Contributii romanesti in progresul stiintei

Cercetarile oamenilor de ştiinţă români s-au finalizat prin descoperiri

şi invenţii valoroase care au atras recunoaşterea lumii ştiinţifice internaţionale.
Oamenii de ştiinţă şi inginerii români au descoperit sau invendat soluţii
originale, care au dobândit utilizare la nivel mondial. În general, savanţii şi
inginerii români din prima jumătate a secolului al XX-lea s-au format ca
intelectuali în universităţile din ţară, dar şi din Europa Occidentală,
desfăşurându-şi activitatea înconjuraţi de nume mari ale ştiinţei la nivel
internaţional. Spre deosebire de perioada actuală, marea majoritate a
savanţilor români au revenit în ţară, după absolvirea studiilor în străinătate.
In matematică s-au remarcat: Spiru Haret, Dan Barbilian si
Gheorghe Ţiţeica. In medicină se remarcă o listă lungă de contribuţii şi
cercetări româneşti, care s-au bucurat de recunoşterea internaţională: Victor
Babeş (1854-1926) a întemeiat la nivel mondial bacteriologia (ştiinţa care se
ocupă cu studiul bacteriilor). El a descoperit microorganismele Babesia şi
corpusculii Babeş-Negri. Ioan Cantacuzino (1863-1934) s-a remarcat prin
studiile de imunologie, descoperind metode de vaccinare antiholerică. Medicul
Nicolae Paulescu a descoperit în anul 1921 insulina artificială, folosită în
tratarea diabetului. Constantin Parhon (1874-1969) a fost recunoscut la nivel
mondial pentru cercetările din domeniul endocrinologiei. Unul dintre mai
renumiţi savanţi români este medical George Emil Palade (1912-2008),
specialist în biologie celulară, laureate al Premiului Nobel pentru medicină în
anul 1974, cercetările sale asupra structurii celulei umane. A părăsit România
în anul 1946, studiind în SUA. Ana Aslan (1897-1988) a rămas cunoscută pentru
fondarea geriatriei şi gerontologiei, două ştiinţe conexe, care studiază procesul
îmbătrânirii umane. Ea a inventat un produs Gerovital, recunoscut pentru
calităţiile sale.
In biologie s-au remarcat: Grigore Antipa, Emil Racoviţă (1868-
1947) care a pus bazele ştiinţei numite biospeologie (ştiinţa care studiază
formele de viaţă din peşteri) şi primului institut de biospeologie din lume la
Cluj-Napoca. Un alt mare biolog roman a fost Grigore Antipa, fondatorul
Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti şi a dioramei, care a revoluţionat
expunerea muzeală. In geografie s-a remarcat: Simion Mehedinţi.
In fizică savantul Gogu Constantinescu a pus bazele sonicităţii
Oamenii de ştiinţă români s-au remarcat şi în domeniul ingineriei şi al
aeronauticii. Astfel,  Traian Vuia a construit primul avion care s-a ridicat de la
sol prin forţa motorului său în 1906 la Paris realizând astfel, primul zbor
mechanic. Henri Coandă a realizat primul avion cu reacţie din lume expus la
Paris în anul 1910. Aurel Vlaicu a realizat primul avion de construcţie metalică
şi sistemul de răcire al cilindriilor motorului.  domeniul constructiilor civile s-a
remarcat inginerul Anghel Saligny, care între anii 1890-1895 a construit podul
de peste Dunare de la Cernavodă, care la data respectivă era cel mai lung din
Europa (3850 m).