate fi dovedit prin orice mijloace de proba.

Intrucat incapacitatea este dictatat de interese de ordine publica, apararea prestigiului

justitiei, sanctiunea care intervine indicata expres de legiuitor este nuluitatea absoluta.
Prin exceptie de la prevederile art. 1653 alin 1 CC, persoanele enumerate in textul de
lege pot cumpara drepturi litigioase in urmatoarele situatii:
1. atunci can cumpararea priveste drepturi succesorale, ori cote parti din dreptul de
proprietate, de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz;
2. atunci cand prin cumpararea drept litigios s-a urmarit indestularea unei creante nascuta
inainte ca dreptul sa fi devenit litigios
3. atunci cand cumpararea s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul
in legatura cu care exista dreptul litigios.
In toate situatiile enumerate, motivul determinant al consimtamantuli cumparatorului
nu este reprezentat de ivirea posibilitatii de a specula dreptul litigios, ci de dorinta de a pune
capat starii de indiviziune sau de proprietate comuna:
 de a indestula o creanta nascuta inainte ca dr sa fi devenit litigios
 sau de a apara drepturile celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dr litigios,
interese legitime in viziunea legiuitorului
CIVIL/21.10.2020
O alta incapacitate de a cumapra e prev de art 1654 cc potrivit caruia sunt incapabili
de a cumpara direct sau prin persoane interpuse chiar si prin licitatie publica in primul rand:
mandatariii pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda exceptia prevazuta la art 1504
alin 1 ramanand aplicabila.
Incapacitatea se justifica prin faptul ca interesul mandatarului de a cumpara cat mai
ieftin se afla in conflict cu interesul mandantului pe care mandatarul trebuie sa l apere si care
e acela de a obtine pretul cel mai ridicat.
Atunci cand mandatarul a fost imputernicit in mod expres sa incheie contractul cu sine
sau atunci cand continutul contractului a fost stabilit in asmenea mod incat sa excluda
posibilitatea unui conflict de interese contractul de vanzare incheiat de reprezentant cu sine e
recunoscut ca valabil.
Incapabili: paritntii, tutorele, curatorul, admin provizoriu pentru bunurile persoanelor
pe care le reprezinta.
Incapacitatea are la baza tot un conflict de interese intre cei enumerati si cei pe care ii
reprezinta precum si faptul ca persoanele reprezentate fiind total sau partial lipsite de
capacitate nu-si pot manifesta vointa.
In privinta tutorelui dispozitiile cuprinse in art. 1654 alin 1 CC, se completeaza cu
prevederile art 147 din codul civil care de o maniera generala interzice incheierea de contracte
sub sanctiunea nulitatii relative intre tutore sau sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau
surorile tutorelui pe de o parte si minori pe de alta parte. In plus, desi art 1654 alin 1 CC ii
interzice tutorelui sa cumpere la licitatie publica un bun al minorului art. 147 alin 2 CC
stabileste ca tutorele, sotul tutorelui, rudele in linie dreapta ale tutorelui ori fratii sau surorile
tutorelui pot cumpara la licitatie publica un bun al minorului daca au o garantie reala asupra
acelui bun sau il detin in coproprietate cu minorul. Se observa ca incapacitatea tutorelui de a
cumpara un bun al minorului aparent absoluta potrivit art 1654 alin 1 CC este atenuata prin
prevederile art 147 alin 2 CC. In plus potrivit art 157 CC, in cazul mortii tutorelui pana la
numirea unui nou tutore sau a unui curator special mostenitorii majori ai tutorelui sunt
obligati sa preia sarcinile tutelei avand aceleasi dr si obligatii ca tutorele. Desi mostenitorii
tutorelui nu sunt prevazuti in norma de exceptie de la art 1654 alin 1 b) CC, incapacitatea ii
priveste si pe acestia intrucat dispozita legala nu are in vedere persoana care exercita functia
de tutore ci calitatea de tutore, calitate pe care mostenitorii majori o pot dobandi in virtutea
legii.
In sfarsit, art 26 CC precizeaza ca prevederile art 147 din CC se aplica si membrilor
consiliului de familie (Daca tutorele incheie un act cu nesocotirea consiliului de familie, CC
spune ca un asemenea act este anulabil) astfel incat nici acestia nu pot incheia acte juridice cu
minorul ocorotit prin tutela, deci nici contracte de vanzare in care ar avea calitatea de
cumparatori.
Sunt incapabali de a cumpara functionarii publici, judecatorii sindici, practicienii in
insolventa, executorii si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii
realizate prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a
caror admin o supravegheaza dupa caz.
Incalcare incapacitatii prev la art 1654 alin 1 CC se sanctioneaza pentru primele doua
cazuri cu nulitatea relativa avand in vedere interesele personale ocrotite, iar pentru cel de-al
treilea caz cu nulitatea absoluta intrucat dispozitia legala care instituie incapacitatea urmareste
ocrotirea unui interes general.
 O alta incapacitate de a cumpara e prev de art 44 alin 2 din Constitutie conform caruia
cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dr de proprietate privata asupra terenurilor in tara
noastra in conditiile rezultate din aderare Romaniei la UE si din alte tratate internationale la
care Romania e parte in conditiile prevazute prin lege organica pe baza de reciprocitate
precum si prin mostenire legala.
Avand in vedere ca legea 312/2005 distinge intre cetatenii statelor membre ale UE si
ale spatiului economic european, apatrizii cu domiciliul in RO sau intr-un stat membru
precum si persoanele juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru pe de
o parte si cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice care nu apartin unui stat membru
trebuie facute urmatoarele precizari:
 In privinta persoanelor fizice cetateni ai unui stat membru al UE sau al spatiului
economic european, apatrizilor cu domiciliul intr-un stat membru sau in RO si
persoanelor juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru,
incapacitatea isi gaseste inaplicabilitatea numai daca nu e indeplinita conditia
reciprocitatii, conditie generala impusa de textul constitutional. De altfel conditia
reciprocitatii se regaseste si in legea 17/2014 care stabileste conditiile in care cei
enumerati mai sus pot dobandi drept de proprietate asupra terenurilor agricole din
extra vilan in tara noastra.
 In privinta cetatenilor straini, apatrizilor si persoanelor juridice care nu apartin unui
stat membru, posibilitatea de a cumpara terenuri in RO trebuie sa fie prevazuta in
tratate internationale incheiate de tara noastra cu statele respective. Si in acest caz v-a
functiona conditia reciprocitatii pentru ca e prev de Constitutie.

INCAPACITATI DE A VINDE
Potrivit art 1655 alin 1 CC, persoanele enumerate la art 1654 alin 1 nu pot sa vanda
bunuri proprii pentru o suma de bani obtinuta din vanzarea ori exploatarea bunului sau
patrimoniului .. ori a carei administrare o supravegheaza dupa caz.
Incapacitatea se justifica prin necesitatea de a preveni abuzul de reprezentare care s-ar
putea manifesta inclusiv prin incheierea contractului in conditiile prevazute de art 1655 alin 1
CC. Alin 2 al art 1655 extinde sfera de aplicarea a incapacitatii pentru orice contract de
prestari servicii incheiat de tutore in conditiile de la alin 1.
Art. 1656 din CC stabileste ca aceia carora le este interzis sa vanda sau sa cumpere nu
pot cereanularea vanzarii nici in nume propriu nici in numele persoanei ocrotite, dispozitia
reprezentand practic o aplicatie a principiul “nemo propria turtitudinem alegans” (nimeni nu
se poate prevala de propria incorectitudine pentru a obtine prevalarea unui act juridic civil)
----
Potrivit art 1925 alin 1 CC obiectul contractului este reprezentat de operatiunea
juridica pe care partile au vizat-o in momentul manifestarii de vointa, spre exemplu obiectul
contractului de vanzare e reprezentat de operatiunea juridica de vanzare. Efectul contractului
consta in nasterea unui raport juridic obligational corespunzator operatiunii juridice. Obiectul
raportului juridic obligational care este acelasi lucru cu obiectul obligatiei consta asa cum
arata articolul 1926 alin 1 CC in prestatia concreta ce revine debitorului adica actiunea sau
inactiunea efectuata de acesta.
Prestatia la randul sau poate consta in constituirea sau transmiterea unui drept real cum
se intampla in cazul vanzarii sau intr-un fapt pozitiv ori negativ corespunzator dreptului de
creanta corelativ. Atunci cand prestatia se refera la un bun, el reprezinta obiectul material al
prestatiei.
Obiectul contractului de vanzare a unui bun e reprezentat de operatiunea juridica de
vanzare. Obiectul obligatiei este reprezentat de prestatia concreta ce revine debitorului si
anume transmiterea dreptului de proprietate asupra acelui bun. Obiectul prestatiei care e
material este reprezentat de bunul instrainat.
Bunul vandut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 Sa fie susceptibil de a fi instrainat
 Sa existe sau sa poata exista in viitor
 Sa fie determinat sau determinabil, posibil si

