Dosarul nr.

2r-591/21 Judecător Rodica Berdilo

Judecătoria Chișinău /sediul Centru/

DECIZIE

mun. Chișinău 11 mai 2021

Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
în componenta:
Președintele ședinței, judecător Marina Anton
Judecătorii Ion Secrieru şi Vitalie Cotorobai

examinând, fără citarea părților, recursul declarat de debitorul Procop Vasile,

împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 5 ianuarie 2021, prin
care au fost respinse obiecțiile debitorului Procop Vasile formulate împotriva
ordonanței judecătorești din 23 octombrie 2020, adoptată la cererea înaintată de
creditorul Zaharia Elena privind eliberarea ordonanței judecătorești în privința
debitorului Procop Vasile, de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor, -

a constatat:

La 20 octombrie 2020, Zaharia Elena s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

prin care a solicitat eliberarea ordonanței judecătorești privind încasarea din contul lui
Procop Vasile a pensiei în mărime de 1500 lei lunar, pentru întreținerea copilului
minor *****, până la atingerea majoratului de către acesta.
În motivarea cererii s-a indicat că obligația de întreținere a copilului propriu, este
una care se subînțelege în raporturile între părinți și copii, însă așa cum obligația nu se
execută benevol, este nevoită să solicite încasarea pensiei de întreținere prin ordonanță
judecătorească.
Totodată susține, că este nevoită să solicite încasarea pensiei de întreținere în
cuantum fix, deoarece debitorul nu are venituri stabile, menționând că acesta face
naveta în Europa și în intervalele între plecări nu are câștiguri în Republica Moldova.
La fel a menționat că trebuie să aloce mai multe resurse și efort asigurării mai
multor prestații sub formă de îngrijire, pregătire a hranei, alocarea unui timp pentru
joacă, comunicare și educare a deprinderilor de viață, efort care presupune distragerea
de la activitățile educatoare de venit/salariu, iar pentru compensarea alocării acestor
resurse este necesar ca suma pensiei de întreținere să fie stabilită într-un cuantum fix,
apropiat de indicii statistici. Mai declară creditorul, că prestațiile mamei, chiar dacă nu
pot fi evaluate în bani, necesită o susținere financiară și o asigurare cu resurse din
partea celuilalt părinte care trebuie să fie responsabil.
 Prin ordonanța Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 23 octombrie 2020, s-a
dispus încasarea lunară din contul lui Procop Vasile în beneficiul creditorului Zaharia
Elena, pensia de întreținere în sumă de 1500 lei pentru copilul minor *****, începând
cu data adresării în judecată și până la împlinirea majoratului de către copil. S-a
încasat din contul lui Procop Vasile în bugetul de stat, taxa de stat, de plata căreia a
fost scutit creditorul la depunerea cererii, în sumă de 540 lei.
Copia ordonanței judecătorești a fost expediată în adresa debitorului, cu
explicarea dreptului de a înainta, în decurs de 10 zile, obiecțiile sale motivate
împotriva pretențiilor admise, anexând probele ce le confirmă.
În continuare, la 10 noiembrie 2020, în Secția evidență și documentare
procesuală a instanței de fond, a fost înregistrată cererea debitorului Procop Vasile
prin care a solicitat anularea ordonanței judecătorești, menționând faptul că actul
contestat este neîntemeiat, bazat temeiuri de fapt necorespunzătoare adevărului, emis
cu aplicarea greșită a legii în vederea producerii unor consecințe de interes propriu a
creditorului Zaharia Elena.
Făcând referire la prevederile legale din Codul familiei, susține că ocrotirea
