LEGEA PROTECŢIEI MUNCII

stabileşte obligativitatea
angajatorului de a isi informa
angajaţii cu privire la riscurile care
le-ar putea afecta sănătatea şi măsurile
preventive care trebuie aplicate pentru
evitarea acestora.

Pentru aceasta, se publică Manualul de faţă care in-

tenţionează a aduce la cunoştinţa muncitorilor din
construcţii cele mai frecvente riscuri la care sunt
expuşi şi modalitatea de manifestare pentru evitarea
acestora.
 DECALOG DE PREVENIRE

ÎNAINTE DE A ÎNCEPE

1. Informează-te cu privire la sarcinile care trebuie realizate.

2. Gândeşte-te la riscurile care pot exista.

3. Solicită instrumentele şi materialele necesare.

ÎN TIMPUL MUNCII

4. Respectă semnalele de siguranţă.

5. Utilizează protecţiile personale.

6. Respectă şi ai grijă de protecţiile colective.

7. Nu te supune riscurilor fără a fi necesar.

LA FINALIZAREA PROGRAMULUI DE MUNC

8. Ai grijă să laşi locul de muncă corect protejate.

9. Pune-ţi întrebarea: "Oare am muncit în condiţii de siguranţă?" 10.

Aminteşte-ţi: Siguranţa începe cu tine însuţi.
 PROTECTIE INDIVIDUALA

Folosirea Echipamentului Individual de Protecţie este o măsură eficientă

pentru propria securitate şi trebuie folosit cu cea mai mare grijă posibilă. Cu
Echipamentul Individual de Protecţie se vor evita numeroase accidente la cap,
mâini şi picioare, etc. Toţi muncitorii trebuie să păstreze în perfectă stare de
conservare echipamentul de protecţie personală cu care au fost dotaţi, solicitând
înlocuirea acestuia în caz de deteriorare.

CASCA DE PROTECŢIE

Va fi folosit întotdeauna pe şantier, uzul acestuia fiind personal şi obligatoriu şi

se va înlocui dacă va fi fost supus vreunui impact violent. Cu coiful de
siguranţă, muncitorul se protejează de:

> Căderi de obiecte.

> Lovituri la cap.
> Proiectări violente de obiecte.
> Contacte electrice.
 PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

 Pe şantier, este necesară

folosirea ÎNCĂLŢĂMINTEI
DE SIGURANŢĂ cu talpa sau
vârful întărite pentru a evita
lovituri, tăieturi sau înţepări la
nivelul picioarelor. Acest
material se va adapta
caracteristicilor şantierului (de
exemplu: cizme înalte de gumă
atunci când există apă, noroi,
etc.).
Protecţie Individuală
 În manipularea materialelor şi uneltelor se vor
folosi MĂNUŞI DE SIGURANŢĂ adecvate pentru
evitarea loviturilor, rănilor, tăieturilor, etc. Pentru a
lucra cu produse chimice se vor folosi mănuşi
speciale. Pentru munci cu electricitate se vor folosi
mănuşi izolatoare, în orice caz, aceste munci vor fi
realizate întotdeauna de către personal calificat şi
autorizat.
 În muncile la înălţime cu pericol de
cădere, vor fi obligatorii folosirea
sistemelor anti-cădere (ARMURI DE
SIGURANŢĂ), prinse de un element
rezistent, revizuind frecvent elementul
de prindere şi carabina. Munca nu
trebuie începută fară a îndeplini această
cerinţă.

 Se va folosi întotdeauna la
operaţiile de montaj şi demon-taj a
protecţiilor colective.