Conditia 1: Sa fie susceptibil de a fi instrainat

In materia vanzarii, CC care consacra prin art 12 alin 1 principiul liberei circulatiei a
bunurilor, stabileste o derogare importanta de la acesta aratand in art. 1657 din CC ca orice
poate fi vandut in mod liber daca vanzarea nu e limitata ori interzisa prin lege sau prin
conventie ori testament.
Interdictia sau limitarea poate fi: absoluta - vizand bunurile care prin natura lor sau
printr-o declaratie a legii sunt de uz sau de interes public si care sunt declarate ca inalienabile
sau relative - care priveste bunurile ce pot fi dobandite sau instrainate numai de catre anumite
persoane sau in anumite conditii prevazute de lege. Legea (art 861 CC) declara ca
inalienabile, imprescriptibile si insesizabile bunurile proprietate publica. Aceste bunuri pot fi
date in administrare, pot fi concesionate sau inchiriate insa nu pot fi dobandite, instrainate
prin act juridic civil. Terenurile si alte bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor
admin-terit cat timp prin schimbarea destinatiei nu sunt trecute in domeniul public sunt supuse
dispozitiilor de drept comun daca prin lege nu se prevede altfel. Un alt caz de inalienabilitate,
dar numai temporar este prevazut de art 2 alin 3 din ordonanta de urgenta 68/2006 -privind
masuri pentru dezvolatare activitatii in domeniul constructiilor de locuinte prin programe la
nivel national potrivit caruia casele de locuit construite prin programe sau actiuni ale
guvernului pentru persoane sau familii ramase fara adapost in urma avarierii grave sau
distrugerii locuintelor din cauza unor calamitati naturale nu pot fi instrainate intre 5 ani de la
data predarii acestora catre beneficiar.
Alte inalienabilitati temporare au fost prevazute prin art. 32 din legea 18/1991, legea
fondului funciar si art 9 din legea 12/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imoblie cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului dispozitii abrogate prin legea
71/2011.
Derogarea relativa de la principiul liberei circulatiei a bunurilor este prevazuta de lege
in privinta bunurilor care constituie monopolul statului si care pot fi vandute respectiv
cumparate in conditiile prevazute de lege numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe
baza de licenta. (tutun, arme, stupefiante etc.). Mai trebuie precizat ca bunurile din
patrimoniul cultural national fac parte din circuitul civil si pot fi instrainate, insa scoaterea din
tara a bunurilor culturale mobile temporar sau definitiv de catre persoane fizice sau juridice se
poate face numai pe baza certificatului de export emis de serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii. Desi ca regula un bun nu poate fi declarat inalienabil prin vointa
omului, art. 627 alin 1 CC precizeaza ca prin conventie sau testament se poate interzice
instrainarea unui bun insa numai pentru o durata de cel mult 49 de ani
si daca exista interes serios si legitim. Rezulta ca inalienabilitatea conventionala este
recunoscuta ca valabila numai daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii: - are caracter
temporar; - se justifica printr-un interes serios si legitim.

Conditia 2: Sa existe sau sa poata exista in viitor

Daca partile au avut in vedere un bun individual determinat existent dar acel bun era
pierit total la momentul contractului, contractul e lovit de nulitate absoluta (art 1659, teza I
CC) intrucat obligatia vanzatorului e lipsita de obiect, lipsa obiectului echivaland practic cu o
imposibilitate absoluta a acestuia.
Daca bunul … cumparatorul care nu cunostea acest fapt in momentul vanzarii poate
cere fie anularea contractului fie reducerea corespunzatoare a pretului. In cazul in care
cumparatorul cunoastea la momentul contractului pieirea partiala a bunului el nu poate
solicita nici anularea, nici deducerea pretului
CIVIL/28.10.2020

Vanzaraea e valabila si atunci cand are ca obiect un bun viitor care nu exista la moemntul
incheierii ocntractului. Dintre bunurile viitoare, numai mostenirea nedeschisa nu poate forma
obiectul unui contract- Art 956 CC => nulitatea absoluta.

Atunci cand se instraineaza un bun viitor transf prop opereaza in momentul in care bunul
s a realizat, adica e apt de a fi folosit potrivit destinatiei avute in vedere la incheierea contract.

In privinta constructiilor se aplica regulile in materie de CF – art 1658.

In cazul vanz unui bun dintr un gen limitat care nu exista la data incheierii contractului,
cump dobandeste prop la momen individualiz bunurilor de catre vanzator. Atunci cand bunul
viitor nu se realizeaza contratcul nu produce niciun efect, ceea ce inseamna ca riscul nerealiz este
in sarcina vanzatorului, el nefiind in drept sa primeasca pretul bunului respective. Este posibil, ca
riscul nerealiz sa fie asumat de catre cumparator, caz in care el ramane obligat la plata pretului,
contractual de vanzare capatand character aleatoriu 1658 (4).

Atunci cand bunul viitor s a realizat partial cump are alegerea fie de a solicita desfiintarea
vanzarii, fie reduc corespunzat a pretului art 1658 (3) TEZA1.

Aceeasi solutie se aplica sic and genul limitat viitor se realiz partial, vanz nefiind in
masura sa individualiz intreaga cantitate de bunuri instrainate.

In toate cazurile, daca nerealizarea bunului se datoreaza culpei vanzatorului el va fi tinut

sa plateasca si daune interese

CONDITIA iii

PRETUL

Obiect al prestatiei cumparatorului trebuie sa indeplin urmat conditii:

1. Sa constea intr o suma de bani
2. Determinat/ determinabil
3. Sa fie sincer si serios

¹ stabilirea pretului in bani tine de esenta contractului de vanzare. Atunci cand pretul nu este fixat
in bani, transferul prop bunului operand in schimbul altui bun pt stingerea unei obligatii sau in
schimbul altei prestatii, contratcul nu poate fi calificat ca o vanzare, ci ca un contract de schimb,
o dare in plata sau alt contract.

Nu poate fi calificat drept vanzare nici contractual prin care in schimb transm prop unui
bun, dobanditorul se obliga sa presteze intretinere in favoarea instrainatorului. Oblig de
intretinere asumata de dobanditor este o oblig de a face, care nu echivaleaza cu un prêt,
contractual incheiat fiind unul de intretinere ART 2254 +urmat.
 De asemenea, daca in schimbul prop unui bun, dobandit se obliga sa plateasca o suma de
bani periodic pana la moartea creditorului, instrainatorului, contractul nu va fi calificat ca
vanzare => renta viagera Art 2242 + urmat.

² pretul e determinat atunci cand cuantumul lui este stabilit de parti la momentul incheierii
contractului. Determinarea pretului nu presupune si stabilirea modalitatii de plata, nici a
termenului la care trebuie executata oblig. In lipsa de stipulatie a partilor, aceste aspecte fiind
determinate potrivit legii.

Este posibil ca partile sa fi stabilit doar anumite elemente cu ajut carora pretul sa poata fi
stabilit ulterior, cel mai tarziu pana la data platii, caz in care pretul e determinabil. Este
determinabil art 1662?- si atunci cand stabilirea lui e lasata la aprecierea uneia sau mai multor
persoane stabilite prin acordul de vointe al partilor.
Atunci cand astfel de persoane nu determna pretul in termenul stabilit sau in lipsa, in
termen de 6 luni de la data incheierii contractului, la cererea partii interesate, presedintele
judecatoriei de la locul incheierii contractului va desemna de urgent, in camera de consiliu prin
incheiere definitive un expert pt determin pretului. Remuneratia expertului se plateste in mod
egal de catre parti.

Pretul fixat de tertul desemnat de catre parti sau de catre expertul desemnat de instanta
face parte din contract de la data incheierii lui, fiind obligatoriu atat pt parti, cat si pt instant de
judecata.

Daca pretul nu e stabilit in termen de un an de la data incheierii contractului, vanzarea e

nula, cu exceptia cazului in care partile au stabilit un alt mod de determinare a pretului.
Contractual de vanzare poate fi recunoscut ca valabil chiar si atunci cand pretul nu e
expres prevazut in contract.
art 1664 stabileste criterii pe baza carora poate fi stabilit pretul astfel :
 pretul vanzarii e sufficient determinat atunci cand poate fi stabilit potrivit cu
imprejurarea
 cand vanzarea are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod obisnuit, se
prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de vanzator
 in lipsa de stipulatie contrara vanzarea unor bunuri al caror prêt este stabilit pe piete
organizate, este presupus a se fi incheiat pt pretul mediu aplicat in ziua incheierii
contractului pe piata cea mai apropiata de locul incheierii contractului. Daca aceasta zi a
incheierii contract a fost nelucratoare se tine seama de ultima zi lucratoare.

³ prin prêt sincer intelgem un prêt real, stabilit pt a fi cerut si platit efectiv, iar nu un prêt fictiv,
stabilit fara intentia de a fi platit. Atunci cand pretul e fictiv contractul e anulabil ca vanzare art
1665 (1).
In cazul in care pretul e fictiv, dar e evident ca partile au urmarit instrainarea
bunului+dobandire, contractul poate valora donatie deghizata sub rezerva indeplinirii conditiilor
de fond impuse de lege pt contractual de donatie (art 1111 alin1, 2).
Prin prêt serios trebuie sa intelegem acel prêt care nu este intr atat disproportionat fata de
val bunului incat sa fie evident ?ca partile nu au dorit sa incheie un contract de vanzare . Atunci
cand pretul e derizoriu, contractul e anulabil ca vanzare, dar poate valora donatie directa daca
sunt indeplinite cond de fond si de forma impuse de lege pt contractual de donatie.
Atunci cand pretul e inferior valorii bunului, dar nu atat de mic incat sa nu poate fi
considerat prêt, contractul va fi valabil ca vanzare intrucat fixarea pretului tine de val bunului
+subiectivismul partilor.
(.. sanctiune )

CAUZA sa existe, licita, morala

Lipsa de discernamant sau cand exista eroare
(….)

EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE

Prin efectele unui contract intelegem obligatiile pe care contractual respective le
genereaza in sarcina partilor contractante. In ceea ce priveste stabilirea oblig partilor contractului
de vanzare Art 1671 prevede clauzele indoielnice in contractual de vanzare se interpreteaza in
fav cump. E vorba nu numai de oblig de clauzele care prives oblig cump, ci si de clauzele care
privesc oblig vanzat. Prevederea deroga de la disp 1269(1) potrivit carora clauzele neclare intr un
contract se interpreteaza in fav celui care se obliga.

OBLIGATIILE VANZATORULUI

Art 1672 - vanzatorul are 3 oblig principale:

1. Sa transmita prop/ dr vandut
2. Sa predea bunul
3. Sa l garanteze pe comparator contra evictiunii/viciilor lucrului vandut

¹ Potrivit art 1673 (1) vanzatorul e obligat sa transmita cump prop bunului vandut, iar potrivit
alin 3 al aceluiasi art, daca legea nu dispune altfel, dispozitiile privitoare la transmit prop se
aplica si in cazul in care prin vanzare se transmite si un alt drept in afara proprietatii.
Art 1673(2) - odata cu prop, cump dobandeste toate dr si actiunile accesorii care au apartinut
vanzatorului (dr legal de preemtiune etc).
Regula in ceea ce priveste transm prop e prevazuta de art 1674 potrivit caruia, cu
exceptia cazurior prevazute de lege sau daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, prop se
stramuta de dr cump din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat ori
pretul nu a fost platit inca.
Exceptiile de la regula reprez acele sit in care proprietatea se transmite ulterior incheierii
contract fie pt ca legea dispune in acest sens, fie pt ca partile au convenit astfel.

