Erori sistematice variabile (δs = k · x), când valorile lor sunt descrise de o lege liniar sau neliniar.

Exemplu: uzura sculelor achietoare care poate fi proporional cu lungimea de achiere δs(uz) = k · x.
Erorile sistematice constante i variabile pot fi compensate i deci eliminate prin msuri tehnologice. • Erori
sistematice variabile periodic δs = F(t), când valorile lor sunt descrise de o funcie periodic. Erorile
sistematice pot fi determinate prin msurare i pentru un interval de timp au o valoare fie constant ca
mrime i semn, fie variabil. Ca urmare, cauzele care provoac aceste erori pot fi eliminate, dac nu, pe baza
legilor de variaie care se cunosc, pot fi compensate astfel încât în procesul de prelucrare s fie evitate
rebuturile. Erorile sistematice sunt generate, în principal, de unele defeciuni de montare a mainilor-
unelte (abateri de la paralelismul i perpendicularitatea axelor, coaxialitate etc.), folosirea unor scule cu
abateri la dimensiune i form (burghie, adâncitoare, alezoare, broe etc.), imprecizia de execuie i montare
a dispozitivelor pentru fixarea pieselor pe main etc. b) Erori aleatorii (întâmpltoare), sunt erori care apar
datorit aciunii unui numr mare de factori independeni i ale cror valori nu pot fi prevzute. Cauzele de
apariie a erorilor aleatorii sunt multiple i variate. Ele apar datorit elasticitii sistemului tehnologic sub
aciunea forelor de achiere, abateri de reglare a mainilor-unelte la cot, datorit jocurilor variabile din
lagre, organe în micare de rotaie neechilibrate, uzura diferitelor organe mobile din maina-unealt, a
sculelor, dispozitivelor etc. Erorile aleatorii au unele proprieti, pe baza crora, influena lor asupra preciziei
de prelucrare de determin cu ajutorul teoriei probabilitilor i a statisticii matematice. c) Erori accidentale
(grosolane), sunt erori ale cror valori depesc cu mult limitele admise i care modific radical rezultatele.
Aceste erori sunt subiective i se datoreaz în exclusivitate executantului (poziionare greit a pieselor de
prelucrat, folosirea incorect a mainilor-unelte, lecturri greite ale valorilor dimensiunilor ce trebuie
prelucrate,

Datorit erorilor de prelucrare, concordana dintre modelul fizic al piesei prelucrate i modelul su teoretic,
sub aspect geometric i al condiiilor fizice, nu este asigurat perfect. Independent de voina noastr, nu
poate fi realizat o concordan absolut, dup cum nici punerea în eviden, prin msurare, a valorilor absolute
nu este posibil, aceast situaie reprezentând o imposibilitate tehnic. Odat cu perfecionarea mijloacelor i a
metodelor de prelucrare precizia de execuie crete, erorile de prelucrare se micoreaz, fr a fi îns eliminate
integral. Având în vedere aceste imperfeciuni inerente, de la început proiectantul trebuie s prescrie
abateri, admisibile i raionale, elementelor geometrice ale modelului teoretic. Abaterile trebuie s fie
admisibile pentru a corespunde condiiilor normale de funcionare i raionale, pentru a fi realizate la un
pre de cost minim.e.t.c.). Pentru a se putea face o apreciere obiectiv asupra preciziei de prelucrare sau
de msurare, e