Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Ingineria Mediului și Știința Alimentelor

Program de studii universitare de licența: Tenologia Prelucrării Produselor Agricole

An de studii: III

TEMĂ DE CASA- TEHNOLOGIA BERII

BEREA PORTER

Student: Anghel Mihaela

Specialiazarea: TPPA, Anul III

2020-2021
 CUPRINS:

1. Originea

2. Feluri de Porter

3. Schema Tehnologică

4. Tehnologia obținerii a berii Porter

5. Utilaje folosite

6. Evaluarea senzorială

7. Malțuri folosite

8. Porterul ca tip Ale

9. De ce să bem bere brună?

10. Bibliografie
 1.ORIGINEA
Acest stil de bere își are originea în Anglia, evoluând dintr-un tip de bere numit “Entire”
Caracterizată prin culoarea sa închisă, variind de la maro roșcat până la negru, și printr-o aromă
intensă, în care se remarcă malțul și hameiul, această bere Ale fermentată de top, cunoscută sub
numele de stil purtător, este de obicei uscată și cu un conținut alcoolic care variază între 4,5 și
5,5% și este astăzi una dintre cele mai populare beri.
Odată cu trecerea timpului, stilurile elaborării sale s-au schimbat. Mai mulți factori au jucat un
rol, de exemplu, taxele mai mari au produs versiuni mai ușoare, sau chiar invenția prăjitorului de
malț în 1817 a făcut ca malțul negru să fie mai accesibil.
În jurul anului 1776 berea Porter a sosit în Irlanda și doar câțiva ani mai târziu Guinness o
producea deja. Irlandezii au realizat un număr mare de versiuni care, folosind în mare parte malț
pal cu suficient malț negru pentru a-i da culoarea închisă, s-au caracterizat prin aroma lor arsă,
stilul cel mai obișnuit fiind numit „portar simplu” sau „simplu”. Una dintre versiunile sale, „extra
stout”, este practic Guinness pe care îl cunoaștem astăzi.

Era berea preferată a hamalilor și conductorilor de tren (de aici vine traducerea Porter = hamal,
conductor tren).
Berea de tip porter este de culoare maro (cu nuanțe deschise spre închise) uneori combinată cu o
nuanță roșiatică.

Feluri de Porter
1. English Porter

 Se spune că a fost popular printre lucrătorii de transport din centrul Londrei

 Cea mai tradițională documentație britanică de fabricare a berii din perioada 1700 a arătat
că Porter a fost un amestec din trei stiluri diferite: un vechi ale (învechit sau acrit), una
nouă ale (maro sau pal ale) și unul slab (ușor ale),cu diferite combinații de amestecare.
Rezultatul final era cunoscut sub numele de "Entire Butt„
 A fost prima bere adevărată proiectată, servită pentru gustul publicului, jucând un rol
important în revoluția industrială a Regatului Unit.
Branduri: Fuller's London Porter, Samuel Smith Old Brewery.
2. American Porter

 American Porter este creația ingenioasă din English Porter.

 În urma inovațiilor făcute și originalitatea sa, berarii americani au ridicat acest stil la un
nou nivel.
 Branduri: Sunday Brunch, Everett.
3. Baltic Porter

 În Finlanda, Republica Cehă, Polonia, Rusia, Ucraina etc. se fabrică o versiune cunoscută
sub numele de Baltic Porter. Aceasta a fost introdus din Marea Britanie în secolul al
XVIII-lea ca o bere cu fermentare caldă.
 Branduri: Cocoa-Nut Barrel Aged Framinghammer, Smuttynose Baltic Porter.

Schema tehnologică
 4. Tehnologia obținerii a berii Porter.

 Fabricarea berii din materii prime are loc în trei etape mari:
Fabricarea malţului din orz, numit ca malţificarea:

 Obţinerea malţului de bere, numit ca fierberea

 Fermentarea mustului de bere cu ajutorul drojdiei, inclusiv condiţionarea berii
rezultate
 Proprietarul unei fabrici vechi și renumite de bere, Arthur Guinness, a produs o bere
relativ nouă pentru Irlanda, care a conținut malț prăjit, care a dat o culoare închisă
caracteristică. Acest tip de bere era cunoscută sub numele „porter” (engl. portar, hamal,
usier;bere bruna) datorită popularității ei printre portarii și docherii.

5. Utilaje folosite
În secția de fierbere se poate găsi cele mai multe ori 3 feluri de echipamente: cazanul de
plămadire și fierbere, cazanul de filtrare si rotapool-ul.

Culoarea berii

 Materia primă utilizată definește culoarea berii. El este totodată determinată și prin
procedeele de uscare, intensitatea şi durata brasajului, de durata şi temperatura fierberii
mustului cu hamei, închiderea la culoare datorându-se reacțiilor Maillard.
Aroma berii

 Drojdia folosită la fermentarea şi produşii secundari formaţi, varietatea de hamei folosită

şi cantitatea introdusă la fierberea mustului definește aroma berii. Hameiul, prin uleiurile
esenţiale care le conține , are o influență majoră asupra aromei berii.

6. Malțuri folosite
Chocolate malț

 culoarea şi aroma acestui malţ este foarte intensă

 la sfârşitul prăjirii se folosesc temperaturi mai ridicate

 aroma se datorează pirolului şi pirazinelor

Malțul caramel

 se foloseşte în proporţie de 3-5% sau 10% pentru a accentua plinătatea şi aroma de malţ a
berii brune.

 se fabrică din malţ verde sau din malţ uscat.

 gustul malţului caramel trebuie să fie dulce şi puternic aromat.

7. Porterul ca tip Ale.

1. Drojdia

Berea de tip Ale este făcută cu drojdie care fermentează la suprafață, la temperaturi puțin
mai ridicate. Acest lucru se poate observa spre finalul procesului.

 Timpul și temperatura

Drojdia pentru berea de tip Ale, fermentează la temperaturi puțin mai ridicate, în jurul 16-
20 de grade celsius. Din această cauză acest tip este capabil să se matureze și să
fermenteze mai rapid decât cea de tip lager.

 Ingredientele suplimentare

Berile de tip ale conțin de cele mai multe ori cantități mai mari de hamei, malț sau malț
prăjit, care dă un gust mai dulce sau amar, în funcție în care este folosită.

8. De ce să bem bere brună?

Berea Porter este bogată în flavonoide, în vitamina B6 și Fe.
 Bibliografie

-https://www.academia.edu/32531072/Biotehnologii_Curs

- https://ro.wikinew.wiki/wiki/Porter_(beer)