”Diaspora”

******Acest document nu își propune să fie decât un punct de plecare pentru discuție.
Interpretările şi opiniile conţinute în acest raport sunt cele ale autorilor.***

I. CONTEXT

În ajun de aniversare a Centenarului Marii Uniri, abordarea față de românii din afara
granițelor rămâne fragmentată și neclară. Dincolo de discursuri și o serie de inițiative
punctuale (pe linie consulară, proiecte pentru afirmarea identității românești, măsuri
economice pentru stimularea revenirii în țară etc.), lipsește un adevărat proiect de țară pentru
Diaspora, o platformă care să faciliteze legăturile între români, oriunde s-ar afla.
Este nevoie de acea strategie națională pentru diaspora care să atingă punctele nevralgice ce
trebuie rezolvate. O strategie care înțelege nevoile și care propune soluții adecvate și cu o
agenda de implementare asumată a acestora. Suntem țara europeană cu cea mai mare rată de
creștere a diasporei (aspect negativ).

Există mai multe modele și experiențe în acest sens, lecții învățate de alte state și din
abordarea noastră națională/instituțională de până acum. În toamna anului trecut s-a făcut un
pas important pentru a prezenta o analiză și a stimula o reflecție privind diaspora.
Documentul este cuprinzător și abordează diaspora din perspectiva de partener pentru
dezvoltarea României (http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/materiale-ghid-de-
reintoarcere-pentru-romanii-din-diaspora-i-diaspora-partener-pentru-dezvoltarea-romaniei-
departamentul-politici-pentru-relatia-cu-romanii-de-pretutindeni).

Abordarea privind diaspora ar putea fi dezvoltată în baza a trei piloni principali:

- Români informați: românii de dincolo de granițe și cei din țară au aceleași nevoi și așteptări
față de funcționarea instituțiilor statutului și facilitarea interacțiunii lor cu administrația
(pentru obținerea de documente, plata taxelor, informarea despre oportunități de afaceri etc.).
Diaspora resimte și mai mult nevoia de debirocratizare (documente pentru călătorii,
recunoașterea diplomelor, atestărilor, brevetelor, patentelor dobândite în alte țări), programe
special create în domeniul educațional și reinserție/training, informații privind procedura de
înființare a unei firme, programe de finanțare de proiecte.

- Români conectați: realizarea unor platforme care să contribuie la conectarea românilor din
diverse locuri, din sfere profesionale diferite. Acces facil la exprimarea votului oriunde ar fi
românii. O platformă digitală de conexiune și de informare mereu actualizată și structurată pe
ariile de interes ale cetățenilor români din alte țări.

- Români implicați: acces ușor pentru implicarea la nivelul comunității unde se află sau în
țară; de conexiune cu alți români pentru transfer de cunoștințe, valori (curaj, spirit de echipă,
încrederea în alții cât și în sine), mod de gândire; promovarea imaginii României și
reprezentare; valorificarea experienței de muncă dobândită pe piețe mature.

Dincolo de situația românilor deja aflați în afara granițelor, strategia ar urma să acopere
fenomenul mai amplu și în permanentă dinamică de mobilitate actuală și efectele acestuia:
- Românii care încă se află în țară și care intenționează să plece. Acest trend este în creștere și
îngrijorător este că pleacă și dintre cei care sunt bine plătiți în țară pentru că își doresc un alt
sistem în care să trăiască, unul în care calitatea vieții le acoperă pretențiile (servicii medicale,
educație pentru copii etc.)
- Copiii ramași în urma părinților nevoiți să muncească în afara granițelor României

II. VALOAREA DIASPOREI

Românii care trăiesc în afara granițelor țării sunt și ambasadorii noștri peste hotare.
Aproximativ 4 milioane de români care contribuie la îmbunătățirea imaginii României și la
felul cum restul lumii vede țara noastră. Ei determină într-o mare parte cu câtă încredere
investitorii vor evalua oportunitățile din România și pot convinge turiștii internaționali să
viziteze România.

De asemenea, ei trimit bani acasă, își ajuta familiile rămase în țară, participă economic. Când
revin în România importă și o altă mentalitate având experiențe diverse din alte societăți. Au
curaj și încredere în sine și în ceilalți pentru că au riscat în momentul plecării din țară. Sunt
un vector de schimbare de mentalitate care contribuie esențial la o altfel de gândire, chiar
colectivă, atunci când revin în țară.

Întoarcerea înspre România se face atât prin reconectarea mentală la țară cât și prin
reîntoarcere cu posibilitatea de a investi, a face parteneriate sau a înființa antreprize.
Reîntoarcerea în țară a cetățenilor cu experiențe diverse și relevante în societăți dezvoltate
constituie acea infuzie vitală de atitudine constructivă care va putea contribui esențial la
dezvoltarea României.

Diaspora este acel aliat care poate să ajute la reconstrucția României și un rapid agent al
schimbării.

III. DIRECȚII DE ACȚIUNE

- Credem că este nevoie de continuarea dezbaterii începute în 2016 prin documentul strategic
– Diaspora, partener de dezvoltare a României. Punctele principale pe care le-am identificat
pentru a ușura dialogul cu Diaspora sunt:

Eliminarea blocajelor pentru Diaspora

1. Birocrație > KEEP IT SIMPLE
2. Lipsa de încredere în administrația publică românească > KEEP IT CLEAR
3. Lipsa de sprijin (informații, parteneri, legătura cu breslele, finanțări) > KEEP IT
FRIENDLY

Este necesară și elaborarea unei strategii naționale pentru Diaspora care să ofere o punte de
reconectare mentală sau fizică cu țara. Diaspora trebuie abordată și tratată din perspectivă de
partener.

Cum se poate face reconectarea la țară a Diasporei:

1. Să se implice prin vizite, proiecte și comunicare
2. Să se întoarcă în țară prin parteneriate, investiții, antreprenoriat și angajări
3. Să își exprime aprecierea față de România promovând turismul, patrimoniul, cultura și
oportunitățile economice

Care sunt acele modele de bune practici ale strategiilor pentru DIASPORA din alte țări pe
care le considerați relevante și pentru Romania? De ce? *
De ce au/ați plecat sau de ce credeți că există încă dorința de plecare în străinătate? Care este
principalul factor declanșator al acestei dorințe? *

Care sunt barierele principale care stau în calea revenirii în țară? *

Cum credeți că vom reuși să reconectăm Diaspora la țară (mental și fizic)? *

Scrie-ne aici, pe scurt, dacă ai alte propuneri și sugestii privind documentul de reflecție.
Mulțumim!