In cazul termenului suspensiv se amana transf prop numai daca partile au prevazut
expres amanarea acestui efect al contractului de vanzare . conditia suspensiva inserata intr un
contract de vanzare amana prin ea insasi transf prop pana la data indepliniri ei .

In privinta imobilelor stramutarea prop de la vanzator la cump este supusa disp in materie
de CF, adica transferul opereaza art 1885(1) prin inscirerea in CF pe baza actului care justifica
inscrierea.
 In cazul bunurilor de gen, inclusive bunuri dintr un gen limitat, prop se stramuta potrivt
art 1678 din CC prin individualizarea bunurilor ce se poate realize prin , cantarire, numarare,
masurare/ alta modalitate convenita sau impusa de natura bunului.

In cazul vanzarii dupa mostra sau model, prop se stramuta in momentul predarii art 1680.

In cazul oblig alternative prop se transmite in momentul aleg prestatiei daca oblig
alternative are ca obiect bunuri individual determ/ in moemntul individualiz, daca are ca obiect
bunuri de gen.

In cazul vanzarii cu rezerva prop pana la achitarea integrala a pretului, prop se transmite
in momentul achitarii pretului in intregime.

In cazul vanz bunului altuia cump doband prop bunului fie prin doband lui de catre vanz,
fie prin ratificarea vanzari de catre proprietar fie prin orice alt mijloc direct/indirect care procura
cump proprietatea asupra bunului 1683(2).
Atunci cand vanzatorul nu asigura transmit dr de prop, cump poate obtine
REZOLUTIUNEA contractului, RESTITUIREA PRETULUI, DAUNE INTERESE, daca e
cazul.
Asemnatoare vanzarii bunului altuia este si vanzarea unui bun aflat in
coproprietate/indiviziune. Se pot intalni 2 situatii:
1. Coprorprietarul a instrainat cota parte din dr asupra bunului, caz in care cump se
substituie instrainatorului, devenind la randul sau coproprietar.
2. Corpropriet a vandut intregul bun caz in care vanz e valabila si produce efecte intre
coproprriet instrainator si comparator, nascandu se pt cel dintai oblig de a transmite
proprietatea intregului bun.
=> In cazul in care copropriet instrainator nu asig transmiterea prop intregului bun,
cump poate solicita, pe langa daune interese, la aleg sa, fie reduc pretului proportional cu
cota parte pe care n a dobandit o, fie rezolutiunea contractului, in cazul in care n ar fi cump
daca ar fi stiut ca nu va dobandi prop intregului bun a683(5)

Intinderea daunelor interese se stabileste potritvit 1702+1703 CC.

In ceea ce priveste pe coproprietarul care n a consimtit la instrainare, contractual incheiat

intre copropriet instrainator si comparator este inopozabil.

²
CIVIL/29.10.2020
B. OBLIGATIA DE A PREDA BUNUL VANDUT

Potrivit art 1685 CC predarea se face prin punerea bunului la dispozitia cumparatorului
impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pt exercitarea libera si neingradita a
posesiei.

Intinderea obligatiei de predarea

Predarea presupune uneori o atitudine pur pasiva din partea vanzatorului, de ex, lasarea
bunului la dispozitia cumparatorului at cand bunul se afla in detentia acestuia, iar alteori
indeplinirea unor acte sau fapte pozitive necesare pt acela care intra in stapanirea bunului sa faca
efectiv acest lucru.

Astfel, in primul rand, obligatia de a preda bunul se intinde si la accesoriile sale, precum
si la tot ceea ce este necesar pt folosinta sa perpetua (art 1686 1 CC). In al doilea rand,
vanzatorul este, de asemenea, obligat sa predea titlurile si documentele privitoare la proprietatea
sau folosinta bunului (Art 1686 2 CC). In al treilea rand, in cazul bunurilor de gen, vanzatorul nu
este liberat de obligatia de predare, chiar daca lotul din care faceau parte acele bunuri a pierit in
intregime afara numai daca lotul era anume prevazut in conventie (art 1686 3 CC). In cazul
bunurilor dintr-un gen limitat, daca acestea au pierit in intregime, vanzatorului este liberat de
obligatia de predare. In al 4 lea rand, predarea bunului imobil se face prin punerea acestuiala
dispozitia cumparatorului liber de orice alte bunuri ale vanzatorului (1687 CC). Predarea bunului
mobil se face fie prin remiterea materiala, fie prin remiterea titlului reprezentativ ori a altui
document sau lucru care ii permite cumparatorului preluarea in orice moment (1688 CC).
Cumparatorul, in lipsa de stipulatie contrara, este indreptatit sa primeasca si fructele produse de
bun dupa momentul transmiterii proprietatii (art 1692 CC).

Locul predarii

Portivit art 1689 CC, predarea se face la locul unde bunul se afla in momentul incheierii
contractului daca nu rezulta altfel din conventia partilor, ori in lipsa unor intelegeri, din uzante.
Regula se aplica atunci cand bunul poate fi localizat la momentul incheierii contractului. In
celelalte cazuri potrivit regulilor generale art 1494 al 1 lit c CC, predarea trb sa se faca la
domiciliul sau dupa caz sediul vanzatorului de la data incheierii contractului. Cheltuielile de
predare , cantarire, masurare, numarare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de preluare,
incarcare, descarcare si transport de la locul predarii, in sarcina cumparatorului, port art 1666 al
2 CC. Daca bunul trb transportat dintr-un loc in altul, in lipsa uzantelor sau a unei stipulatii
contrare, vanzatorul trb sa se ocupe de expediere, pe cheltuiala cumparatorului, el fiind liberat in
momentul in care preda bunul transportatorului sau expeditorului, iar cheltuielile de transport
sunt in sarcina cumparatorului (Art 1667 CC).
Starea bunului vandut

Bunul vandut trb predat in starea in care se afla in momentul vanzarii (art 1690 al 1 CC).
Bunurile de gen si bunurile viitoare trebuie predate in cantitatea si calitatea ori conform altor
criterii determinate in contract, mostre, esantioane, etc. In cazul bunurilor dintr-un gen limitat,
acestea trb sa aiba insusirile avute in vedere de parti, neputand fi inlocuite cu altele.
Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului vandut potrivit
uzantelor, iar daca in urma verificarii descopera existenta unor vicii aparente, trb sa il informeze
de indata pe vanzator (Art 1690 al 3 CC).

Dezacordul asupra calitatii

Art 1691 CC prevede ca in cazul in care cumparatorul contesta calitatea sau starea
bunului pe care vanzatorul i l-a pus la dispozitie, presedintele judecatoriei de la locul prevazut pt
executarea obligatiei de predare, la cererea oricareia dintre parti, va desemna de indata un expert
in vederea constatarii. Procedura prevazuta la art CC se declanseaza numai daca vanzatorul nu
este de acord cu obiectiunile cumparatorului privitoare la calitatea sau starea bunului vandut.
Prin aceeasi hotarare, se poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului. Daca pastrarea
bunului ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli insemnate se va putea dispune
chiar vanzarea bunului pe cheltuiala proprietarului in conditiile stabilite de instanta. Hotararea de
vanzare va trebui comunicata inainte de punerea ei in executare celeilalte parti sau
reprezentantului acesteia, daca unul dintre eise afla intr-o localitate situata in circumscriptia
judecatoriei care a pronuntat hotararea. In caz contrar, hotararea va fi comunicata in 3 zile de la
executarea ei.

Momentul predarii

Daca partile nu au convenit un termen pt executarea obligatiei de predare, bunul trebuie

predat de indata ce pretul a fost platit (art 1693 teza 1 CC). Daca insa ca urmare a unor
imprejurari, cunoscute cumparatorului la momentul incheierii contractului, predarea nu se poate
face decat dupa trecerea unui anumit termen, partile sunt prezumate ca au convenit ca predarea
sa se faca la acel termen. Daca obligatia de plata a pretului este afectata de un termen si dupa
vanzare, cumparatorul a devenit insolvabil, sau garantiile acordate vanzatorului s-au diminuat,
vanzatorul poate suspenda executarea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda
garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit. Daca insa la data incheierii
contractului, vanzatorul cunostea insolvabilitatea cumparatorului, acesta din urma pastreaza
beneficul termenului daca starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat substantial (1694 CC).

Obligatia accesorie predarii

In cazul in care bunul nu este predat la momentul incheierii contractului, vanzatorul este
obligat sa il conserve pana la predare. In situatua in care bunul piere sau se deterioreaza, vanz
raspunde de regula ca un depozitar remunerat care are obligatia de a pastra bunul cu prudenta si
diligenta, culpa lui fiind prezumata cat timp nu dovedeste o cauza straina exoneratoare de
raspundere, precum cazul fortuit, forta majora, inclusiv fapta cumparatorului sau a unui tert pt
care vanzatorul nu trb sa raspunda. Cheltuielile priv la conservarea bunului sunt in sarcina
cumparatorului, cu exceptia cazului in care vanzatorul si-a rezervat dreptul de a folosi bunul
pana la predare, caz in care el trb sa suporte aceste cheltuieli.

Sanctiunea nerespectarii obligatiei de a preda bunul

In caz de neexecutare a obligatiei de predare, cumparatorul are mai multe posibilitati: sa

invoce exceptia de neexecutare daca nu a platit pretul bunului vandut, poate sa solicite
rezolutiunea contractului cu daune-interese, poate solicita executarea in natura a obligatiei, iar
daca executarea in natura nu este posibila, cu daune-interese. In cazul in care obligatia de predare
este executata cu intarziere, cumparatorul are dreptul la daune-interese pt repararea prejudiciului
ce a fost cauzat de vanzator prin aceasta intarziere. Atunci cand executarea obligatiei cu
intarziere nu mai prezinta interes pt cumparator, el poate obtine chiar rezolutiunea contractului
cu daune-interese.

Art 1741-1745 CC- reguli speciale aplicabile vanzarii imobilului

Codul civil consacra cateva reguli speciale pt ipoteza in care vanzatorul preda imobilul
prevazut in contract, dar suprafata lui este mai mica ori mai mare decat aceea prevazuta in
contract ori fata de aceea pe care partile au considerat-o corespunzatoare realitatii.

