Departamentul de Limba şi Literatura Franceză

Nr. înreg. 411 / 10. 07. 2017

Minighid de elaborare a lucrării de licenţă – secţia Filologie

La Departamentul de Limba şi Literatura Franceză, lucrarea de licenţă este tratată ca un

mini-proiect de cercetare: presupune avansarea unei ipoteze într-un câmp teoretic bine definit, cu
ajutorul unor instrumente conceptuale specifice, urmată de testarea şi validarea ei pe baza analizei
unui corpus bine determinat.
În noua configuraţie a examenului de licenţă, pot opta pentru redactarea unei lucrări de
licenţă în/la limba franceză doar studenţii care la finalul semestrului 3 au obţinut minimum media
generală 7 la specializarea A sau B Franceză. Media 7 poate garanta, teoretic, un nivel acceptabil
la limba franceză şi competenţele cognitive minimale necesare în vederea elaborării lucrării de
licenţă: capacitatea de a citi şi de a înţelege un text teoretic în limba franceză, capacitatea de
extrage ideile esenţiale, de a identifica conceptele operatorii, de a identifica definiţiile acestor
concepte, de a compara între ele mai multe definiţii (aparţinând eventual unor cadre teoretice
diferite), de a sintetiza şi corobora informaţiile bibliografice propuse de coordonator, şi ulterior
de a se servi de ele.
Alegerea subiectului lucrării de licenţă, respectiv a profesorului coordonator se va face
până la finele anului II de studii. În acest sens, studenţii sunt orientaţi către site-ul
Departamentului de Limba şi Literatura Franceză
(http://unibuc.ro/depts/limbi/literatura_franceza/lucr-de-dipl/), ca să-şi facă o idee despre temele
propuse de fiecare profesor sau a celor propuse, în timp, de studenţi sub coordonarea unui anumit
profesor, precum şi asupra tipurilor de corpus pe care pot să le abordeze cu profesorul respectiv,
chiar dacă încă nu au apucat să lucreze cu acesta.
Înscrierea precoce la diplomă îi dă studentului timpul necesar să se familiarizeze cu
bibliografia conexă lucrării şi să pregătească terenul pe care să elaboreze lucrarea. În acest sens,
este esenţială redactarea fişelor de lectură, operaţie care nu e deloc de la sine înţeleasă. În general,
studenţii nu se raportează corect şi tehnic la această operaţie: nu notează autorul sau titlul pe care
l-au fişat, nu utilizează semnele citării, fiind adesea în imposibilitatea de a preciza care sunt
observaţiile lor pe marginea textului şi care sunt cuvintele autorului, nu notează numerele de
pagină – cu alte cuvinte, o activitate elementară se dovedeşte a fi o piatră de încercare.
Paşii enumeraţi mai sus sunt corelaţi cu disciplina nou introdusă (Practică de cercetare în
vederea realizării lucrării de licenţă), chiar dacă ea figurează la anul III, precizare valabilă şi în
privinţa cursului de Metodologia cercetării, de care beneficiază studenţii anului III Franceză A.
Astfel, procesul de elaborare a lucrării de licenţă începe prin familiarizarea progresivă cu
bibliografia conexă unui anumit domeniu şi cu operaţiile de lectură critică şi fişare a textelor
teoretice. În discuţiile ulterioare cu profesorul coordonator, se trasează principalele axe de
exploatare a conceptelor din textele parcurse în raport cu ideile sau ipotezele preliminare. Aceşti

1
paşi nu pot fi parcurşi pe ultima sută de metri – adica în timpul, sau spre finele anului III. Anul III
este rezervat etapei de redactare propriu-zisă a lucrării.
Înscrierea presupune o procedură oficială (un document scris întocmit de student, care
conţine avizul coordonatorului şi care este înregistrat de responsabilul special numit de
Departament în acest sens, după primirea aprobării directorului de Departament, până la o
anumită dată limită anunţată din timp pe site-ul Departamentului).

Repere generale cu privire la structura lucrării:

Pentru cercetarea literară, structura lucrării de licenţă trebuie să fie, în măsura

posibilului, următoarea:
 Un capitol introductiv în care să se facă o prezentare critică a bibliografiei, a
conceptelor şi teoriilor folosite în analiza care urmează, a datelor de istorie literară etc.
 Un capitol de analiză de text: studentul alege 7-10 fragmente reprezentative pentru
subiectul său (pentru grila de lectură prin care abordează textul) şi le comentează, cu
atenţie pentru detaliile de formă şi de conţinut. Comentariile trebuie să fie de o
întindere cel puţin egală cu aceea a fragmentelor de text.
 Un capitol de interpretare a datelor observate, în care se trece de la observaţiile
punctuale la desprinderea semnificaţiilor, de la detalii la abordarea corpusului în
globalitatea sa şi la o reflecţie, modestă dar personală, asupra subiectului abordat.
 O succintă secţiune de concluzii (1-2 pagini).
 Bibliografia (atent structurată: corpusul primar – textele analizate, bibliografia
generală asupra autorului studiat şi bibliografia temei propriu-zise). Se indică inclusiv
bibliografia Web folosită pe parcursul elaborării lucrării.
Lucrarea pe o temă de literatură şi cultură franceză va avea, în medie, 60 de pagini, setate
A4 (scrise în Times New Roman, 12, obligatoriu aliniere stânga-dreapta, la un rând şi jumătate,
citatele care depăşesc cinci rânduri cu TNR 11, la un rând şi aliniere spre interior, notele de
subsol cu TNR 10, la un rând). Textul va fi setat în mod obligatoriu pe franceză. Corpusul de
bază este limitat la minimul necesar (pentru literatură, între 300 şi 600 de pagini).

