See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/327386160

EFECTELE SĂRĂCIEI ÎN MEDIUL RURAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Conference Paper · October 2014

CITATIONS READS

0 1,268

1 author:

Sergiu Cornea
Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul; Universitatea Dunarea de Jos Galati
95 PUBLICATIONS   19 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Territorial organization of local public authority View project

OPEN ACCESS TO SCIENTIFIC INFORMATION View project

All content following this page was uploaded by Sergiu Cornea on 02 September 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Cornea S., Efectele sărăciei în mediul rural al Republicii Moldova. In: Fenomenul sărăciei în condiţiile societăţii în
tranziţie. Culegere de articole. Conferinţa Ştiinţică Internaţională, 23-25 octombrie, 2014. Chişinău: S.n., 2015 (Tipogr.
,,Garomont-studio), p.220-230 . ISBN 978-9975-115-69-8

EFECTELE SĂRĂCIEI ÎN MEDIUL RURAL AL REPUBLICII MOLDOVA

Sergiu Cornea, Universitatea de Stat „B.P.Hasdeu” din Cahul

The purpose of this study is to analyze the impact of poverty on rural areas in Moldova. Social
problems arising out of poverty can be solved through significant investments in the food and agriculture
sector and creating jobs in rural areas. The growth of the food industry can be stimulated by supporting
young entrepreneurs in rural areas..

Cuvinte – cheie: sărăcie, sărăcie absolută, depopulare, ruralizare, remitenţe

Una din problemele majore cu care se confruntă R.Moldova în ultimele două decenii este
sărăcia. Conform datelor Băncii Mondiale, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în 2012 a
constituit 3368 dolari SUA, fiind de 10 ori mai mic comparativ cu media pe ţările Uniunii
Europene, de 6 ori mai mic decât în Ungaria şi de 5 ori mai mic decât în România şi Bulgaria.
Comparativ cu ţările CSI R.Moldova se clasează pe locul 8, fiind înaintea Kîrgîzstanului şi
Tadjikistanului. Astfel, în Moldova PIB pe cap de locuitor este de 1.7 ori mai mic decât în Georgia,
de 2 ori mai mic decât în Ucraina, de peste 4 ori mai mic faţă de Kazahstan şi Belarus, şi de 6 ori –
faţă de Rusia. [1]
Sărăcia, ca fenomen, are o influenţă negativă asupra tuturor aspectelor vieţii sociale. N.Şonţu
a elucidat următoarele efecte ale sărăciei:
a) economice: exodul forţei de muncă; dependenţa de remitenţe; scăderea puterii de
cumpărare; înrăutăţirea nivelului de trai; înrăutăţirea infrastructurii;
b) sociale: dezurbanizarea/ruralizarea; scăderea numărului populaţiei; îmbătrânirea populaţiei;
sporirea ratei mortalităţii; înrăutăţirea sănătăţii populaţiei; înrăutăţirea cuprinderii în învăţământ;
nivel înalt al divorţurilor; scăderea ratei fertilităţii; abandonul copiilor; trafic cu fiinţe umane şi
organe; vânzarea sângelui; scăderea calităţii serviciilor în domeniul sănătăţii publice; scăderea
calităţii instruirii; nivel scăzut de acces la tehnologiile moderne de informare şi comunicare;
înrăutăţirea situaţiei criminogene;
c) politice: deteriorarea imaginii ţării în plan naţional şi internaţional; pierderea încrederii în
clasa politică şi în viitor;
d) ecologice: înrăutăţirea stării ecologice a ţării (poluarea apei şi aerului; acumularea excesivă
a deşeurilor; reducerea calităţii solurilor; dispariţia unor specii de floră/faună;
e) culturale: decădere morală în societate; răspândirea valorilor false;
f) spirituale: religiozitate falsă; idolatrie. [2]
Un factor esenţial care determină nivelul de bunăstare al populaţiei este mediul de reşedinţă.
În R. Moldova continuă să existe diferenţe esenţiale între nivelul sărăciei din zonele urbane şi
rurale. Rata sărăciei absolute are o evoluţie descendentă, dar există o discrepanţă foarte mare între
mediul urban şi cel rural. Fenomenul sărăciei este mult mai resimţit în mediul rural. Pentru a
argumenta afirmaţiile de mai sus, prezint în tabelele 1 şi 2 evoluţia ratei sărăciei absolute în
perioada anilor 1998-2012:

Tabelul 1 Evoluţia sărăciei absolute * în perioada 1998-2005

Rata sărăciei 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
absolute (%) 52,0 73,0 67,8 54,6 40,4 29,0 26,5 29,1
urban 57.70 48.30 32.20 25.20 18.50 17.50
rural 73.90 58.20 45.10 31.10 31.20 36.00
* Rata sărăciei absolute reprezintă numărul populaţiei din cadrul gospodăriilor care dispun de cheltuieli lunare pe o
persoană echivalent adultă, mai mici decât pragul sărăciei absolute, raportat la numărul total al populaţiei, exprimat în
procente
Sursa: www.statistica.md/.../Indicatori_ODM_revizuiti_Moldova_2000_2012.xls; Raport cu privire la Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului: „Noi provocări – noi sarcini”, p.5. http://www.gov.md /doc.php?l=ro&idc=447&id=2767
Tabelul 2 Rata sărăciei absolute în anii 2006-2012
Rata sărăciei 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
absolute (%) 30,2 25,8 26,4 26,3 21,9 17,5 16,6
urban 24.80 18.40 15.20 12.60 10.40 7.40
rural 34.10 31.30 34.60 36.30 30.30 25.00
Sursa: www.statistica.md/.../Indicatori_ODM_revizuiti_Moldova_2000_2012.xls; Raport privind sărăcia în Republica
Moldova.2010-2011. Chişinău, 2012, p.11. http://mec.gov. md/sites/default/files/raport-privind-saracia-in-republica-
moldova-2010-2011.pdf
În anul 2013 - 360 mii locuitori din localităţile rurale trăiau sub limita sărăciei. Discrepanţa
dintre nivelele de trai de la sate şi oraşe este în creştere: dacă în oraşele mari rata sărăciei absolute a
scăzut între anii 2008 - 2013 de la 10.9% la 4.6%, în sate aceasta s-a redus mai lent, de la 34.6% la
18.8%. În acelaşi timp, s-a accentuat ponderea populaţiei sărace în mediul rural: dacă în 2006,
75.7% din populaţia săracă locuia la sate, în 2013 această pondere a fost de 84%. [3]
Cauzele principale ale sărăciei rurale ar fi viaţa economică dominată de sectorul agrar şi
insuficienţa de alternative ocupaţionale în alte sectoare ale economiei. Angajarea în agricultură nu
asigură venituri decente, cele mai mici salarii fiind cele din agricultură - doar 62% din salariu mediu
lunar pe economie. [4]
În pofida faptului că mai mult de jumătate din populaţia Republicii Moldova locuieşte în
mediul rural, rata ocupării forţei de muncă în acest spaţiu este de numai 36% (59% în anul 2000).
Ratele scăzute de ocupare în zonele rurale se explică şi prin salariile mici din sectorul agricol
comparativ cu cele din alte sectoare ale economiei - în anii 2004-2011 acestea au constituit 60%
din media naţională. [5]
În condiţiile în care nu există alte oportunităţi de angajare în câmpul muncii, pentru
majoritatea locuitorilor din mediul rural agricultura constituie singura modalitate de a supravieţui.
Dar munca în agricultură nu garantează un nivel decent de trai. Cele mai sărace sunt familiile
lucrătorilor care se întreţin din activităţi individuale agricole şi a celor angajaţi în sectorul agricol.
Rata sărăciei absolute la aceste categorii de gospodării este de 33.6% şi respectiv 32.4%. [6]
În aceste condiţii, o sursă importantă de completare a veniturilor populaţiei din mediul rural o
constituie transferurile de mijloace băneşti de la rudele care muncesc peste hotare. Dacă cetăţenii
R.Moldova nu ar fi beneficiat de aceste transferuri de peste hotare, rata sărăciei absolute la nivel
naţional ar fi fost cu mult mai mare (de exemplu: de 34.6% în 2010 (45,8% în mediul rural), şi de
29.1% în 2011(39 % în mediul rural). [7] Mai menționez și faptul că cea mai înaltă rată a sărăciei
absolute din ultimii ani a fost înregistrată în al patrulea trimestru al anului 2008, când transferurile
de bani s-au diminuat substanțial. [8]
Populaţia rurală este dependentă într-o proporţie mai mare, comparativ cu cea urbană, de
transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,3% faţă de 12,6% în cazul
populaţiei din mediul urban (semestrul II, 2014). [9]
Conform datelor Biroului Naţional de Statistică privind veniturile şi cheltuielile populaţiei în
trimestrul II al anului 2014, publicate la 16.09.2014, cetăţenii din R.Moldova cheltuiesc mai mult
decât câştigă. Venitul mediu lunar al unui cetăţean a fost, în trimestrul al II-lea al anului, de 1756,1
lei, în creştere cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, cheltuielile medii
lunare au constituit 1807,6 lei de persoană. În medie, cheltuielile de consum ale unui orăşean au
constituit 2172,7 lei pe lună, cu 640 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de cele ale unui sătean. [10]
Situația dată este explicabilă daca analizăm fluxul de mijloace financiare care vin în
R.Moldova. Dinamica transferurilor de mijloace bănești, după cum rezultă din datele prezentate în
tabelul 3, este în creștere continuă. Prin urmare, deducem că transferurile băneşti din afara ţării
rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,3% din
totalul veniturilor. În trimestrul II al anului 2014 contribuţia acestora a fost cu 0,9 puncte
procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. [11]