părintească doar de un părinte se exercită doar în cazurile în care celălalt părinte este
decăzut din drepturile părintești, pus sub interdicție, nu își manifestă voința, este
dispărut etc.
La fel Pricop Vasile a obiectat dreptul de părinte autoritar pe care își atribuie
într-un mod mincinos și necorespunzător Zaharia Elena, atâta timp cât s-a implicat și
se implică activ la creșterea copilului comun, fapt confirmat prin încheierea din 14
august 2020 a Judecătoriei Centru, menționând că separarea recentă de domicilii nu
împuternicește sub nici o formă în drepturi asupra copilului pe Zaharia Elena. În acest
sens a menționat că în prezent se află în proces de stabilire a graficului de întrevederi
cu copilul minor, spre preocuparea în egală măsură de creșterea și dezvoltarea
copilului și de a participa necondiționat la luarea deciziilor esențiale pentru viitorul
acestuia, de a asigura îngrijirea curentă a copilului și de a locui împreună, condițiile
materiale și morale pe care fiecare dintre părinți le poate asigura copilului.
Invocând prevederile art. 63 alin. (1) și alin. (2) din Codul familiei, a obiectat
pretențiile creditorului Zaharia Elenei atâta timp cât nu a fost stabilit un acord comun,
certificat de ambele părți, potrivit căruia copilul se afla la întreținerea ei, aceasta într-
un mod necorespunzător și inadecvat face abuz de drepturile părintești, iar prin
comportarea sa influențează negativ copilul, refuză orice fel de comunicare, se
ascunde și evită întâlnirile, motiv pentru care la 12 august 2020 s-a adresat către
Autoritatea tutelară Locală Primăria Stăuceni, menționând faptul că în urma separării
de domiciliu Zaharia Elena împiedică intenționat accesul la copil.
Se mai indică în obiecțiile formulate faptul că prin Decizia nr. 15 din 7
septembrie 2020 a Comisiei pentru protecția Drepturilor Copilului a stabilit
imposibilitatea stabilirii graficului de întrevederi cu copilul din motivul dezacordului
mamei Zaharia Elena, din care motiv la 22 septembrie 2020 a adresat o cerere prin
care a solicitat stabilirea graficului de întrevederi Direcției pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorului Rîșcani mun. Chișinău. Ulterior, prin decizia nr. 18
din 6 octombrie 2020 Comisia pentru Drepturile Copilului Primăria Stăuceni
stabilește la fel de abuziv și nemotivat un grafic de întrevedere cu copilul minor
Pricop Daniel, decizie pe care conform prevederilor din Codul familiei și Codul
administrativ, le-a atacat în instanță.
De asemenea, în susținerea poziției sale debitorul Procop Vasile a invocat, că
Zaharia Elena conștient evita și refuza apelurile, contactele, întâlnirile, invitațiile la
ședințele stabilite a graficului de întrevederi cu copilul, este de negăsit la domiciliu și
nici nu comunică motivele absenței, nu răspunde la apelurile telefonice, și supune
astfel copilul minor de doar trei ani la o izolare abuzivă prin care nu poate simți și se
bucura de prezenta sa c a tată, fapt confirmat prin acte confirmative. Aceasta abuziv
își atribuie dreptul de părinte autoritar, completând că ultimele transferuri în sumă de
400 euro echivalentul a 8000 lei le-a ridicat din sa spre sfârșitul lunii iulie 2020, iar de
ziua copilului a refuzat, ascunzând lucrurile dedicate copilului, el fiind să apeleze la
ajutorul unui prieten comun cu care s-a comportat la fel de distant Astfel, reieșind din
comportamentul neadecvat al Zaharia Elenei, consideră că contul bancar urmează a fi
stabilit în instanța de judecată pe un teren neutru cu implicarea necondiționată a