Prima regula prevazuta prev de art 1741 are in vederea vanzarea imobilului fara indicarea
suprafetei. Atunci cand se vinde un imobil fara indicarea suprafetei si pt un pret total, nici
cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului pe motiv ca
suprafata este mai mica ori mai mare decat au prevazut.

A doua regula priveste vanzarea suprafetei dintr-un teren mai mare 1742 CC. Atunci cand se
vinde cu un anumit pret pe unitatea de masura o suprafata dintr-un teren mai mare a carei
intindere sau amplasare nu este determinata, cumparatorul poate cere stramutarea proprietatii
numai dupa masurarea si delimitarea suprafetei vandute.

Cea de a treia regula art 1743 CC. Vanzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafetei si a
pretului pe unitatea de masura. Se pune problema de a sti ce se intampla in ipoteza in care la
vanzarea unui imobil cu indicarea suprafetei si a pretului pe unitatea de masura, suprafata reala
este mai mica sau mai mare decat aceea indicata in contract. Art 1743 CC distinge 2 situatii:

O prima situatie este aceea cand suprafata reala este mai mica decat cea indicata in
contract. In acest caz, cumparatorul poate solicita vanzatorului sa ii predea suprafata convenita.
Atunci cand vanzatorul nu poate transmite aceasta suprafata sau cumparatorul nu cere
completarea suprafetei, cumparatorul poate obtine reducerea corespunzatoare a pretului sau
rezolutiunea contractului, dar numai daca nu poate folosi bunul potrivit destinatiei avute in
vedere la incheierea contractului.

A doua ipoteza: suprafata reala este mai mare decat cea indicata in contract, caz in care
legea are in vedere 2 ipoteze:

1. Prima ipoteza este aceea in care excedentul depaseste a 20 a parte din suprafata
convenita, caz in care cumparatorul poate opta intre a plati suplimentul de pret
corespunzator sau a obtine rezolutiunea contractului.
2. A doua ipoteza: excedentul nu depaseste a 20 a parte din suprafata convenita, caz in care
cumparatorul nu poate obtine rezolutiunea, dar nici nu este dator sa plateasca pretul
excedent.
Portivit art 1744 CC, actiunea vanzatorului pt suplimentul de pret si a cumparatorului pt
reducerea pretului sau rezolutiunea contractului trb introduse sub sanctiunea decaderii din
drept in termen de 1 an din ziua incheierii contractului afara de cazul in care partile au fixat o
data pt masurarea imobilului, caz in care termenul de 1 an curge de la acea data. Art 1745 CC are
in vedere vanzarea a 2 loturi cu precizarea intinderii fiecaruia si pt un singur pret. Art 1745 CC
prevede ca atunci cand prin acelasi contract s-au vandut 2 loturi cu precizarea intinderii fiecareia
si pt un singur pret, daca intinderea unui este mai mare, iar a celuilalt mai mica se va face
compensatia intre valoarea surplusului si valoarea lipsei, iar actiunea fie pt suplimentul de pret,
fie pt scaderea sa, nu poate fi introdusa decat portivit regulilor prevazute la art 1743-1744 CC.
Rezolutiunea contractului este supusa in acest caz dreptului comun.

C. OBLIGATIA DE GARANTIE CONTRA EVICTIUNII SI VICIILOR ASCUNSE ALE

BUNULUI VANDUT
CIVIL/04.11.2020
C. OBLIGATIA DE GARANTIE CONTRA EVICTIUNII SI VICIILOR ASCUNSE ALE
BUNULUI VANDUT

Prin evictiune se intelege pierderea in totalitate sau in parte, ori tulburarea

cumpărătorului in exerecitarea prerogativelor de proprietate. În acest sens art 1695 al 1 Cod
civil, precizează ca vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător împotriva
evictiunii care l-ar împiedica total sau parțial în stăpânirea netulburata a bunului.
Mai mult, potrivit art. 1706 C. Civil, vânzătorul este obligat sa garanteze contra
evictiunii fata de orice dobânditor subsecvent al bunului fără a deosebi după cum dobândirea
este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Se observa ca obligatia vanzatorului subzista chiar si atunci cand acela care a cumparat
bunul nu este ținut de obligația de garanție fata de subdobanditor. Spre exemplu intre
comparator si tert s-a incheiat un contract de donatie
Soluția legiuitorului se explica prin faptul ca odată cu proprietatea asupra
subdobanditorului se transmit toate drepturile în strânsă legătură cu bunul în cauza.
Art. 1282 alin 2. ,,Drepturile în strânsă legătură cu un bun se transmit
succesorilor cu titlu particular"

Evictiunea rezultata din fapte persoane ale vânzătorului.

Decurge din dispozițiile art. 1695 alin. 3 Cod Civil, potrivit căruia garanția este
datorata împotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului chiar dacă acestea
s-au ivit ulterior vânzării.
Prin fapt personal, se înțelege orice act sau fapt anterior vânzării dar necomunicat
cumpărătorului sau posterior vânzării dar neprevazut în contract săvârșit de către vânzător sau
succesorii acestora universali sau cu titlu universal, de natură a-l tulbura pe cumpărător în
folosința liniștită a bunului. Poate fi vorba de o tulburare de fapt spre exemplu vânzătorul îl
deposedeaza pe cumpărător de o parte din bunul vândut sau de o tulburare de drept, spre
exemplu cumpărătorul invoca un drept pe care nu și l-a rezervat în contract, împotriva unor
asemenea tulburări cumpărătorul se poate apara singur printr-o excepție personala numita
excepție de garanție, care este consacrata de art. 1696 Cod Civil.
Vanzatorul nu-l poate evinge pe cumpărător nici daca după momentul încheierii
contractului dobândește o noua calitate, spre exemplu îl moștenește pe noul proprietar, este
vorba de vânzarea proprietății altuia. (art. 1683)
În schimb, dacă adevăratul proprietar îl moștenește pe vânzător cel dintâi poate
promova o acțiune în revendicare însă va fi ținut sa răspundă pentru evictiune în limitele
activului succesoral dobândit.
Excepția de garanție nu poate fi opusa succesorilor cu titlu particular ai vânzătorului,
aceștia nefiind ținuti de obligațiile autorului lor.
 Obligația de garanție a vânzătorului pentru fapte proprii, indiferent ca au fost
săvârșite înainte sau după încheierea contractului vizează nu numai tulburarea directa
a cumpărătorului ci și tulburarea indirecta realizată prin intermediul unui terț. (art.
1275 cod civil).
  Obligația negativa a vânzătorului de garanție contra evictiunii ce a rezultat dintr-un
fapt personal tine de esenta vânzării. (art. 1699 Cod Civil), precizând ca orice stipulate
contrara este considerata nescrisa.

Garanția contra evictiunii rezultând din fapta unui terț.

Obligația de garanție contra evictiunii exista în acest caz dacă sunt îndeplinite 3
condiții cumulative prevazute de art. 1695 alin. 2 cod civil:
 Sa fie vorba de o tulburare de drept,
 Cauza evictiunii sa fie anterioara vânzării
 Cumpărătorul sa nu fi cunoscut cauza evictiunii.

Vanzatorul este garant numai dacă tulburarea din partea terțului este o tulburare de
drept. Poate fi vorba de un drept real precum dr. De proprietate, de uzufruct, de uz, etc.
Dacă vânzarea are ca obiect BUNURI Mobile, luate în posesie efectiv de către
cumpărătorul de buna credință, evictiune se poate produce numai dacă asemenea bunuri pot fi
revendicate de către proprietarul lor în condițiile art. 937 alin. 2 cod civil.
Dreptul invocat de terț poate fi și un drept de creanta, cum ar fi dreptul de folosință al
chiriașului născut dintr-un contract de locatiune, care în anumite condiții este opozabil
cumpărătorului.
!!! Vanzatorul este garant numai dacă tulburarea din partea terțului are o cauza
anterioara vânzări !!!
Pentru uzucapiune începută înaintea vânzării dar desăvârșită după momentul încheierii
contractului vânzătorul răspunde pentru evictiune numai dacă împlinirea termenului era
iminent, altfel cumpărătorul devenit proprietar are posibilitatea sa întrerupă prescripția
achizitiva.
În ceea ce privește cea de-a treia condiție, în măsura în care cumpărătorul cunoaște
pericolul producerii evictiunii și cumpăra asumându-și riscul producerii acestia nu se mai
pune problema angajării răspunderii vânzătorului contractul căpătând caracter aleatoriu.
Natura și modul de funcționare a obligatiei de garanție contra evictiunii. Cât timp
evictiune nu s-a produs, vânzătorul are obligația de a se abține de la orice act sau fapt care l-ar
tulbura pe cumpărător, OBLIGAȚIE DE A NU FACE!
Daca evictiunea este pe cale sa se producă, vânzătorul are obligația să-l apere pe
cumpărător, OBLIGAȚIE DE A FACE!
În acest sens art. 1705, alin. 1 Cod civil, precizează ca atunci când cumpărătorul a fost
chemat în judecata de un terț care pretinde drepturi asupra bunului cumpărătorul trebuie sa îl
cheme în cauza pe vânzător. În cazul în care nu o face, și piere procesul el se poate îndrepta
pe cale principala printr-o acțiune în garanție pentru evictiune. Într-o asemenea ipoteza" dacă
vânzătorul dovedește ca în măsura în care ar fi fost chemat în instanta de către cumpărător, în
procesul cu terțul, avea mijloace să-l apere, cumparatorul pierde dreptul de garanție. Se poate
întâmpla ca acela care cumpără bunul sa recunoască dreptul terțului chiar și în lipsa unui
proces, caz în care pierde dreptul de garanție dacă nu dovedește ca nu existau motive
suficiente pentru a împiedica evictiunea.
În situația în care evictiunea s-a produs, se va angaja răspunderea vânzătorului pentru
evictiune. Mai trebuie precizat ca obligația de garanție contra evictiunii este potrivit art 1697
cod civil, indivizibila între debitori, ceea ce înseamnă că toți vânzătorii sunt ținuti de
obligațiile descrise anterior, este indivizibila și obligația de plata a sumelor de bani, datorate
cumpărătorului ca urmare a producerii evictiunii.

