Sunteți pe pagina 1din 5

Mecanica Avionului

SEMINAR 1
ATMOSFERA STANDARD

Atmosfera standard este reglementată de ISO /76 sau ICAO precum şi STANAG
4082.
Algoritmul de calcul al atmosferei standard cu înălţimea este preluat după
[X9], rezultatele obţinute fiind foarte apropiate de cele tabelare indicate în lucrările
de specialitate.

1. Constante ale atmosferei standard

Algoritmul pleacă de la definirea unor constante ale aerului la nivelul solului:


T0  288,15 [ K ] - temperatura a aerului la nivelul mării, în condiţii standard;
p0  101325,0 [ Pa ] - presiunea aerului la nivelul mării, în condiţii standard;
a0  340,294 [m / s ] - viteza sunetului în aer,la nivelul mării, în condiţii standard;
 0  1,2250 [ Kg / m 3 ] - densitatea aerului la nivelul mării, în condiţii standard;
R p  6369 [ Km] - raza Pământului, considerat sferic;
p0
R  287,0528742 - constanta aerului
T0 0
g  9,8066433 - acceleraţia greutăţii;
g
  1000  34,163195 - constanta exponenţială a aerului;
R
y [Km] - altitudinea geometrică;

2. Relaţii de calcul ale atmosferei standard

În continuare, se determină altitudinea geopotenţială:


Rp
h y , măsurată în [Km] (1.1)
Rp  y
Având profilul temperaturii definit prin temperatura la sol şi pantele pe
domenii de înălţime, şi implicit temperaturile în punctele de schimbare a pantei, de
poate descrie temperatura prin segmente liniare cu înălţimea. Pentru primul interval
se poate scrie
T  T0  h (1.2)
unde   6 ,5 , sau in forma raportată:
T 
  1 h
T0 T0
la aceasta se adaugă ecuaţia de stare pentru aerul uscat:
p   RT (1.3)
iar din ecuaţia de echilibru pe verticală a unei coloane de aer:
S d p  1000gS d h , (1.4)
de unde prin înlocuirea densităţii din ecuaţia de stare rezultă:
g p
d p  1000 dh; (1.5)
RT

1
Mecanica Avionului

separând variabilele,
dp dh
  ; (1.6)
p T
şi integrând pentru primul interval se obţine:

y dh    
p   ln  1     
e
0 T0  h
 e   T0   1   (1.7)
p0  T0 
de unde rezulta in final:

p
    (1.8)
p0
Ţinând cont de ecuaţia de stare, putem obţine şi densitatea:

 1
   1    (1.9)
0
înlocuind constantele, pentru troposferă ( primul interval ) obţinem:
T  6,5 
  1  h   1  0,02256h  (1.10)
T0  T0 
5 , 256
p  6,5 
 1  h  1  0,02256h  (1.11)
5, 256

p0  T0 
4 , 256
  6,5 
 1  h  1  0,02256h  (1.12)
4 , 256

0  T0 
În lucrările aeronautice se folosesc altitudinile virtuale în locul variabilelor
atmosferei. În funcţie de variabila de definiţie distinge altitudinea temperaturii ht,
altitudinea presiunii hp şi altitudinea densităţii hρ. Definiţiile funcţionale ale acestor
altitudini virtuale se obţin din relaţiile:

T  T0 T0
hT      1  44,331   (1.13)
 
T  


h p  0 1      44,331   0,19025  (1.14)


   

h 
T0
1    /       44,331   0,23494  (1.15)


3. Efectele umidităţii asupra densităţii


În aviaţie se măsoară umiditatea prin introducerea punctului de rouă, care
reprezintă temperatura Td, la care aerul este saturat cu vapori de apă. Temperatura Td
este acea temperatură care, dacă este depăşită se va produce ploaia sau ceaţa.
Conform relaţiei empirice propuse de Tetens, presiunea vaporilor de apă, ps, în mm
Hg , la temperatura de saturaţie Td, în °C, este:
13, 5Td

ps  4,5831125  10 1,8Td  427 ,14 (1.16)

care, împreună cu raportul maselor moleculare ale vaporilor de apă şi aer uscat

2
Mecanica Avionului

  18,016 / 28,966  0,622 , (1.17)


ne permite determinarea noii constante a amestecului gazos, aer umed, la o anumită
presiune p:

R 287,052
R'  
ps
1 1    1  0,378 ps (1.18)
p p

4. Viteza sunetului
Viteza sunetului este necesară pentru determinarea regimurilor de zbor ale
aeronavelor (subsonic, transonic, supersonic, hipersonic). Pentru un anume gaz (aerul
în cazul de faţă), viteza sunetului depinde doar de temperatură:

T
a (T )  a0  a0  0,5 (1.19)
T0

unde reamintim că a0  340,294 m s este viteza sunetului nivelul mării, în condiţii


ISA.