ambilor părinți și accesul la informația privind modul și scopul cheltuielilor de pe
acesta.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 5 ianuarie 2021,
obiecțiile înaintate de debitorul Procop Vasile, au fost respinse.
În motivarea soluției sale, instanța de fond a reținut irelevante argumentele
invocate de debitor, or din acestea rezultă că acesta nu este de acord cu graficul de
întrevederi cu copilul, fiind indignat pentru că creditorul Zaharia Elena evită contactul
tatălui cu copilul, circumstanțe care nu reprezintă o motivare ce ar constitui temei de
admitere a obiecțiilor și anularea ordonanței. Totodată prima instanță a constatat că de
către debitor nu a fost indicat temeiul de drept, în baza cărui judecătorul urma a refuza
primirea cererii privind eliberarea ordonanței judecătorești, indican că ultimul nici nu
contestă mărimea pensiei de întreținere stabilită prin ordonanța respectivă, înaintând
doar obiecții la modul de întrevedere cu copilul și impedimentele create de mama
copilului tatălui, prin ce îngrădește dreptul tatălui și a copilului de a se vedea. Însă, a
concluzionat instanța de fond, motivele invocate ca obiecții la ordonanța emisă nu au
constituit obiect de studiu și nu pot fi admise ca temeiuri legale pentru anularea
ordonanței.
Nefiind de acord cu soluția dată, la 15 februarie 2021, debitorul Procop Vasile, a
formulat recurs împotriva încheierii emise de instanța de fond, prin care s-au respins
obiecțiile împotriva ordonanței din 5 ianuarie 2021, solicitând casarea acesteia cu
adoptarea unei noi soluții, de anulare o ordonanței.
În motivarea recursului partea a indicat aceleași motive de fapt și de drept
invocate în obiecțiile formulate, menționând că instanța de fond a încălcat esențial și a
aplicat eronat normele de drept material și procedural, fapt care a dus la soluționarea
greșită și eronată a cauzei și ca rezultat au fost încălcate drepturile și interesele
recurentului. La fel recurentul a precizat că de fapt contestă mărimea pensiei de
întreținere stabilită nemotivat de către concubina Zaharia Elena și susținută prin
Ordonanța Judecătorească din 23 octombrie 2020 ca fiind exagerată. Astfel a solicitat
ca cuantumul pensiei alimentare să fie stabilit de către instanța de judecată care să
reprezinte o cota procentuală din venitul lunar, luându-se în considerație starea
materială și alte circumstanța importante. În acest sens recurentul a menționat că în
prezenta locuiește în sat. Molovata r-nul Dubăsari, regiunea transnistreană, singura
sursă de venit fiind agricultura sezonieră, mai exact prelucrarea cotei de pământ a
părinților cu o suprafață de 1,2 hectare ceea ce îi asigură venituri instabile ce variază
între 3000 lei și 4000 lei. Totodată a completat faptul că regiunea în care își are
domiciliul este una de conflict, iar asigurarea unui loc de muncă stabil este foarte
dificilă din punct de vedere al remunerării sub forma unui salariu stabil care poate fi
chiar sub pragul minim pe economie adică mai mic de 2800 lei, din care motiv nu este
angajat la un loc de muncă stabil, nu are venituri stabile, și nici careva bunuri care să
îi aparțină.
La cererea de recurs partea intimată nu a prezentat referința și nu și-a expus
poziția
Studiind recursul declarat şi materialele pricinii, analizând temeiurile de drept și
motivele de fapt expuse și invocate de recurent în cererea de recurs, identificând
legislația pertinentă și aplicabilă speței, Colegiul consideră recursul ca fiind
neîntemeiat şi necesar a fi respins, din următoarele considerente.