 Atunci când există riscuri pentru

ochi, va fi obligatoriu uzul
OCHELARILOR SAU
PARAVANELOR DE SIGURANŢĂ
adecvate.
PROTECTIE INDIVIDUALA
 - MASCA DE GAZE, se
va folosi acolo unde există
riscuri de emanaţii nocive
precum gaze, praf, fum,
etc., aplicându-se filtrul
necesar în funcţie de
elementul contaminant
existent. Masca se va ajusta
corect şi se va schimba
filtrul atunci când masca se
murdăreşte sau atunci când
nu se poate respira bine.
- Dacă se munceşte în
spaţii izolate (canale de ape
reziduale, galerii, camere,
etc.) unde pot existe
acumulări de gaze toxice
sau poate lipsi
oxigenul ... Dacă aceste
riscuri persistă, se vor efec
tua măsurători "în conti-
nuu".. Poate fi necesară
folosirea echipamentelor
autonome sau
semiautonome de aer
exterior cu furtun de aspi-
rare, întotdeauna când nu
există posibilităţi tehnice
de îmbunătăţire şi când
este necesar accesul în
zona respectivă.
 - Dacă pe şantier se
realizează unele operaţii
care generează un nivel de
zgomot ridicat (uzul
ciocanelor pneumatice,
tăieri de cărămizi, etc.),
atunci este necesară
folosirea PROTECŢIILOR
AUDITIVE. Foloseşte-le
corect pentru a reduce
nivelul zgomotului perceput
şi, prin urmare, nivelul de
reducere a leziunii.
- Pentru MUNCI DE
SUDURĂ, se vor folosi
şorţuri de piele, jambiere,
cizme de piele şi protecţie
pentru ochi şi faţă.
- Se va folosi întotdeauna
îmbrăcămintea de lucru ajus-
tată, în special la nivelul mâi-
nilor, picioarelor, pentru a
evita a fi prinşi de elementele
mobile ale utilajelor.
- Când se lucrează pe ploaie
sau zăpadă se vor folosi
COSTUME DE APĂ ŞI
ÎMBRĂCĂMINTE
ADECVATĂ PENTRU
ZĂPADĂ.
- În zonele de funcţionare ale
utilajelor, trenurilor sau vehi-
coulelor, se vor folosi
VESTE REFLECTO-
RIZANTE ŞI CASCĂ
pentru o mai bună
semnalizare şi localizare a
muncitorului.
PROTECTIE INDIVIDUALA
ACESTE ECHIPAMENTE AU FOST CONCEPUTE PENTRU
SIGURANŢA DUMNEAVOASTRĂ. ÎNDEPLINESC ACEASTĂ
FUNCŢIE DOAR ATUNCI CĂND SE FOLOSESC ŞI SE
ÎNTREŢIN CORECT.

NU LE IGNORAŢI.

RESPECTAŢI NORMELE! DOAR DVS. VEŢI AVEA DE

CÂŞTIGAT
ORDINE SI CURATENIE
 Şantierul va fi curat şi ordonat
iar materialele bine stivuite şi fixate.
Un şantier curat şi ordonat este un
şantier sigur. Ordinea este un factor
esenţial al siguranţei.

 Întreţinând locurile de muncă

ordonate, vor fi evitate alunecările şi
căderile şi se va munci în condiţii
mai bune.
 Nu se vor lansa în gol moloz sau
obiecte.
 Se va acorda o specială atenţie
zonelor de trecere, menţinân-du-le
fără materiale. Pe şantier, se va
circula, urca şi coborî pe căile
semnalizate.

 Lemnul rezultat din decofraj

conţine de multe ori un mare număr
de cuie care provoacă multe
înţepături şi împiedicări. Menţinând
curat şantierul, înlăturând cuiele şi
eliberând zonele de acces, se
contribuie la menţinerea gradului de
siguranţă.

 Barăcile de pe şantier se vor

menţine întotdeauna curate.
 Se va dispune pe şantier de o
trusă de prim ajutor corect echipată.
 SANTURI SI EXCAVATII

 Dacă există şanţuri, va exista întotdeauna riscul de îngropare; pentru a putea

fi evitat acest risc, trebuie luate măsuri de prevenire a acestor accidente.

> Materialele rezultate din excavare trebuie depozitate

departe de marginile şanţurilor.

> În zonele stăvilite se vor verifica stavilele după ploaie sau după ce a trecut
mult timp fără să se lucreze.
> Puţurile, şanţurile şi marginile excavaţiilor trebuie întotdeauna protejate.
 Pentru accesul şi ieşirea din şanţuri se vor utiliza scări portative adecvate
profundităţii acestora.

 Pentru a traversa şanţurile, se vor amplasa

pasarele adecvate, cu o lăţime de 60cm şi
protecţii laterale cu balustrade, pentru înălţimi
mai mari de 2 m.