Efectele evictiunii.
Legat de efectele de garantare a efectelor, codul civil distinge 3 situatiu:
1. Evictiune este totala;
2. Evictiune este parțială;
3. Evictiunea a fost înlăturată de cumpărător.

1/ EFECTELE EVICTIUNII TOTALE.

Potrivit art 1700 cod civil, în aceasta ipoteza, cumparatorul poate solicita rezolutiunea
contractului, restituirea prețului și repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat. Prețul trebuie
înapoiat în întregime, chiar dacă valoarea bunului a scăzut pana la data evictiunii, ori bunul a
suferit deteriorări însemnate, fie din neglijenta cumpărătorului, fie prin forța majora.
Dacă însă cumpărătorul a obținut un beneficiu de pe urma deteriorării aduse bunului,
vânzătorul are dreptul sa scadă din preț o suma corespunzătoare acestui beneficiu.
Pe lângă restituirea integrala a prețului, cumparatorul independent de buna sau de
reaua credință a vânzătorului are dreptul sa obțină și daune interese. Potrivit art 1702 cod
civil, daunele interese datorate de vânzător cuprind :
 valoarea fructelor pe care cumpărătorul a fost obligat sa le restituie terțului evingator.
Ca posesor de buna credință cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate asupra
fructelor bunului posedat (art. 948, alin. 1 cod civil)
La cererea terțului, cumparatorul trebuie sa restituie fructele percepute, precum și
contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapă din momentul în care a devenit de rea
credință. (art. 948)
Cumparatorul devine posesor de rea credință fata de terț din momentul în care a luat
cunoștință de dreptul acestuia cel mai târziu la data la care i s-a comunicat cererea de chemare
în judecata
Fata de vânzător, fiind de buna credință la momentul încheierii contractului,
cumparatorul rămâne un posesor de buna credință, ceea ce justifica dreptul sau la
contravaloarea fructelor pe care a fost obligat sa le restituie terțul.
Sunt incluse și cheltuielile de judecata, efectuate de către cumpărător în procesul cu
terțul evingator, precum și în procesul de chemare în garanție a vânzătorului,asemenea
cheltuieli constând în onorarii de avocat, expert, taxe judiciare de timbru, trebuie plătite de
partea care pierde procesul, la cererea părții care a câștigat,ceea ce înseamnă că acelea vor fi
în sarcina vânzătorului.
În al treilea rand, daunele interese mai cuprind și cheltuielile încheierii și executării
contractului, efectuata de către cumpărător, precum taxele aferente autentificării, cheltuielile
de preluare și transport al bunului, comisioane bancare aferente plății prețului.
În al patrulea rand, daunele interese mai cuprind pierderile suferite și câștigurile
nerealizate de cumpărător din cauza evictiunii, precum cheltuielile pentru mutarea dintr-un
loc în altul, sumele de bani plătite cu titlu de chirie pana la cumpărarea unui alt bun, etc.
 În al cincilea rand, potrivit art 170, alin. 2 cod civil, vânzătorul este obligat sa
ramburseze sau sa facă sa i se ramburseze de către acela care evinge, cumpărătorului, toate
cheltuielile efectuate în legătură cu lucrul vândut, fie ca lucrările sunt autonome, fie ca sunt
adăugate, dar în acest din urma caz numai dacă sunt necesare și utile.

ART. 578 - definiție lucrari autonome/adăugate.

In ceea ce privește cheltuielile pentru lucrările adăugate, se impun următoarele

precizări:
 cheltuielile necesare se restituie la cerere de către proprietar, terțul evingator (art. 566
alin. 3 cod civil)
 cheltuielile utile se restituie la cerere de către terțul evingator dar numai în limita
sporului de valoare adus lucrului (art. 566 alin. 4 cod civil)

Sporul de valoare adus bunul, prin efectuarea cheltuielilor utile, este inferior sumelor
avansate de către cumpărător, pentru efectuarea lor. În acest caz diferența dintre sumele
efectiv avansate de cumpărător și sporul de valoare adus bunului (acesta va fi acoperit de către
terțul evingator,) va fi suportata, va fi acoperita de către vânzător având în vedere ca potrivit
art 1702, alin 2 cod civil, cparatorului trebuie sa i se restituie toate cheltuielile pentru lucrările
efectuate.
Sporul de valoare provocat de efectuarea cheltuielilor utile depășește valoarea acestor
cheltuieli. În acest caz terțul evingator va fi ținut sa plătească doar sumele de bani avansate de
către cumpărător pentru efectuarea lucrărilor adăugate utile, diferența dintre sporul de valoare
și sumele efectiv avansate de către cumpărător fiind acoperita de către vânzător.
Soluția decurge din prevederile art 1701 alin. 3 cod civil.
În ceea ce privește cheltuielile voluptoare, ca regula ele nu trebuie restituite, însă dacă
vânzătorul a cunoscut cauza evictiunii la momentul încheierii contractului el va fi ținut sa
ramburseze și acele cheltuieli (art 170 alin. 2 cod civil)
În ceea ce privește cheltuielile efectuate pentru cheltuielile autonome, plecând de la
prezumția ca acela care a cumpărat este de buna credință, va trebui sa avem în vedere
prevederile art 581 cod civil. Astfel,, Dacă terțul evingator solicita instantei sa dispună
înscrierea sa în cartea funciara ca proprietar al lucrării autonome realizate de cumpărătorul de
buna credință și alege sa plătească prețul materialelor și al manoperei, vânzătorul va fi ținut
să-i plătească celui care a cumpărat eventuala diferența dintre sporul de valoare și sumele
efectiv avansate pentru realizarea lucrării autonome (1701 alineatul 3, Cod civil).
În cazul în care terțul evingator alege sa plătească sporul de valoare adus imobilului
acesta fiind mai mic decât sumele efectiv cheltuite de către cumpărător pentru realizarea
lucrării autonome diferența dintre sumele cheltuite și sporul de valoare va fi acoperita de către
vânzător în virtutea prevederilor art 1702 alin. 2 cod civil.
CIVIL/12.11.2020
Vanzatorul trebuie sa-l garanteze pe cumparator nu numai pentru folosinta linistita a
bunului ci si pentru folosinta utila a acestuia. Astfel, vanzatorul il garanteaza pe cumparator
contra viciilor ascunse care fac bunul impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care-I
micsoreaza in asemenea masura intrebuintarea sau valoarea incat daca le-ar fi cunoscut,
cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic. Pentru angajarea raspunderii
vanzatorului pt vicii ascunse este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
-viciul trebuie sa fie intrinsec bunului, ceea ce inseamna ca bunul devine impropriu
utilizarii sau utilitatea lui este micsorata din cauza unor defectiuni care tin chiar de acesta si
nu de elemente exterioare lui.
-viciul trebuie sa fie ascuns; Este ascuns acel viciu care nu poate fi descoperit la data
predarii bunului fara asistenta de specialitate de catre un cumparator prudent si diligent.
Vanzatorul nu raspunde petnru viciile aparente, adica petnru acele vicii pe care le putea
descoperi la data predarii printr-o verificare normala, dar atenta a bunului. De asemenea,
chiar daca un viciu, prin natura lui, poate fi calificat ca ascuns, in masura in care la data
incheierii contractului vanzatorul l-a adus la cunostinta cumparatorului, nu se va angaja
raspunderea acestuia
-viciul sau cauza lui sa existe la data predarii bunului; pentru viciile ivite ulterior
predarii, vanzatorul nu raspunde, cu exceptia situatiei in care a garantat pentru un timp buna
functionare a lucrului, conform art 1716 din Codul Civil. Conditia se justifica prin faptul ca
garantia contra viciilor ascunse are la baza ideea de risc in contractul translativ. Avand in
vedere ca potrivit art 1724 din Codul Civil, riscul in contractul translativ este suportat ca
regula de catre debitorul obligatiei de predare, vanzatorul in cazul nostru, inseamna ca orice
defectiune a bunului care apare intre momenul transferului dreptului de proprietate si
momentul predarii bunului, este in sarcina vanzatorului.
-viciul sa fie grav; ceea ce inseamna ca din cauza lui, bunul nu mai poate fi folosit
potrivit destinatiei avute in vedere la incheierea contractului, sau valoarea ori intrebuintarea
lui este intr-atat micsorata incat daca ar fi cunoscut realitatea, cumparatorul nu ar fi cumparat
sau ar fi platit un pret mai mic. Art 1714 din codul Civil precizeaza ca dispozitiile privitoare
la garantia impotriva viciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul vandut nu corespunde
calitatilor convenite de parti.
-viciul sa se iveasca in interiorul termenului de garantie; conditia decurge din
dispozitiile art 2531, art 1 si 4 din Codul Civil. Astfel, dupa ce la aliniatul 1 se arata ca daca
prin lege nu se prevede altfel, dreptul la actiunea in raspundere pentru vicii ascunse incepe sa
curga in cazul unui lucru transmis sau lucrari executate, alta decat o constructie de la
implinirea unui an de la data predarii sau receptiei finale a bunului, in afara de cazul cand
viciul a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii.
In cazul unei constructii, de la implinirea a 3 ani de la data predarii ori receptiei finale a
constructiei, in afara numai daca viciul nu a fost descoperit mai inainte, cand prescriptia va
incepe sa curga de la data descoperirii. La aliniatul 4, se arata ca termnele prevazute in
prezentul articol sunt termene de garantie inauntrul carora viciile trebuie, in toate cazurile, sa
se iveasca. Din interpretarea sistematica a acestor dispozitii, rezulta ca termenul de prescriptie
al actiunii in raspnudere pentru vicii ascunse, incepe sa curga fie de la data descoperirii
momentului subiectiv, fie de la implinirea termenului de un an sau de trei ani, momentul
obectiv. Insa, pentru ca termenele de un an sau de trei ani sa marcheze momentul obiectiv, al
inceputului termenului de prescriptie, conditia esentiala este ca viciul sa se manifeste in
interiorul termenului de garantie. Daca viciul ascuns nu se manifesta in interiorul acestor
termene, la implinirea lor nu mai curge niciun termen de prescriptie instinctiv. Intr-o
asemenea ipoteza, termenele de un an si de trei ani prevazute la alineatul unu reprezinta
termene limita pana la care viciile pot fi descoperite, adica au natura unor termene de
decadere. Prin implinirea lor, pana ca viciul sa se iveasca sau sa fie scos la iveala prin
descoperire de catre cumparator, se stinge obligatia vanzatorului de a garanta contra viciilor
ascunse.
Indeplinirea conditiilor expuse trebuie dovedita de catre cumparator. Potrivit art 1708,
al. 1 din Codul Civil, vanzatorul raspunde petnru vicii ascunse in masura in care partile n-au
convenit altfel, chiar si in cazul in care nu le-a cunoscut. Numai intinderea masurii fiind
diferita, dupa cum vanzatorul a cunoscut sau nu viciile la momentul incheierii contractului.
Garantia contra viciilor ascunse este datorata in orice vanzare, cu doua exceptii:
- ….. contra viciilor ascunse,
- in cazul vanzarii unor mosteniri, daca nu specifica bunurile asupra carora se
intind drepturile sale, vanzatorul garanteaza numai calitatea sa de mostenitor, nu si
calitatea bunurilor vandute