Pentru cercetarea lingvistică şi terminologică, structura lucrării trebuie să includă

obligatoriu:
 Un capitol introductiv cu caracter preponderent teoretic, conţinând o prezentare a
conceptelor cu care se va opera şi a relaţiilor în care se află acestea în cadrul unui
model teoretic clar identificat şi descris în aspectele sale esenţiale.
 Un capitol de prezentare a corpusului şi de descriere a criteriilor pe baza cărora va fi
selectat inventarul de unităţi care urmează să fie analizate, precum şi de enumerare a
problemelor ridicate de lucrul pe un astfel de corpus.
 Un capitol consacrat analizei propriu-zise (teste specifice, comparaţii cu alte tipuri de
realizări din aceeaşi / altă limbă etc.).
 Un capitol de interpretare a faptelor observate.
 O succintă secţiune de concluzii (1-2 pagini).
 Bibliografia minimală (corpusul de texte analizate, lucrări de specialitate consultate).
Se indică inclusiv bibliografia Web folosită pe parcursul elaborării lucrării.
Lucrarea pe o temă de lingvistică şi terminologie va avea, în medie, 50 de pagini, setate
A4 (scrise în Times New Roman, 12, obligatoriu aliniere stânga-dreapta, la un rând şi jumătate,
citatele care depăşesc cinci rânduri cu TNR 11, la un rând şi aliniere spre interior, notele de
subsol cu TNR 10, la un rând). Textul va fi setat în mod obligatoriu pe franceză. Tratarea
subiectului implică – cel puţin pentru lingvistică şi terminologie – lucrul intens cu dicţionarul.

2
 Pentru însuşirea corectă a regulilor de redactare / tehnoredactare în franceză, studenţii
sunt invitaţi să consulte lucrarea lui Jacques André, Petites leçons de typographie, Éditions du
jobet, 1990 (révision 2017), http://jacques-andre.fr/faqtypo/lessons.pdf

Susţinerea lucrării de licenţă se face în limba franceză: prezentare de 15-20 minute, în

cadrul căreia studentul evidenţiază preponderent contribuţia proprie, urmată de o sesiune de
întrebări din partea comisiei.
În ceea ce priveşte criteriile de evaluare, pe lângă cele 10 criterii obligatorii în procesul de
evaluare, pe care le menţinem în continuare:

CRITERII PUNCTAJ
1 Pertinenţa temei lucrării pentru domeniul respectiv 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2 Tratarea subiectului: stăpânirea conceptelor, 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fundamentarea metodologică, argumentarea riguroasă
3 Organizarea lucrării (împărţirea pe capitole, echilibrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
părţilor etc.)
4 Documentarea şi modul de utilizare a surselor (surse 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
bibliografice sumare / bogate, aduse la zi; citare corectă
etc.)
5 Gândirea critică, examinarea şi interpretarea critică a 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
bibliografiei şi a faptelor studiate
6 Aplicarea conceptelor şi a metodologiei asupra unui 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
domeniu nou (studiu de caz, studiu de corpus etc.)
7 Originalitate, contribuţie personală, puncte de vedere noi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
8 Calitatea expunerii şi a argumentării 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
9 Stilul, exprimarea (coerenţă, fluenţă, corectitudine etc.) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
10 Tehnoredactarea (cu greşeli / corectă, îngrijită) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

coordonatorul lucrării urmăreşte şi alte câteva aspecte: asiduitatea candidatului, prezentarea

periodică la consultările fixate, respectarea calendarului de lucru / de finalizare şi predare a
lucrării stabilit de comun acord cu studentul. Aceşti itemi suplimentari reprezintă, împreună cu
cele 10 criterii mai sus menţionate, baza de evaluare a studentului la disciplina Practică de
cercetare în vederea realizării lucrării de licenţă, la care se va acorda o notă nuanţată, de la 1 la
10.
Comisia de examinare va primi din partea secretariatului Facultăţii în format electronic
toate lucrările care se susţin în cadrul unei sesiuni, pentru lectură şi verificări prealabile. Predarea
către comisia de susţinere a acestei arhive electronice se va face cel târziu la sfârşitul ultimei zile
de înscriere pentru examenul de licenţă. În timpul examenului de susţinere, comisia va verifica
prin întrebări punctuale şi nuanţate în ce măsură candidatul stăpâneşte subiectul tratat şi dacă
acesta poate apăra în timp real, structurat şi bine argumentat, ideile prezentate în lucrare.