> Nu se va înlătura o parte a stavilelor atâta timp cât şantierul va rămâne deschis şi
va fi necesar accesul în interiorul său.
> Atunci când se lucrează în interiorul excavaţiilor, se vor folosi cizme şi cască de
protecţie.
MUNCA LA INALTIME
• Căderile de la înălţime remontate cât mai repede;
reprezintă o bună parte din în caz contrar, lipsa
accidentele mortale din sector. acestora poate mări
Protecţiile colective trebuie posibilitatea de risc pentru
aşezate şi menţinute în stare
bună.
• În cazurile în care PROTE-
CŢIA colectivă se consideră
insuficientă, se va adăuga cu
protecţie individuală.
• Dacă dintr-un motiv oarecare
vor trebui înlăturate protecţiile
pentru o perioadă relativă de
timp, acestea vor trebui

muncitori.
5.1. Protecţii colective.

• Platformele, schelele şi
pasarelele, precum şi
diferenţele de nivel,
spaţiile goale şi des-
chiderile existente în
duşumelele de pe şantier,
care presupun pentru
muncitor un risc de cădere
de la o înălţime mai mare
de 2 m, vor fi protejate cu
balustrade sau alte sisteme
de siguranţă echivalente.
Munca la înălţime
5.1.2. Balustrade.

• Vor fi rezistente, vor avea o

înălţime minimă de 90 cm şi
vor dispune de o margine de
protecţie,o bară de scară şi-o
protecţie intermediară.

• Toate deschiderile în şar-

pante sau platforme vor fi
acoperite cu cofraje sau se
vor proteja cu balustrade.
5.2. Schele. Norme generale.

În timpul muncilor pe schele, în

general se vor respecta următoarele
norme:

• Schelele vor fi solid construite.

> Platformele situate la o înălţime
mai mare de 2 m, vor fi prevăzute
cu balustrade. Acestea vor avea o
înălţime minimă de 90 cm, fiind
prevăzute cu bare de scară, cu bară
intermediară şi cu parapet de
protecţie de 15cm înălţime, în toate
laturile, cu excepţia lateralelor care
au o distanţă de 20 cm de la faţadă.
> Lăţimea minimă a platformei de
lucru a unei schele va fi de 0,60m.
MUNCA LA INALTIME
 Va trebui:
> Să se inspecţioneze
periodic echipamentul
înainte de a fi folosit.
> Să se îndrepte şi să se
niveleze schelele în
timpul montării lor astfel
încât să se potrivească
îmbinările fără a le forţa.
> Să se rigidizeze
îmbinările.
> Să nu se urce pe traverse.
> Să se fixeze schelele de
faţadă la structura sau
punctul fix adecvat
atunci când înălţimea
acestuia este egală sau
mai mare cu de patru ori
latura mică a bazei.
> Să nu se supraîncarce
schelele.
> Să nu se folosească scări
sau dispozitive provizorii
în vârful schelelor pentru a
se mări înălţimea.
5.3. Schele de faţadă.
> Nu se vor utiliza pentru înălţimi
superioare a 6 m.
> Pentru înălţimi mai mari de 3m,
acestea vor fi consolidate.
> Maxima separare între punctele
de sprijin va fi de 3,50 m.
5.4. Schele tubulare.

> Punctele de sprijin ale

schelelor tubulare se vor aşeza
pe picioare cu filet, dotate cu
baze de sprijin.

> Se vor instala în aşa fel

încât să fie asigurată stabi-
litatea ansamblului.

> Vor fi suficient de

rezistente pentru a suporta
greutăţile maxime la care vor
fi supuse.

> Platformele de lucru vor

fi de preferat metalice. În cazul
în care sunt realizate din lemn,
acestea vor fi uni-
te între ele şi fixate de struc
tura tubulară.
Munca la înălţime
5.5. Schele suspendate.

> Atunci când se iau în primire pe

şantier schelele suspendate, acestea vor
fi verificate pentru a se verifica că se
află într-o bună stare de funcţionare,
depozitându-se (dacă nu se vor folosi
imediat) într-un loc uscat şi aerisit.

> Vor fi montate de către personal

calificat.