Tabelul 3 Transferuri de mijloace băneşti din străinătate efectuate în favoarea persoanelor

fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova (milioane USD)
anul suma anul suma
1999 89.62 2007 1,218.23
2000 152.94 2008 1,660.09
2001 211.99 2009 1,182.02
2002 254.12 2010 1,244.14
2003 317.29 2011 1,443.47
2004 422.41 2012 1,494.23
2005 683.25 2013 1,608.98
2006 854.55 2014 (ian-iulie * 946.5
* - lunile ianuarie – iulie
Sursa: http://bnm.md/md/external_operations_via_banc_system
În Republica Moldova continuă să existe discrepanţe semnificative între zonele ţării în ceea ce
priveşte nivelul sărăciei. Cea mai săracă zonă din Moldova continuă să fie zona de Sud, după care
urmează zona de Centru, de Nord şi mun. Chişinău. Sărăcia în Sudul Moldovei este cu 1.9 puncte
procentuale mai mare decât în Centrul ţării, cu 6 puncte procentuale – decât în Nord şi de 8 ori mai
mare decât în Chişinău. [12] Este important de menţionat că în toate cele 3 zone (Nord, Centru,
Sud) nivelul sărăciei întrece media ratei sărăciei pe ţară. Acest fapt îmi permite să constat că media
sărăciei este diminuată de municipiul Chişinău, în care nivelul sărăciei este de 7 ori mai mic decât
media pe ţară şi constituie doar 2.5%. [13]
Este important de menționat că unul din factorii determinanți al sărăciei este nivelul educaţiei.
Persoanele fără studii înregistrează cele mai înalte rate ale sărăciei, iar cele cu studii superioare –
cele mai joase. Copiii din familiile sărace au acces mai limitat la serviciile de educaţie decât ceilalţi
copii. Un lucru caracteristic pentru toate gospodăriile cu copii din R.Moldova este faptul că cele
mai mici cheltuieli din consumul total al gospodăriei se fac pentru educaţie. Acestor cheltuieli le
revine puţin peste 1% din consumul total al gospodăriilor casnice. Totodată există diferenţe
esenţiale între cheltuielile pentru educaţie în dependenţă de mediul de reşedinţă şi nivelul de
bunăstare. Gospodăriile casnice din sate cheltuiesc de peste 3 ori mai puţin pentru educaţie decât
cele din oraşe, iar cele sărace cheltuiesc de 24 ori mai puţin decât gospodăriile înstărite. [14]
În acelaşi timp, în R.Moldova se atestă o creştere a numărului milionarilor. Potrivit datelor
Inspectoratului Fiscal făcute publice la 23 iunie 2014, numărul persoanelor cu venituri anuale de
peste un milion de lei fiecare a ajuns la 231(faţă de 224 în 2013). Averea totală a acestor persoane a
fost de 788,9 milioane de lei. Din cele 231 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei,
201 persoane (87%) sunt din municipiul Chişinău. [15]
Unul din efectele sesizabile ale sărăciei este dezurbanizarea. În condiţiile în care la nivel
mondial are loc un amplu proces de urbanizare, în R.Moldova lucrurile stau exact invers – se