5. Vâscozitatea aerului
Vâscozitatea dă măsura frecării interne a unui fluid, sau, altfel spus, mărimea
tendinţei ca un strat de aer în mişcare să antreneze stratul adiacent.
Într-o primă aproximaţie putem considera că vâscozitatea depinde doar de
temperatură după legea:
3 3
T ST  2
T 2
 T    0 0   6
 1.458  10 (1.20)
T  S  T0  T S

s
unde, S este constanta lui Sutherland ( S  110,4o K ), 0  1,78929  105 N şi
m2
T0  288,15o K sunt vâscozitatea şi temperatura la nivelul mării, în condiţii ISA, iar T
este temperatura aerului, în grade Kelvin.

APLICAŢII

1. Un altimetru barometric indică altitudinea de 4500 m la temperatura exterioară de


-12°C. Să se calculeze altitudinea densităţii şi altitudinea temperaturii.
Rezolvare

3
Mecanica Avionului
Din anexa A găsim că la 4500 m temperatura standard este de 258,9°K (-
14,25°C). Deci atmosfera reală diferă de standard. Temperatura reală este
T  273.15  12.  261.15K Pe de altă parte, altimetrul barometric măsoară presiunea şi
este etalonat conform ISA, deci presiunea reală este de 57724,1 Pa. În aceste condiţii
densitatea reală va fi obţinută din ecuaţia de stare (1.3):
p 57724,1 kg
   0.77 3
RT 287,053  261.15 m
care corespunde unei altitudini de aproximativ 4600 m, conform anexa A. Pentru un
calcul mai exact al altitudinii densităţii recurgem la relaţia (1.12):
 0,77
   0,629
 0 1,225
Pe de altă parte, din (1.15) găsim altitudinea densităţii::
h  44,331   0, 23494   44,33(1  0,6290, 23494 )  4,575Km
rezultat apropiat de valoarea aproximată din anexa A.
Pentru altitudinea temperaturii folosim pentru început relaţia (1.10): pentru
determinarea temperaturii adimensionale:
T 261,15
   0,9063
T0 288,15
In baza relaţiei (1.13) putem determina în final altitudinea temperaturii:
hT  44,331    44,331  0,9063  4,154 Km
şi observăm o diferenţă destul de mare. În concluzie, pentru cazul testelor în
atmosfera reală, datele privind performanţele trebuie transformate la valorile care s-ar
obţine în condiţii standard.

2 Într-o zi umedă, punctul de rouă este Td  294,3o K , iar presiunea este de


p  660 mm Hg . Să se determine constanta amestecului gazos în acest caz.
Rezolvare
Calculăm presiunea de vapori cu relaţia (1.16)
13, 5Td 13, 521,15
1,8Td  427,14
ps  4,5831125  10  4,5831125  10  18,83 mmHg
1,821,15 427,14

şi apoi cu relaţia (1.18) determinăm R’ pentru p  660 mm Hg :


R 287,052
R'    290,18
ps 18,83
1 1    1  0,378
p 660,0

3. Un avion cu lungimea caracteristică l  5m zboară cu viteza de V=500 Km/h la


altitudinea de h=3000 m. Să se calculeze numărul Mach de zbor şi numărul
Reynolds. Să se calculeze numărul Mach la vârful palei elicei acestui avion.
Elicea are diametrul de D=1,9 m şi turaţia de p=2700 rpm.
Rezolvare
Cu relaţia 10 calculăm temperatura relativă corespunzătoare înălţimii de 3000
m:
T  6,5 
  1  h   1  0,02256h   1  0,02256  3  0,93232
T0  T0 
În baza relaţiei (12) obţinem viteza sunetului:
4
Mecanica Avionului
a  a0  0 ,5  340,249  0,93232 0 ,5  328,533
de unde rezultă numărul Mach:
V 500
M    0,42
a 328,533  3,6
Din atmosfera standard tabelară sau în baza relaţiei (1.20) putem determina
viscozitatea dinamică pentru înălţimea de 3000 m:
Ns
  1,69371  10 5 ;
m2
Analog, pentru densitate, din (1.12) sau din anexa a se poate determina densitatea:
Kg
  0,909 ;
m3
Pentru calculul numărului Reynolds se utilizează relaţia
Vl 500  10  0,909
Re    2,6834  108
 1,69371  10 5

unde  este vâscozitatea dinamică,  densitatea, l lungimea de referinţă, V viteza.

Viteza elicei la vârful palei este dată de:


V  Dp / 60  3,14  1,9  2700 / 60  268,6 m / s
de unde se obţine numărul Mach:
268,6
M   0,82
328,533

S-ar putea să vă placă și