Efectele si intinderea raspunderii vanzatorului pt vicii ascunse

Daca sunt indeplinite conditiile enumerate anterior, cumpratorul poate obtine, dupa
caz (art 1710 al 1 Cod Civil):
-inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala lui.
Masura precizata de legiuitor reprezinta o modalitate de executare in natura a
obligatiei de garantie contra viciului ascuns.
-inlocuirea bunului vandut cu un alt bun, insa lipsit de vicii. Si aceasta masura
reprezinta o forma de executare in natura a obligatiei de garfantie impotriva viciilor ascunse.
Acest remediu se poate aplica nu numai in cazul vanzarii bunurilor de genul, ci si in cazul
bunurilor individual determinate, sub conditia ca vanzatorul sa mai aiba in patrimoniul sau
bunuri similare celui vandut
-reducerea corespunzatoare a pretului. Creditorul(cumparatorul), are dreptul la
reducerea proportionala a prestatiei sale, daca, dupa imprejurari, aceasta este posibila. In
acest caz, reducerea proportionala cu reducerea valorii bunului afectat de vicii reprezinta o
rezolutiune partiala in masura neexecutarii obligatiei de cumparator.
-potrivit art 1710 din Codul Civil, cumparatorul poate obtine rezolutiunea
contractului. Este remediul cel mai grav, si daca intervine, are ca efect restituirea integrala a
pretului de catre vanzator, acesta avand dreptul sa i se restituie bunul instrainat.
-cumparatorul mai poate obtine si daune-interese. Vanzatorul poate fi obligat si la
plata de daune-interese, dar numai daca la data incheierii contractului a cunoscut viciile
bunului vandut art 1712 al 1 Cod Civil.
Atunci cand vanzatorul nu cunostea viciul bunului si s-a dispus una dintre masurile
prevazute la articolul 1712, al 1, literele c) si d), el este obligat sa restituie cumparatorului
doar pretul si cheltuielile vanzarii, in tot sau in parte, dupa caz. Prin derogare de la
principiul disponibilitatii, la cererea vanzatorului, instanta , tinand seama de gravitatea
viciilor, si de scopul pentru care contractul a fost incheiat, precum si de alte imprejurari,
poate dispune o alta masura dintre cele prevazute la art 1710, al 1, decat aceea ceruta de
cumparator.
 Daca bunul a pierit din cauza viciilor ascunse, vanzatorul este obligat sa restituie
pretul si cheltuielile vanzarii, iar daca a fost de rea-credinta, poate fi obligat si la plata
de daune-interese. In plus, potrivit articolului 1713 din Codul Civil, pierderea sau
deteriorarea bunului, chiar prin forta majora, nu-l impiedica pe cumparator sa obtina aplicarea
masurilor prevazute la art 1710 al 1 din Codul Civil.
Dispozitiile ce garanteaza garantia impotriva viciilor ascunse sunt supletive, ceea ce
inseamna ca partile pot limita sau inlatura raspunderea ori pot sa o agraveze printr-o clauza
expresa. Daca in privinta clauzelor de agravare, Codul Civil nu stabileste limitari, in cazul
inlaturarii sau limitarii raspunderii, clauza contractuala care ar avea un asemenea efect este
nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca. (1708 al 2
din Codul Civil).
Desi in materia raspunderii pentru vicii nu avem o prevedere similar celei in materia
evictiunii, fata de prevederile articolelor 1282 al 2 si 1673 al 2 din Codul Civil, trebuie sa
admitem ca vanzatorul este tinut de obligatia de garantie pentru vicii ascunse fata de orice
dobanditor subsecvent al bunului.

Obligatia de garantie pt buna functionare

Pe langa obligatia de garantie contra viciilor ascunse, vanzatorul poate garanta pentru
o anumita durata buna functionare a lucrului instrainat. Daca in interiorul termenului de
garantie, bunul se defecteaza, se pot lua in ordine urmatoarele masuri prevazute de art 1716
din Codul Civil:
 vanzatorul este obligat sa repare bunul pe cheltuiala sa. In lipsa unui termen
prevazut in contract sau in legea speciala, durata maxima a reparatiei este de 15 zile
de la data la care cumparatorul a solicitat repararea bunului. Daca repararea bunului
este imposibila, sau daca depaseste termenul prevazut in contract ori in legea speciala
sau in lipsa termenului de 15 zile stabilit de codul civil
 vanzatorul are obligatia sa inlocuiasca bunul vandut. Daca vanzatorul nu
inlocuieste bunul intr-un termen rezonabil potrivit cu imprejurarile, el este obligat la
cererea cumparatorului sa-i restituie pretul primit in schimbul inapoierii bunului.
Potrivit art 1717 din Codul Civil, garantia nu va fi datorata daca vanzatorul dovedeste
ca defectiunea s-a produs din cauza modului nepotrivit in care cumparatorul a cumparat sau
pastrat bunul. Comportamentul cumparatorului se apreciaza si luandu-se in considerare
instructiunile scrise care i-au fost comunicate de catre vanzator. Sub sanctiunea decaderii din
dreptul de garantie, cumparatorul trebuie sa comunice defectiunea inainte de implinirea
termenului de garantie daca aceasta comunicare nu a putut fi facuta in interiorul termenului
din motive obiective, cumparatorul are obligatia sa comunice defectiunea intr-un termen
rezonabil de la data expirarii termenului de garantie.

Obligatiile cumparatorului
Potrivit art 1719 Cod Civil, cumparatorul are urmatoarele obligatii principale: sa
plateasca pretul bunului vandut si sa ia in primire bunul vandut. In plus, daca nu s-a
prevazut altfel, in contractul de vanzare, cumparatorul are obligatia de a suporta cheltuielile
vanzarii.
Locul si data platii.
Daca partile nu convin altfel, potrivit art 1720 al 1 Cod Civil, vanzatorul trebuie sa
plateasca pretul la locul in care se afla la momentul contractului. Regula se aplica numai in
cazul in care bunul poate fi individualizat la momentul contractului, in celelalte cazuri,
inclusiv situatia in care executarea de plata a pretului s-a prevazut un termen suspensiv, se va
aplica regula instituita de art 1494 al 1, litera a) din Codul Civil, potrivit careia obligatiile
banesti trebuie executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului la data platii,
obligatia de a plati pretul este portabila.
In cazul bunurilor aflate in tranzit la data incheierii contractului, in lipsa unei stipulatii
contrare, plata pretului se face la locul ce rezulta din uzante, sau in lipsa acestora la locul
destinatiei.
In ceea ce priveste data platii, in lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa
plateasca pretul de indata ce proprietatea este transmisa. Cumparatorul este indreptatit sa
suspende plata pretului atunci cand afla despre existenta unei cauze de evictiune pana la
incetarea tulburarii sau pana cand vanzatorul ii acorda garantii indestulatoare. …. Plata
pretului daca a cunoscut pericolul evictiunii la data incheierii contractului sau daca in
contract s-a prevazut ca plata se va face si in caz de tulburare. (art 1722 Cod Civil)

Dobanzi asupra pretului

CIVIL/08.12.2020
Dobanzi asupra prețului

Potrivit 1721 daca nu s-a convenit altfel, cumparatorul este obligat sa plătească
dobanzi păna la achitarea integrala a prețului dupa cum urmeaza:

 Din ziua dobândirii propr daca bunul produce fructe civile sau naturale
 Din ziua predării daca bunul nu produce fructe civile sau naturale, dar ii procura cump
alte foloase. Prin sintagma alte foloase trebuie sa înțelegem inclusive fructele
industrial produse de bunul vândut.
In ceea ce privește cheltuielile aferente executării oblig de plata potrivit art 1666 alin
3 acestea sunt in sarcina cump in lipsa de stipulatie contrara.

Garantarea creanței prețului.

Potrivit 1723 CC pentru garantarea oblig de plata a prețului in cazurile prevazute de

lege vanzatorul beneficiază de un privilegiu sau după caz de o ipoteca legala. În ceea ce
privește privilegiul, acesta este recunoscut in cazul in care vânzarea are ca obiect un bun
mobil. Potrivit art 2233 privilegiul este preferinta acordata de lege creditorului in
considerarea creanței sale. Privilegiul ii confer creditorului doar dreptul de a fi plătit cu
prioritate din prețul obtinut in urma vânzării bunului grevat. Art 2339 alin 1 distinge doua
tipuri de privilegii existente în material supusa analizei:

1. Creanta vânzătorului neplătit pt pretul bunului vândut unei PF este privilegiat cu

privire la bunul vândut cu excepția cazului în care cump a dobandit bunul pt serviciul
sau exploatarea unei întreprinzi
2. Creanta celui care exercita un drept de retenție este privilegiat cu privire la bunul
asupra căruia se exercita dr de retenție cat timp acest drept subzista.
In ceea ce privește ipoteca legala art 2386 alin 1 teza 1 precizează ca beneficiază de
ipoteca legala vanzatorul asupra bunului imobil vândut.

Sancțiunea neplatii prețului.