amplifică procesul dezurbanizării. Ponderea populaţiei urbane s-a redus de la aproape jumătate
în1989, la aproape 40% în anul 2004. În perioada 1992-2007, populaţia oraşelor Orhei şi Soroca s-a
redus cu o treime, cea a oraşelor Ungheni şi Cahul – cu un sfert, iar populaţia oraşului Bălţi – cu
20%. [16] La 01 ianuarie 2013, în R.Moldova, populaţia rurală constituia 58.1%. [17] Pentru
comparaţie constat că în anul 2012 media populaţiei rurale din noile state membre ale Uniunii
Europene a fost de 35%, iar cea din ţările UE–15 a constituit 21%. [18]
O problemă majoră pentru R. Moldova este reducerea ponderii populaţiei economic active din
cauza exodului forţei de muncă. Rata populaţiei active în anul 2012 este de doar 38% din totalul
populaţiei, în timp ce majoritatea celorlalte ţări din regiune demonstrează o rată de 50%. Ponderea
populaţiei active, ocupate în agricultură, a demonstrat în ultimii 20 de ani o scădere de la cea mai
mare în anul 1992 (14%), în comparaţie cu alte ţări est-europene, la cea mai mică (5%). [19]
Scăderea posibilităţilor de angajare în mediul rural din Republica Moldova, a generat un
proces de migraţie în interiorul şi în afara ţării, care a cuprins, mai ales, persoanele tinere şi cu
studii. Numărul de persoane plecate din zonele urbane, pe motiv de muncă, sau care se află în
căutarea lucrului în străinătate a crescut, în perioada 2000-2011, de 1,5 ori în zonele urbane şi de 3
ori în zonele rurale.
Cea mai mare creştere a migrării se observă în rândul persoanelor de vârstă mijlocie (45-54
ani) şi al celor tineri (25-34 ani), cu studii superioare. Fiecare al cincilea cetăţean lucrează în
străinătate şi fiecare al patrulea migrant provine din mediul rural (dinamica migraţiei populaţiei este
prezentată în tabelul 4). În jur de 320,0 mii de persoane (10% din totalul populaţiei şi 20% din
populaţia activă) lucrează în prezent în străinătate. Situaţia este şi mai gravă în zonele rurale -
aproape 200,0 mii persoane, circa 25% din populaţia din mediul rural, a activat în străinătate în
2011. Menţionez faptul că acestea sunt datele oficiale şi că opinia publică din R.Moldova le
consideră subestimate, cifrele reale ale migranţilor fiind mult mai mari.
Tabelul 4 Populaţia aflată la lucru sau în căutare de lucru în străinătate
Ani/persoane (mii) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total 138,3 172,0 231,3 291,0 345,3 394,5 310,1
Urban 56,2 68,0 78,7 89,7 106,6 112,1 92,7
Rural 82,1 104,0 152,5 201,3 238,7 282,4 217,4
Ani/persoane (mii) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 335,6 309,7 294,9 311,0 316,9 328,3 332,5
Urban 103,0 97,1 89,5 90,6 92,7 90,2 94,4
Rural 232,6 212,6 205,4 220,5 224,2 238,1 238,0
Sursă: http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp

Decalajele existente dintre nivelul de dezvoltare al economiei ţărilor din regiune şi economia
R. Moldova, în mod sigur, vor influenţa şi în continuare exodul forţei de muncă peste hotarele ţării.
Mai menţionez şi faptul că sărăcia şi emigrarea populaţiei au avut ca efect depopularea
satelor. În R.Moldova există câteva zeci de sate cu o populaţie sub 40 de locuitori. [20]
R.Moldova se confruntă şi cu o rată înaltă de îmbătrânire a populaţiei. Ponderea persoanelor
cu vârsta trecută peste 50 de ani constituie 27,9% din totalul populaţiei din ţară, iar 10 raioane
(Briceni, Drochia, Râşcani, Ocniţa, Edineţ, Soroca, Floreşti, Şoldăneşti, Glodeni, Făleşti) şi
municipiul Bălţi deja au atins rata critică de îmbătrânire (16 % din totalul populaţiei). [21] Situaţia
în celelalte raioane nu diferă substanţial faţă de raioanele enumerate, deoarece coeficientul
îmbătrânirii populaţiei pe ţară în anul 2012 a fost de 15,3. [22]
Persoanele în etate reprezintă o categorie vulnerabilă din punct de vedere al expunerii riscului
de sărăcie. Pentru persoanele care se întreţin din pensii, rata sărăciei a constituit 14.7%, fiind peste
media pe ţară. Totodată, riscul de sărăcie creşte odată cu creşterea vârstei capului gospodăriei. Spre
exemplu, pentru gospodăriile casnice conduse de persoane cu vârsta mai mare de 65 ani, rata
sărăciei constituie 18%.
Cu toate că în anul 2013 pensiile au fost indexate cu 6.6%, nivelul de trai al pensionarilor
rămâne sub nivelul mediu de trai al populaţiei. Pensia medie pentru limita de vârstă în 2013 a
constituit 1020.7 lei, alcătuind doar 85% din valoarea pragului de sărăcie. [23]
Starea deplorabilă a infrastructurii fizice este un alt factor care limitează posibilităţile de
dezvoltare a localităţilor rurale din R.Moldova. Gospodăriile din mediul rural sunt cu mult mai
puţin dotate cu facilităţi de locuit decât cele din mediul urban. În afară de electricitate, care are o
acoperire de 100% în R. Moldova, gospodăriile rurale, de fapt, duc lipsă de apă caldă, încălzire
centralizată şi sisteme de canalizare (de exemplu, în anul 2011 mai puţin de 20% din gospodăriile
rurale au avut o baie sau duş în locuinţă). Accesul la apeduct şi la conductele de gaze este, de
asemenea, limitat în zonele rurale. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor din mediul rural a
constituit circa 10% din volumul de apă furnizat în mediul urban, iar lungimea reţelei de canalizare
din mediul rural a fost cu 80% mai mică decât cea din zonele urbane în perioada 2004-2011. În
zonele rurale calitatea şi fiabilitatea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare se află într-o stare
precară, iar calitatea apei nu întotdeauna corespunde cerinţelor de igienă. [24]
Majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale din mediul rural, care reprezintă 94%
din numărul lor total nu au suficiente resurse de a asigura realizarea serviciilor publice locale.
Imposibilitatea obţinerii economiilor de scară în furnizarea serviciilor publice locale, din cauza
numărului redus al populaţiei colectivităţilor locale, pune nejustificat în sarcina autorităţilor de
nivelul al doilea responsabilităţi ce ar trebui îndeplinite la nivelul întâi şi măreşte preţul serviciilor
publice oferite. Dimensiunea teritorială redusă, numărul mic de locuitori şi baza fiscală inexistentă
fac imposibilă realizarea unor planuri efective de dezvoltare economică şi socială la nivel local. [25]
În concluzie, menţionez că problemele generate de fenomenul sărăciei pot fi rezolvate doar