Termenul de declarare a recursului.

Potrivit prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicare acesteia.
Colegiul consideră recursul fiind exercitat în termen, încheierea contestată emisă
la 5 ianuarie 2021, iar potrivit invocărilor recurentului acesta a recepționat actul
contestat la 27 ianuarie 2021, la materialele cauzei nefiind regăsite probe confirmative
care ar demonstra data expedierii și recepționării încheierii de către recurent. Astfel,
Colegiul atestă că recursul a fost declarat în termen de 6 zile din data recepționării
actului atacat, deoarece alte date și informații în acest sena la dosar nu se regăsesc.

Cadrul legal pertinent aplicabil speței.

Conform prevederilor art. 423 alin. (1) Cod de procedură civilă, încheierea dată
în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de
ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul Cod și de alte Legi,
precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a
procesului. La fel, potrivit art. 353 alin. (4) Cod de procedură civilă, încheierea
privind respingerea obiecțiilor poate fi atacată cu recurs.
 În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (1) Cod de procedură civilă, Curțile
de Apel examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de judecătorii.
Conform prevederilor art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părţilor.
În corespundere cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi
să mențină încheierea atacată.
Potrivit art. 344 alin. (1) Cod de procedură civilă, ordonanța judecătorească este
o dispoziţie dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor,
privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în
pretenţiile specificate la art. 345 Cod de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 345 lit. d) Cod de procedură civilă, se emite ordonanţă
judecătorească în cazul în care pretenţia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a
copilului minor, care nu necesită stabilirea paternității, contestarea paternității
(maternității) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate.
Potrivit dispozițiilor art. 350 Cod de procedură civilă, ordonanţa judecătorească se
pronunţă de judecător după examinarea cauzei în fond, fără citarea părţilor pentru
explicaţii, fără dezbateri judiciare şi fără întocmire de proces-verbal. Ordonanţa
judecătorească se eliberează în termen de 5 zile de la data depunerii cererii în judecată.
În temeiul art. 352 alin. (2) și alin. (3) Cod de procedură civilă, în decursul a 10 zile
de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze, prin
intermediul oricăror mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi
primirea lor la timp, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate
împotriva pretenţiilor admise, anexînd probele ce le confirmă.
În cazul depunerii obiecţiilor peste termenul stabilit de lege, judecătorul este în
drept, la cererea debitorului, să suspende executarea ordonanţei pînă la examinarea
obiecţiilor, cu excepţia cazurilor în care legea interzice suspendarea, soluţionînd
concomitent chestiunea de restabilire a termenului pentru depunerea lor în condiţiile art.
116 Cod de procedură civilă.
Potrivi art. 353 Cod de procedură civilă, în termen de 5 zile de la data depunerii
obiecţiilor conform art. 352 alin. (2) Cod de procedură civilă sau examinării obiecţiilor
conform art. 352 alin. (5) Cod de procedură civilă, judecătorul care a emis ordonanţa
dispune, prin încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, admiterea obiecţiilor
debitorului, dacă acestea sânt temeinice şi veridice, şi anularea ordonanţei sau dispune,
prin încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, respingerea obiecţiilor.
În încheierea de anulare a ordonanţei, judecătorul lămureşte că pretenţia
creditorului poate fi înaintată debitorului în procedură de examinare a acţiunii civile.
Copia de pe încheierea de anulare a ordonanţei judecătoreşti se expediază părţilor în
cel mult 3 zile de la data pronunţării încheierii.
În cazul în care obiecțiile nu se referă la fondul cauzei, judecătorul va emite o
încheiere despre refuzul de anulare a ordonanței. Încheierea respectivă poate fi atacată
cu recurs în termen de 10 zile.

Starea de fapt și circumstanțele pricinii. Aprecierea instanței de recurs.