Din disp CC rezulta ca in caz de neexecutare totala sau partiala a oblig de achitare a
prețului vanzatorul are alegerea între mai multe posibilități:

1. Vanzatorul poate solicita executarea in natura a obligației întotdeauna posibil atunci

când cump este solvabil întrucât are ca obiect o suma de bani. Acțiunea vânzătorului
prin care solicita obligarea cump la plata prețului este o act personala și se prescrie in
termenul general de 3 ani.
2. De a invoca excepția de neexecutare. Posibilitate recunoscuta numai dacă vanzatorul
nu a executat oblig de predare și dacă oblig cump de a plăti pretul nu este afectata de
un termen suspensiv.
3. Vanzatorul poate solicita rezolutiunea contr cu daune interese. In ceea ce privește
rezolutiunea CC consacra unele reguli speciale:
  In material vânzării bunurilor mobile potrivit art 726 vanzatorul are posibilitatea sa
declare rezolutiunea si sa solicite restituirea bunului vândut daca sunt îndeplinite
cumulative urm condiții: vânzarea sa se fi făcut fără termen de plata, cump sa nu fi
plătit pretul, declararea rezol sa se facă in termen de cel mult 15 zile de la data
predării bunului. De asemenea, bunul vândut sa se afle în posesia cump, bunul sa nu fi
suferit transformări.
Dacă nu sunt îndeplinite aceste cond sau dacă acțiunea in restituire nu a fost
prokovata in termenul de 15 zile sancțiunea care intervine este aceea ca vanzatorul nu mai
poate opune celorlalți creditori ai cump efectele rezol următoare a contr pt neplata prețului.

In material vânzării bunurilori mobile sunt incidente în primul disp 1778 CC potrivit
cărora atunci când vânzarea are ca obiect un bun imobil si s-a stipulat ca in cazul în care nu
se plătește prețul la termenul convenit, cump este de drept in întârziere, acesta poate sa
plătească și dupa expirarea termenului cat timp nu a primit declarația de rezol din partea
vânzătorului.

Tot in material vânzării de imobil sunt incidente si prev art ….. potrivit cărora rezol
vânzării unui imobil produce efecte fata de terti in cond prev la art 909/910 CC.

Oblig de a lua in primire bunul vândut

Corelativ oblig vânzătorului de a preda bunul exista și oblig cump de a lua in primire
bunul vândut la termenul si la locul la care vanzatorul este obligat sa-l predea. Potrivit 1666
alin 1 daca nu s-a convenit altfel cheltuielile de preluare si de transport de la locul predării
sunt in sarcina cump. In privința vânzării de bunuri mobile codul civil consacra unele reguli
speciale:

1. Cump este de drept in întârziere in doua ipoteze: 1. Potrivit art ….. alin 1 in cazul
vânzării bunurilor mobile cump este de drept in întârziere cu privire la îndeplinirea
oblig sale daca la scadenta nici nu a plătit prețul si nici nu a preluat bunul.
Consecințele faptului ca acela care a cumpărat este de drept in întârziere sunt:
vanzatorul poate declara unilatrezol conform 1552 alin 1; cump preia riscul pieirii
fortuite a bunului si nu se poate libera chiar dacă a dovedit ca bunul ar fi pierit chiar
dacă ar fi fost preluat la timp. 2. Potrivit art 725 alin 2 in cazul bunurilor mobile
supuse deteriorării rapide sau deselor schimbari de valoare. Cump este de drept in
întârziere in privința preluări lor atunci când nu le-a preluat in termenul convenit chiar
dacă prețul a fost plătit sau atunci când a solicitat predarea fără sa fi plătit prețul.

2. Executarea directa. Art 1726 distinge între vânzarea directa a unui bun mobil și cump
directa. In ceea ce privește vânzarea directa 1726 alin 1 si 2 precizează ca atunci când
cump unui bun mobil nu își îndeplinește oblig de preluare sau de plata, vanzatorul are
facultatea de a depune lucrul într un depozit la disp si pe cheltuiala cump sau de a-l
vinde. Vanzarea se va face prin licitație publica sau chiar pe prețul current dacă lucrul
are un preț la bursa sau in târg, ori stabilit de lege de o pers autorizata de lege pt
asemenea acte și cu dreptul pentru vanzator la plata diferenței dintre prețul convenit la
prima vânzare si cel efectiv obținut precum si la daune interese. In ceea ce privește
 cump directa art 726 alin 3 precizează ca in cazul in care contr de vânzare are x a
obiect bunuri fungibile supuse unui preț current iar contr nu a fost executat din culpa
vânzătorului, cump are dreptul de a cumpăra bunuri de același gen pe cheltuiala vanz
prin intermediul unei persoane autorizate. Cump are dreptul de a pretinde diferenta
dintre suma ce reprez cheltuielile bunurilor și prețul convenit cu vanzatorul precum si
la daune interese daca este cazul.
3. De a suporta cheltuielile vânzării. Potrivit art 1666 alin 1 in lipsa de stipulatie
contrara, cump este obligat sa suporte cheltuielile vânzării precum cheltuielile
propriu-zise ale contr, taxele de timbre și de autentificare, onorarii de avocat, onorarii
notariale etc.

Varietăți de vânzare.

Vânzarea după număr, greutate sau masura. Aceasta vânzare are ca obiect bunuri
de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat și este necesar sa se procedeze la cântărire, nr sau
măsurare, fie pt individualizarea bunurilor vândute, fie pt determinarea prețului. O asemenea
vânzare este perfecta îndată ce partile au convenit asupra bunului si prețului ceea ce inseamna
ca in caz de neexecutare din partea vânzătorului cump poate solicita fie executarea in natura a
contr, fie rezol cu daune interese. Transferul propr operează în mom individ bunurilor. In
cazul bunurilor care nu fac parte dintr-un gen limitat daca acestea pier inainte de predare,
riscul este suportat de vanzator. El nu este liberat de oblig de predare, chiar dacă lotul din
care făceau parte bunurile resp a pierit in totalitate fiind ținut sa individualizeze alte bunuri de
gen si sa le predea cump. Daca bunurile fac parte dintr-un gen limitat și ele pier fortuit in
intregime pana la executarea oblig de predare, riscul este suportat tot de vanzator. El este
exonerat de oblig de predare, nu va fi ținut sa plătească daune interese insa nici nu are dreptul
sa solicite sau sa păstreze pretul.

Vânzarea in bloc sau cu gramada.

Aceasta vânzare are ca obiect bunuri determinate in masa lor (graul in hambar), iar
prețul este determinat global pt întreaga cantitate convenita. Deși are ca obiect bunuri de gen
care nu sunt cântărite, nr sau măsurate, daca vânzarea s-a făcut in bloc și pt un preț unic și
global, propr se stramuta cump îndată ce contr s-a încheiat chiar dacă bunurile nu au fost
individualizate.

Vânzarea pe încercate

Este un contract încheiat in mom real acordului de vointa insa sub cond suspensiva ca
in urma incercarii bunului acesta sa coresp criteriilor stabilite la încheierea contractului ori in
lipsa acestora destinației bunului potrivit naturii sale. Cump nu poate refuza bunul pemotiv ca
nu-I place. Bunul poate fi refuzat numai dacă in mod obiectiv este necorespunzător in raport
cu criteriile stabilite la încheierea contractului sau in lipsa acestora cu destinația bunului
potrivit naturii sale.

Desi vânzarea se încheie in mod valabil in mom real acordului de voințe, propr nu se
transfera pana la mom îndeplinirii cond. In ceea ce privește durata încercării daca nu a fost
convenit si din uzante nu rezulta altfel, termenul este de de 30 de zile calculat de la data
încercării. Dacă pana la expirarea acestui termen cump nu a declarat ca bunul este nesatisf,
condiția suspensiva se considera a fi îndeplinită. Prim îndeplinirea cond suspensive se
considera cu effect retroactive ca acela care a cumpărat este propr din mom încheierii contr.

In ceea ce privește suportarea riscurilor distingem urmatoarele situatii:

1. Dacă bunul a pierit inainte de predare, riscul este suportat de către vanzator.
2. Dacă a pierit fortuit dupa ce a fost predate și este coresp, riscul contr este suportat de
cump care va trebui sa plătească prețul. Daca bunul a pierit dupa mom predării si nu
este coresp contr nu devine eficace, iar riscul va fi suportat de vanzator.
1681 alin 3 instituie o prezumtie relativa in sensul ca in cazul in care prom contr de vânzare
partile au prevazut ca bunul vândut urmează sa fie încercat, se prezuma ca s a încheiat o
vânzare pe încercate.

Vanzarea pe gustate.

Vanzarea pe încercate nu trebuie confundata cu vânzarea pe gustate. Sunt marfuri

precum vinul, branza, uleiul, pe care cump le gusta inainte de a le cumpara. Aceasta vânzare
se încheie numai atunci când cump a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit
statornicit de uzanta. Se aplica termenul de 30 de zile care curge de la data predării bunului in
vederea gustării. Dacă bunul se afla la cump, iar acesta nu se pronunța in termenul de 30 de
zile vanzarea se va considera încheiată la expirarea acestuia. Dupa gustare cump poate refuza
încheierea contr pt simplul motiv ca nu-i place. In concluzie vanzarea pe gustate nu exista
inainte de a-si fi dat acordul cump dupa gustare, iar propr se transmite in mom încheierii
contr daca bunul este individual determinat. Sau in mom individualizarii daca bunul este de
gen.

Vanzarea unei moșteniri.

Este contractual prin care mostenitorul înstrăinează in schimbul unei sume de bani
dreptul de moștenire altei persoane. Înstrăinarea poate fi făcută numai după deschiderea
moștenirii. Vanzarea are ca obiect moștenirea dobândită de vanzator poate sa reprez întreaga
moștenire daca vanzatorul este singurul moștenitor sau de o fractie din moștenire…

In cazul in care vânzatorul înstrăinează bunul din moștenirea deschisa se aplica

regulile generale ale vânzării, nefiind vorba de o moștenire. In ceea ce privește forma potrivit
CC contr trebuie încheiate în forma autentica sub sancțiunea nulității absolute.
Efectele vânzării unei moșteniri.
14.10.2020
Drept Civil – predare 2

Contractul de v-c
Efectele promisiunii unilaterală. de vânz

 Dacă beneficiarul va opta – în sensul de a cumpăra, dar promitentul prin încălcarea oblig. asumate, va refuza
vânzarea, contractul nu se va încheia, beneficiarul având dreptul la daune interese. 1279 alin. 2 CC
 Dacă promitentul va refuza să încheie contractul promis în cond. în care bunurile se mai află în patrimoniul
său, beneficiarul poate solicita instanței pronunț unei hot. care să țină loc de contract. 1669 alin. 1 coroborat
cu art 1279 alin 3 CC.
 Dacă promitentul înstrăinează bunul care formează ob. promisiunii, iar clauza de inalienabilitate a fost făcută
opozabilă în cond. art 628 CC, beneficiarul poate solicita anularea contractului încheiat cu încălc. clauzei de
inalienab.

art 627 CC – clauza de inalienab.