> Braţele de macara care se vor

folosi vor fi de preferinţă metalice şi
proiectate special pentru acest scop.
Dacă punctul de sprijin va fi prevăzut
cu găuri în şarpantă, se va împiedica
răsturnarea ansamblului schelei încru-
cişând o piesă perpendiculară a cel
puţin două grinzi. Dacă punctul de
sprijin se va realiza cu contragreutăţi,
se vor folosi blocuri special fabricate şi
în cantitate suficientă penru a garanta
stabilitatea după calcule, eliminând
contragreutăţile realizate pe bază de
saci, bidoane...

> Schelele suspendate vor fi

prevăzute cu o balustradă perimetrică
regulamentară. Ca şi metodă
suplimentară, se va folosi protecţia
individuală necesară pentru evita-
rea posibilului risc de cădere de la
înălţime.

> Cablurile schelei se vor susţine de

braţul macaralei prin intermediul unui
cârlig de atârnare dotat cu un zăvor de
siguranţă, laţ realizat cu 3 dibluri
căptuşite în interior, pentru evitarea
frecării directe a cablului cu macaraua.
Munca la înălţime
> Distribuirea schelelor atâr-
nate se va realiza astfel încât să
acopere toată suprafaţa de lucru,
pentru a nu improviza pasarele
între schele.
> Nacelele pe care le formează
schela atârnată vor fi unite unele
cu altele folosin-du-se articulaţii
cu sistem de închidere de
siguranţă depăşind lungimi mai
mari 8 m, pe motive de securitate.
Munca la înălţime
> Înainte de utilizarea
schelei, se vor efectua probele
de greutate necesare la nivelul
solului, verificându-se în acest
mod buna funcţionare a
acesteia.

> Ridicarea şi coborârea 36

schelei se va face acţionând în
mod simultan dispozitivele de
ridicare, menţinând în orice
moment orizontalitatea acesteia,
atât pe timpul deplasării
verticale, cât şi pe timpul
lucrului pe schelă.
MUNCA LA INALTIME
> Nu se va munci pe schela atârnată
până când deplasările pe
orizontală vor fi fost evitate prin
intermediul corespunzătoarei
rigidizări.

> Schelele nu se vor încărca în

exces; trebuie împărţită greutatea
uniform pentru a se evita
răsturnarea.

> La nivelul solului, se va îngrădi

zona dedesubtul schelei şi prin
împrejurimile acesteia, pentru a se
evita accesul şi posibilele căderi
de obiecte şi materiale peste
persoane.

> Dacă este necesar lucrul pe

aceeaşi linie verticală, se vor
monta copertine pentru strângerea
materialelor.

> În timpul utilizării schelei sus-

pendate, sunt necesare inspecţiile
periodice ale tuturor elementelor.

5.6. Scări de mână.

• La folosirea scărilor de mână, se

vor adopta următoarele precauţii:

> Scările manuale vor oferi întot-

deauna necesara garanţie de
soliditate, stabilitate, siguranţă - şi
dacă este cazul - garanţia izolării
şi a incombustibilităţii.
MUNCA LA INALTIME
 MUNCA LA ÎNĂLŢIME
5 > Dacă sunt din lemn,
cadrele lungi vor fi constituite
dintr-o singură piesă iar treptele
vor fi bine ansamblate şi nu
doar înfipte.

> Scările de lemn trebuie

vopsite doar cu lac incolor, pen-
tru ca posibilele defecte să poată
fi vizibile.

> Atunci când scările se

utilizează pentru a ajunge la
înălţimi mai mari, acestea vor
depăşi cu 1m punctele de
sprijin.

> Nu se vor folosi scări

manuale mai lungi de 5 m a
căror rezistenţă nu poate fi
asigurată.

> Baza scării va fi bine

aşezată şi i se va asigura
stabilitatea înainte de a fi
folosită.

> Partea superioară a

NU!
scărilor simple se va fixa, dacă
este necesar, de paramentul pe
care se sprijină, iar dacă
sprijinirea nu este sigură, se va
fixa de acesta cu inele sau cu
alte dispozitive similare.

> Este interzis atât

transportul cât şi manipularea
încărcăturilor pe şi de pe scări,
atunci când dimensiunile
acestora pun în pericol
stabilitatea muncitorului.