prin creştere economică calitativă ce presupune investiţii masive în sectorul agroalimentar,
dezvoltarea industriilor exportatoare, crearea locurilor de muncă, creşterea productivităţii muncii în
sectorul agrar. Stimularea creşterii economice în sectorul agroalimentar poate şi trebuie realizată,
mai ales, prin susţinerea antreprenorilor tineri din mediul rural.
Referinţe:
1. Raport privind sărăcia în Republica Moldova. 2012, p.19. http://www.mec.gov.md/sites/default/
files/document/raport_privind_saracia_2012.pdf
2. Şonţu N. Fenomenul sărăciei - problema mondială şi naţională: cauze, consecinţe, soluţii.
Autoreferatul tezei de doctor în economie. Chişinău, 2012, p.13.
3. Sărăcia în Republica Moldova 2013. Notă informativă a Ministerului Economiei. Chişinău, iulie
2014. http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei
4. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4514&parent=0
5. Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014 – 2020 (Aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr.409 din 4 iunie 2014). În: Monitorul Oficial nr.152/451 din
10.06.2014.
6. Raport privind sărăcia în Republica Moldova.2010-2011. Chişinău, 2012, p.42. http://mec.
gov.md /sites/default/files/raport-privind-saracia-in-republica-moldova-2010-2011.pdf
7. Raport privind sărăcia în Republica Moldova.2010-2011. Chişinău, 2012, p.27-28. http://mec.
gov.md /sites/default/files/raport-privind-saracia-in-republica-moldova-2010-2011.pdf.
 8. Gribincea, Tatiana Reducerea sărăciei extreme si a foamei: Aportul societăţii civile si al
sectorului privat la atingerea ţintelor naţionale ale ODM 1 in Republica Moldova. Ch.:Inst. de
Politici Publice, 2012, p.5.
9. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4514&parent=0
10. Ibidem
11. Ibidem
12. Sărăcia în Republica Moldova 2013. Notă informativă a Ministerului Economiei. Chişinău, iulie
2014. http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei
13. Raport privind sărăcia în Republica Moldova.2010-2011. Chişinău, 2012, p.40. http://mec.
gov.md /sites/default/files/raport-privind-saracia-in-republica-moldova-2010-2011.pdf.
14. Ibidem, p.45-46.
15. http://agora.md/stiri/2018/oficial-care-este-averea-totala-a-milionarilor-din-moldova
16. Republica Moldova – cea mai rurală ţară din Europa. http://www.interlic.md/2007-06-27/1493-
1493.html
17. Anuarul statistic al R.Moldova. Chişinău: Statistică, 2013, p.33.
18. Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014 – 2020 (Aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr.409 din 4 iunie 2014). În: Monitorul Oficial nr.152/451 din
10.06.2014.
19. Ibidem
20. http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewtopdownpoplocalitati
21. 11 raioane din Moldova au atins rata critică de îmbătrânire // http://www.info-
prim.md/?x=&y=45405
22. Anuarul statistic al R.Moldova. Chişinău: Statistică, 2013, p.39.
23. Sărăcia în Republica Moldova 2013. Notă informativă a Ministerului Economiei. Chişinău, iulie
2014. http://www.mec.gov.md/ro/content/impactul-saraciei
24. Strategia naţională de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014 – 2020 (Aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr.409 din 4 iunie 2014). În: Monitorul Oficial nr.152/451 din
10.06.2014.
25. Legea pentru aprobarea Strategiei naţionale de descentralizare şi a Planului de acţiuni privind
implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pentru anii 2012-2015 nr.68 din
05.04.2012, Preambul, Partea 1, Capitolul IV Capacitatea administrativă a APL.

View publication stats