 Dacă bunul piere – riscul este suportat de promitent, deoarece el este proprietarul bunului până la mom.
înch. contract, neavând loc transferul dr. de propriet.

Deși mai greu de conceput, în practică se pot înch și promisiuni unilaterale de cumpărare.

În afara regulilor prezentate până acum care se aplică și promis unilat de cump, CC mai conține o prevedere în
privința acestora, ASTFEL, potrivit art 1669 alin.4 în cazul promisiunii unilaterale de cump. a unui bun individual det.
dacă mai înainte ca promisiunea să fi fost executată, creditorul său înstrăinează bunul sau constituie un dr. real
asupra acestuia – oblig promitentului se consideră stinsă.

1. se naște o oblig de a face pt viit. cumpărător, propriet bunului poate să aleagă să vândă sau nu.
2. de ex. termenul=1 an, 5000 de E, proprietarul bunului vinde altcuiva, chiar cu o sumă mai mică, are dr. de
opțiune

Promis. bilaterală de vânz= tot un antecontract, care spre deosebire de cea unilaterală, - generează pentru
ambele părți obligația de a înch. în viit. contractul.

 Dacă promitentul vânzător își încalcă oblig. asumată și vinde bunul unui terț, promitentul cumpărător nu
poate solicita predarea bunui pentru că nu a devenit proprietar, iar vânzarea încheiată cu terțul sub rezerva
fraudei, ESTE VALABILĂ. Într-o asemenea sit, promitentul cumpărător are dreptul de daune interese.
 Dacă bunul se mai află în patrimoniul promit. vânzător și nu mai există alte impedimente legale, oricare
dintre părți poate solicita instanței pronunțarea unei hot. care să țină loc de contract. Acțiunea poate fi
introdusă în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. 1669 alin 2 CC

Înscrierea promisiunii în Cartea F.

art 906 CC – promisiunea de a încheia un contract având ca dr de propriet asupra unui imobil sau alt drept real
privitor la acel imobil, se poate nota în Cartea F, adcă promitentul este titular al dreptului și dacă promisiunea
conț. termenul în careb trb executată sub sancț. respingerii de notare.

Notarea
=se poate face oricând în termeni stabilit pentru notarea promisiunii, dar nu mai târz. de 6 luni de la expirarea
acestui termen.
=se poate radia;
1. dacă cel îndreptățit nu a solicitat instanței în termen de cel mult 6 luni de la data la care contractul trebuia
încheiat, pronunț unei hot. care să țină loc de contract
 2. dacă, între timp, imobilul a fost adjudecat definitiv în cadrul vânz. silite de către un terț care nu este ținut să
răsp. pentru oblig. promitentului

art 1207 CC
art 1278 CC Pactul de opțiune= aj. unilateral (contract) prin care părțile convin cu privire la contractul pe care
urmează să-l încheie, născându-se obligații doar în sarcina emitentului declarației. Spre deosebire de promis. de
vânz, în cazul pactului de opț – emitentul declarației nu se mai obligă să înch. în viitor contractul, ci în mod actual și
anticipat, își dă consimț. pentru încheierea acestuia, ASTFEL ÎNCÂT, prin acceptarea beneficiarului se realiz. acordul
de voințe și se naște contractul de v.

1278 alin 1 CC - declarația făcută de promitent=o ofertă irevocabilă și prod. efectele specifice acesteia. Pentru ca
simpla accept. a beneficiarului să conducă la înch. contr. este necesar ca pactul de opț. să conț. toate elem. contr. pe
care părțile urmăresc să-l încheie 1278 alin 3 CC

Spre deosebire de prom. de vânz, pactul trb să conțină și un termen pt exercit. opțiunii convenit de părți, în lipsa
acestuia el fiind stabilit de instanța de jud. prin Ordonanță Președințială.
 Dacă prin pactul de opț. se prefigurează, anticipează înch. unui contract de vânz. pentru care legea impune
ad validitaem forma autentică, atât pactul cât și declarația de acceptare trb încheiate în această formă.

Ca o consecință a caracterului irevocabil al ofertei de a contracta, componenta pactului - în cazul pactului de opțiune
privitor la un bun individual det, între data încheierii pactului și data exercitării opțiunii/ după caz aceea a expirării
termenului pentru exercit. opțiunii, - nu se poate dispune de bunul care formează ob. faptei. 1668 alin 1 CC.

În ipoteza în care propriet. bunului încalcă dr. de opțiune al beneficiarului și înstrăinează bunul unui terț de bună-
cred., beneficiarul. nu poate obține decât daune interese.

 atunci când pactul de opțiune are drept ob= acț. de intabulare, dr. de opț de în Cartea F., radiindu-se din
oficiu, dacă după expir. termen. de opțiune nu s-a înscris o declarație de exercit. a opțiunii însoțită de
dovada comunicării ei către cealaltă parte. 1668 alin 2 și 3 CC.

dr. de preeempțiune= dr sb. civil stabilit prin lege/ contract, în virtutea căruia titularul său – preemptor, are
posibilitatea să cumpere cu prioritate un bun.
- dr. prioritar la cumpărarea unui bun
= o derogare de la principiul liberei circulații a bunurilor consacrat de art 12 alin 1 CC și de la principiul potrivit căruia
proprietarul poate dispune în mod exclusiv absolut și perpetuu de bunul său .

Reprezentând o derogare de la aceste principii, înseamnă că normele care îl reglementează trb interpretare
restrictiv. Dr. de preempțiune= art 1630-40 CC, dispoziții care îți găsesc aplicabilitatea numai dacă prin lege/
contract nu se prevede alfel.

Exercit. dr. de preempț.

- în cazul în care proprietarul unui bun dorește să-l înstrăineze prin vânz, pentru ipoteza în care o pers. fiz./jur. are un
drept prioritar la cumpăr. acelui bun, proprit. bunul tb să facă o ofertă de vânz. preemptorului.

- preemptorul= poate respinge o ofertă de vânz

= se poate pronunța asupra ofertei ce i-a fost făcută în termen de cel mult 10 zile în cazul vânz. de bunuri mobile și
cel mult 30 de zile în cazul vânz. de bunuri imobile. 1730 alin 3 Teza 2 CC

În practică, sunt posibile 2 sit:

1. preemptorul acceptă oferta proprietarului=caz în care contractul se înch. între proprietar și preempto
2. preemptorul respinge oferta p. expres/tacit (prin neacceptare în termenul de 10 zile/ 30 de zile)= caz în care
proprietarul bunului poate să-l vândă unui terț în cond. cuprinse în oferta făcută preemptorului. O eventuală
revenire a preeemptorului asupra ofertei pe care a respins-o= va rămâne fără efect având în vedere preved .
art 1
dacă proprietarul:
a) înstrăinează bunul unui terț în cond. mai avantajoase înainte de oferta făcută preemptorului, ofertă pe care
acesta a respins-o
b) înstrăinează bunul unui terț fără a-i face în prealabil o ofertă preemporului.

art 1731 CC – vânzarea bunului u privire la care există un dr. de preempțiune legal/ convențio= se poate afce către
un terț numai sub condiția suspensivă a neexercit. dr. de preempț către preemptor.

- pentru ca vânzarea înch. cu terțul să nu fie afectată de modalități (cond suspensivă) + pentru cva acest contract să
prod,. efectele dorite de părți= este necesar să se creeze cadrul pentru ca preemporul să-și exercite dr. de
preempțiune.

art 1732 alin 1 CC – vânzătorul este obligat (de a face) să-i comunice preemptorului cuprinsul contractului
încheiat cu terțul. Această obligație există nu doar atunci când proprietarul a înstrăinat bunul unui terț fără a-i
face o ofertă preemptorului, ci și atunci când i-a fost făcută o ofertă preemptorului pe care acesta a respins-o.

Notificarea= poate fi făcută și de către terț, el neavând însă o oblig. în acest sens, - ÎNSĂ fiind interesat să se stabil.
soarta juridică a dr. pe care l-a dobândit.
= va cuprinde:
 nume+ prenume vânzător
 descrierea bunului
 sarcinile pe care le grevează bunul
 termenele + cond. vânzării
 locul în care este situat bunul
- adică toate elem. care sunt necesare pentru ca preemptorul să decidă în cunoștință de cauză dacă va cumpăra sau
nu bunul respectiv. art 1732 alin 2 CC

Preemptorul= își poate exercita dreptul prin comunicarea către vânzător a acordului de a încheia contractul însoțit
de consemnarea prețului la dispoziția vânzătorului.

- termenul avut la dispoz. de preemptor:

1. de cel mult 10 zile – în cazul vânz. de bunuri mobile
2. de cel mult 30 de zile – în cazul vânz de bunuri imobile
termenele curg de la comunicarea notificării către preemptor art 1732 alin 4 CC

În ipoteza în care proprietarul a înstrăinat bunul către terț la care este obligat prin lege, preemptorul poate solicita
instanței pe temeiul executării în natură a oblig. de a face (art 1528 alin 1 CC) să-l constrângă pe vânzător să realizeze
notificarea la care obligat prin lege.

Prin exercitarea preempțiunii (care presupune nu doar comunicarea acordului de a încheia contractul, ci și
consemnarea prețului la dispoziția vânzătorului) contractul de vânzare de consideră încheiat între vânzător și
preemptor în cond. contractului înch. cu terțul, iar acest din urmă contract se desființează cu efect retroactiv prin
neîndeplinirea cond. suspensive.