43
 MUNCA LA
INALTIME
> Scările se vor sprijini în
aşa fel încât să formeze un
unghi de 75° faţă de sol.

> Urcarea, coborârea şi

lucrul se vor face
întotdeauna cu faţa înspre
ele.

> Muncile la înălţimi de

peste 3,5m care presupun
mişcări sau eforturi şi care > Scările nu trebuie folosite
ar putea pune în pericol ca şi sisteme de
stabilitatea scării, se vor contravântui-re, ori ca şi
realiza folosind o centură cadre de prelungire, sau
de siguranţă fixată de un proptele, sau pentru orice
punct stabil. al scop diferite de cel
pentru care au fost
> Atunci când scările se proiectate.
sprijină de stâlpi, se vor
folosi inele de fixare. > Scările nu au fost create ca
fiind un loc de muncă prin
> Scările nu vor fi folosite de ele însăşi, ci ca şi mijloace
doi muncitori în acelaşi de acces. Atunci când sunt
timp. folosite pentru a munci pe
ele, se vor adopta măsurile
> Scările de mână vor fi de precauţie
verificate periodic. corespunzătoare muncilor
la înălţime.
> Scările duble vor fi
prevăzute cu cabluri care
să împiedice o deschidere
prea mare la utilizare, fiind
prevăzute cu tampoane la
unul din capetele
superioare.
> Zona din jurul bazei
scărilor va fi perfect curată
şi fără materiale şi
substanţe alunecoase.
> Atunci când nu sunt folosi-
te, scările trebuie păstrate
protejate de soare şi de
ploa-ie. Nu trebuie lăsate
niciodată răsturnate la
pământ.
MUNCA LA INALTIME
5.7. Alte recomandări.

• Pentru muncile pe
acoperişuri, se vor monta
balustrade sau protecţii
perimetrale care se vor > Nu se va călca direct pe
completa cu sisteme anti- acoperişuri construite din
cădere (armuri de siguranţă ). materiale fragile în nici un
caz (sticlă, materiale din
plastic, fibro-ciment, etc.).
 MUNCA LA ÎNĂLŢIME
5

47
INSTALATII ELECTRICE
 - Instalaţia, întreţinerea şi repa- reglementate; niciodată cele
rarea echipamentului electric de pe "făcute în casă".
şantier vor putea fi executate doar
de un ELECTRICIAN
CALIFICAT, având în vedere că:

> Reparaţiie trebuie făcute

cu instalaţia deconectată, fără
tensiune.

> Orice improvizaţie sau

intervenţie făcute de persoa-ne
neautorizate pot produce
accidente electrice grave în
majoritatea cazurilor.

> Porţile tablourilor

electrice se vor menţine închise
cu cheia şi se va supraveghea
starea cablurilor, conexiunilor şi
întrerupătoarelor.

> Utilajele şi aparatele

electrice se conectează
întotdeauna cu ştechere şi nu
direct cu cablul.

> Cablurile cu împământare

trebuie să fie mereu conectate,
să aibă continuitate şi să facă un
bun contact.

> Nu se vor fixa niciodată

punţi la întrerupătoarele dife-
renţiale.

> Se va verifica cu atenţie

buna întreţinere a sculelor
portabile pentru electricitate
(bor-maşini, polizoare, etc.), a
cablurilor de alimentare, a
prizelor, etc.

> Nu se vor aşeza cabluri pe

muchii teşite sau în zone de
trecere.

> Se vor utiliza întotdeauna

sisteme portabile de iluminare
UTILAJE SI VEHICULE
 Aparatele existente pe
şantier (aparat de sudură,
aparate de tăiat, utilaje de
excavare, betoniere,
macarale, şi alte aparate de
ridicare, etc.) vor fi
utilizate doar de personal
competent, calificat şi
instruit pentru manevrarea
acestora.
 Dacă nu sunteţi autorizat,
nu încercaţi să le reparaţi
sau să le manevraţi.
 Utilizaţi aparatele cu care
lucraţi respectând normele
de muncă şi întreţinere
indicate de către fabricant.
 Nu se vor anula în nici un
caz dispozitivele de
siguran-ţă ale utilajelor.
 Reparaţiile, întreţinerea şi
curăţenia se vor realiza
întotdeauna cu utilajul
oprit.
 Se vor utiliza doar acele
aparate care se află în
bună stare de întreţinere,
folosindu-le în mod corect
şi fără a le supune la
supra-eforturi periculoase.
UTILAJE SI VEHICULE
 În muncile de curăţare sau de
reparare a utilajelor, se vor lua
măsurile necesare pentru ca
utilajele să nu se pună în
funcţiune accidental.