La 20 octombrie 2020, Zaharia Elena s-a adresat în instanța de judecată cu cerere
prin care a solicitat emiterea Ordonanței judecătorești privind încasarea din contul lui
Procop Vasile a pensiei de întreținere în mărime de 1500 lei lunar, până la atingerea
majoratului de către copilul minor *****.
Prin ordonanța Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 23 octombrie 2020, s-a
dispus încasarea lunară din contul lui Procop Vasile în beneficiul creditorului Zaharia
Elena, pensia de întreținere în sumă de 1500 lei pentru copilul minor *****, începând
cu data adresării în judecată și până la împlinirea majoratului de către copil. S-a
încasat din contul lui Procop Vasile în bugetul de stat, taxa în sumă de 540 lei.
În interiorul termenului prevăzut de lege, la 10 noiembrie 2020, debitorul
Procop Vasile, a formulat obiecții împotriva ordonanței emise la 23 octombrie 2020.
În continuare, prin încheierea Judecătoriei Hâncești /sediul central/ din 26
ianuarie 2021, obiecțiile înaintate de debitorul Chitic Vitalie, au fost respinse.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 8 februarie 2021, debitorul Chitic
Vitalie, a formulat recurs împotriva încheierii prin care s-au respins obiecțiile
împotriva ordonanței din 13 ianuarie 2021, solicitând casarea acesteia cu adoptarea
unei noi soluții, de anulare o ordonanței.
Colegiul reiterează, că respingând obiecțiile debitorului, prin încheierea
Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 5 ianuarie 2021, instanța de judecată și-a
motivat soluția reținând că de fapt debitorul Procop Vasile nu este de acord nu cu
cerința creditorului privind încasarea pensiei de întreținere, ci cu modul în care i se
acordă dreptul de a vedea copilul și cu graficul de întrevederi cu acesta, fiind indignat
pentru că creditorul Zaharia Elena evită contactul tatălui cu copilul, circumstanțe care
nu reprezintă o motivare ce ar constitui temei de admitere a obiecțiilor și anularea
ordonanței. Astfel, Colegiul atestă că prima instanță corect a concluzionat, că în fapt
debitorul nu contestă nici mărimea pensiei de întreținere stabilită prin ordonanța
contestată și nici faptul că este tată copilului și are obligația de a participa la
întreținerea, creșterea și educarea copilului. Mai mult, Colegiul reiterează că debitorul
nu a indicat temeiul de drept, în baza cărui judecătorul urma a refuza primirea cererii
privind eliberarea ordonanței judecătorești, instanța de fond trecând și acest moment
în încheierea atacată.
Respectiv, instanța de recurs constată, potrivit materialelor cauzei, că prin
obiecțiile formulate, debitorul într-adevăr și-a manifestat dezacordul cu acțiunile
creditorului Zaharia Elena, acțiuni ce țin de modul de întrevederi a tatălui cu copilul,
care în opinia lui împiedică și refuză întrevederile tatălui cu copilul minor comun, în
consecință fiind nevoit să se adreseze autorităților competente pentru stabilirea unui
grafic de întrevederi cu copilul. Colegiul accentuează, că în obiecțiile înaintate
debitorul, practic, nu a negat faptul că copilul se află la întreținerea mamei, că el este
tatăl copilului și are obligația de a-l întreține. Instanța de recurs relevă, că debitorul a
invocat dezacordul cu cuantumul pensiei, fără a nega obligația de achitare a acesteia,
doar în cererea de recurs înaintată, asemenea motive în obiecții lipsind. Însă, după
cum a fost indicat anterior, instanța de recurs verifică legalitatea încheierii reieșind din
materialele prezentate și din poziția, motivele de fapt și temeiurile de drept invocate
de părți în fața primei instanțe. Colegiul nu poate accepta motive noi, privind anularea
ordonanței judecătorești, în situația în care debitorul nu le-a indicat și invocat în
obiecțiile sale prezentate primei instanțe.
Astfel, în situația în care debitorul nu a utilizat drepturile sale în modul prevăzut
de Lege, adoptând și demonstrând un comportament superficial și neglijent față de
obligația sa de a demonstra temeinicia obiecțiilor și existența situației faptice reale
invocate în necesitatea desființării actului judecătoresc împotriva căruia s-au înaintat
obiecții, reiterând în recurs poziția formală conținută în obiecții, Colegiul nu are o altă
opțiune, decât a respinge recursul și a menține actul judecătoresc contestat. Or, în
conformitate cu prevederile art. 9 din Codul de procedură civilă, instanței de judecată
îi revine un rol diriguitor în organizarea şi desfășurarea procesului, pe principiile de
contradictorialitate şi egalitate a părților în drepturi (art. 26 din Codul de procedură
civilă), pricinii care au fost respectate, iar drepturile părților asigurate, prin
soluționarea în modul prevăzut de lege a cererii de eliberare a ordonanței judecătorești
și a obiecțiilor înaintate de debitor împotriva pretențiilor creditorului și a ordonanței
judecătorești eliberate. Mai mult, instanța nu poate încălca principiul disponibilității
părților, consfințit de art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă și a interveni în favoarea
sau în defavoare unei părți a procesului, deoarece modul de apărare și diligența revine
exclusiv părților procesului, acestea urmând să suporte consecințele, în cazul în care
omit anumite momente sau nu demonstrează o diligență suficientă în apărarea
drepturilor sale.
Ca consecință, Colegiul constată că instanța de fond corect și întemeiat a respins
obiecțiile și cerința debitorului, de anulare a ordonanței, corect a concluzionat despre
lipsa de legătură dintre aceste obiecții cu obiectul ordonanței și, corespunzător, ne
referirea pretențiilor și motivelor din obiecții la soluția instanței, urmare a cărui fapt
recursul declarat necesită a fi respins, cu menținerea actului judecătoresc atacat.
Reieșind din cele expuse și în conformitate cu prevederile art. art. 427 lit. a) și
art. 428 alin. (1) Cod de procedură civilă Colegiul, -

decide:

Respinge recursul declarat de debitorul Procop Vasile.

Menține încheierea Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 5 ianuarie 2021,
prin care au fost respinse obiecțiile debitorului Procop Vasile formulate împotriva
ordonanței judecătorești din 23 octombrie 2020, adoptată în cauza civilă inițiată la
cererea înaintată de creditorul Zaharia Elena privind emiterea ordonanței judecătorești
în privința debitorului Procop Vasile, de încasare a pensiei de întreținere a copilului
minor.
Decizia este irevocabilă din data emiterii.

Președintele ședinței: Marina Anton

Judecător

Judecătorii Ion Secrieru

Vitalie Cotorobai