 Nu se vor depăşi limitele

maxime de încărcare a
macaralei.

 În operaţiile de stivuire a
încărcăturilor, se vor respecta
instrucţiunile, se va supra-
veghea corecta legare a
încărcăturilor în aşa fel încât să
nu se producă deplasări sau > Utilajele nu au fost
căderi ale acestora; nu se vor proiectate pentru transportarea
deplasa încărcăturile niciodată personalului şi nici pentru
pe deasupra muncitorilor. includerea lor în competiţii de
viteză.
 Când macaragiul nu are vizi-
bilitate asupra întregii traiectorii
a încărcăturii, acesta va fi ajutat
de un semnalizator.

 Pentru ridicarea multor

materiale se vor folosi acce-
soriile adecvate

> Se vor amara strâns încăr-

căturile (alungite şi ascuţite,
tuburi, metale, picioare de
calare, podine, etc.) pentru a nu
se separa în timpul
transportului, ghidându-le cu
frânghii la extreme dacă este
necesar.

> Se va verifica corecta sti-

vuire a cărămizilor, bolţari-
lor,etc.

> Utilajele cu părţi mobile

vor fi întotdeauna bine proteja-
te, iar pentru manevrarea
acestora se vor îmbrăca haine
adecvate.

> Este interzisă staţionarea

în raza de acţiune a maşinilor
folosite pentru prelucrarea
pământului.
UTILAJE SI VEHICULE
 Operatorul unui utilaj:

> Va supraveghea în orice

moment încărcătura.

> Va respecta capacitatea

maximă a utilajului.

> Va păstra atenţia pe toată durata

manevrării.

> Când realizează manevra va aviza

în cazul în care are colegi pe aproape.

> Când nivelul zgomotului depăşeşte

limita de siguranţă admisă, va fi
obligatoriu uzul căştilor sau al dopuri-
lor.

> Se recomandă folosirea centurii

abdominale antivi-bratorii cu scopul de
a fi protejat împotriva vibraţiilor.

> Când se circulă pe drumuri publice

trebuie respectate normele de circulaţie.

> La lucrările cu pământuri prăfoase, se

vor folosi mănuşi.

> Conductorul utilajului va trebuie să

verifice starea semnalelor acustice şi
luminoase ale utilajelor.

> Urcarea ori coborârea de pe utilaj

se va face în locurile indicate pentru
aceasta; nu se va sări niciodată din cabi-
nă.

> Când se munceşte cu utilaje în

apropierea liniilor de înaltă tensiune,
trebuie respectate distanţele de
siguranţă.
UNELTE ŞI MÂNUIREA MANUALĂ A
ÎNCĂRCĂTURILOR
 Mânuirea uneltelor pare a fi
simplă, însă trebuie considerate
următoarele aspecte:

> Se va alege unealta potrivită

pentru fiecare tip de muncă care
trebuie realizată.

> Uneltele trebuie întreţinute

corespunzător.

> Se vor folosi în mod adec-

vat.

> Se vor cunoaşte

instrucţiunile de folosire.
> Uneltele se vor păstra într-
un loc sigur după folosire.
> Se vor verifica periodic.
> Se vor cunoaşte pericolele
care pot apărea la folosire.
. În FOLOSIREA CIOCANULUI
PNEUMATIC, se va verifica
starea vârfului precum şi cone-
xiunile furtunelor de aer com-
primat.
Mânuirea manuală a încărcă-
turilor.
• Se va folosi cât mai puţin
forţa umană pentru
RIDICAREA
GREUTĂŢILOR, iar dacă
trebuie ridicată vreo
greutate, se va face cu
spatele cât mai drept posibil.
Efortul trebuie făcut cu
picioarele, niciodată cu spa-
tele.
SITUAŢII DE RISC LA MANIPULAREA
BITUMURILOR
  Se vor folosi ochelari sau căşti
de protecţie pentru evitarea
stropirii în ochi. Dacă bitumul a
pătruns cald în ochi, se va răci
imediat cu apă rece timp de cel
puţin 5 minute.

 Dacă bitumul este rece, spălaţi

cu apă din abundanţă. În ambele
cazuri, mergeţi la medic.

 Pentru evitarea contactului cu

pielea, folosiţi mănuşi şi
îmbrăcăminte adecvate. În caz de grăsime) care pot distruge stratul
contact cu pielea, nu încercaţi de piele.
niciodată să vă curăţaţi bitumul.
Însă cum se procedează?
Scufundaţi partea afectată în apă
rece timp de cel puţin 15 minute.

 Dacă este afectat complet un

membru sau un deget, bitumul
trebuie rupt pentru a se evita
■ efectul şurub.

 Evitaţi orice tip de contact al

acestor produse cu pielea, ochii şi
mucoasele, folosind material de
■
protecţie adecvat.

 Dacă produsul este pulverizat

(irigare asfaltică), se va căuta
poziţia care să evite "îmbibarea"
cu produs (cu spatele spre vânt) a
■
muncitorului sau a colegilor.
 Dacă produsul este fierbinte şi
pentru a evita arsurilor, folosiţi
îmbrăcăminte largă, guler închis
şi mâneci bine coborâte.

 În cazul producerii unui contact

accidental al bitumului cu pielea,
curăţaţi zona afectată cu apă. Nu
folosiţi niciodată dizolvanţi
organici sau asemănători (acid/
SITUAŢII DE RISC LA MANIPULAREA
BITUMURILOR
 După muncă şi întotdeauna  Bitumul supraîncălzit
înainte de a mânca, bea sau fuma, poate determina apariţia
trebuie spălate mâinile şi celelalte vaporilor inflamabili
părţi implicate ale corpului. capabili, în anumite
condiţii, să formeze
 Îmbrăcămintea de lucru nu amestecuri de gaze
trebuie spălată împreună cu alte explozive.
haine. Hainele de protecţie nu
trebuie să fie impregnate cu resturi  Dacă ar exista un
de bitum. incendiu, folosiţi spumă,
nisip, praf chimic sau
 Nu introduceţi niciodată bitum dioxid de carbon,
fierbinte în recipiente care pot niciodată apă. Se vor
conţine apă, deoarece se formează folosi măşti de protecţie,
vapori iar rapida proiecţie a iar persoanele
produsului poate provoca arsuri. neimplicate vor sta la
distanţă.
OBLIGAŢIILE MUNCITORILOR ÎN CE PRIVEŞTE
PREVENIREA RISCURILOR
Legea prevenirii riscurilor
atribuie muncitorului obligaţia de
a veghea asupra propriei
siguranţe şi sănătăţi precum şi
a tuturor persoanelor afectate
de natura propriilor sale activi-
tăţi profesionale.
În particular muncitorii, potrivit
formării sale şi urmând ins-
trucţiunile angajatorului, vor
trebui:
• Să folosească corect utilajele,
aparatele, uneltele, substanţele
periculoase şi în general, orice
alte mijloace prin care îşi
desfăşoară activitatea.
• Să coopereze cu angajatorul
pentru ca acesta să poa-
tă garanta, fără să presupune
vreun risc pentru siguranţa şi
sănătatea muncitorilor.
• Nerespectarea
obligaţiilor cu privire la riscuri,
la care se referă normele mai
sus amintite, poate fi
considerată ca şi nerespectare a
condiţiilor de muncă,

• Să nu scoată din uz şi să
utilizeze în mod corect
mijloacele şi echipamentele de
protecţie facilitate de către
angajator, solicitând înlocuirea
lor în caz de deteriorare.

• Să nu scoată din folosinţă şi să

utilizeze corect dispozitivele de
siguranţă existente.

• Să-şi informeze urgent

superiorul ierarhic direct cu
privire la orice situaţie care, după
cum crede de cuviinţă, poate fi
periculoasă pentru sănătatea şi
siguranţa muncitorilor.
Bibliografie:

1. Editura: FREMAP Mutua de Accidentes de Trabajo y Enfermedades

Profesionales de la Seguridad Social n.° 61.