Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
08 Unit - Inv IFR
08 Unit - Inv IFR
Cuprins Pagina
103
Manevra navei
Remorcarea este operaţiunea de deplasare prin apă a unei nave nepropulsate sau în
imposibilitate de manevră, cu ajutorul remorcherului sau a unei nave nespecializate. De regulă, cu
nave nespecializate se remorchează nave similare sau mai mici.
Efectuarea remorcajului presupune pregătiri deosebite atât pentru nava care va remorca, cât
şi pentru nava remorcată, ţinându-se cont de faptul că unele calităţi manevriere ale navei vor fi
influenţate pe timpul manevrei, adică:
- viteza navei este redusă în mod evident de absenţa propulsiei;
- inerţia navei scade de asemenea, datorită reducerii vitezei;
- giraţia navei se produce cu mai mare greutate, dat fiind faptul că punctul de aplicare al forţei de
tracţiune se află la prova.
Misiunile remorcherelor:
- operaţiuni de remorcaj;
- operaţiuni de salvare;
- prevenirea şi limitarea poluării cu hidrocarburi;
- stingerea incendiilor (cu apă, spumă, praf);
- spargerea gheţii;
- asigurarea serviciilor portuare sau port-radă.
105
Manevra navei
Clasificarea remorcajului.
a. Din punct de vedere al scopului:
planificat;
salvare-avarii;
accidental;
de luptă, pentru nave militare.
b. Din punct de vedere al zonei unde se execută:
maritim;
fluvial şi pe canale;
portuar;
de radă;
pe ape interioare.
Procedee de remorcaj.
După metoda în care se efectuează legarea navei care este remorcată de nava remorcher,
remorcajul se clasifică astfel:
e. mixt.
106
Manevra navei
Navele moderne de mare tonaj şi deplasament nu pot să utilizeze propriul propulsor în spaţii
mici, datorită dificultăţii manevrelor (inerţie mare, timp îndelungat pentru schimbarea sensului de
marş etc).
De aici plecându-se, manevra de remorcaj apare ca o necesitate care constituie argumentul
pentru instituirea obligativităţii ei.
Din momentul desprinderii navei de cheu, aceasta va solicita asistenţă remorcherelor portuare,
care vor asigura manevra navei până la ieşirea acesteia din port.
Nu trebuie să se înţeleagă că remorcajul se efectuează numai în porturi şi rade, ci şi în mare
sau pe fluvii şi canale.
Remorcajul la mare largă se face în baza "Ocean Towing Guidelines". Nava trebuie să obţină
aprobarea autorităţilor, în baza unor documente: "Certificate of Conveyance" şi planul de remorcaj.
Alegerea remorcherului:
Remorcherele sunt nave specializate, dotate în conformitate cu regulile autoritătii
competente, astfel:
- au elicele dispuse la imersiune mare, iar puterea remorcherului este cu atât mai bine folosită cu cât
elicele sunt mai mari;
- împingerea elicei când s-a pus maşina pe drum, este aproximativ 100/V kg/cp, unde V este viteza
în noduri.
Tracţiunea remorcii şi efortul asupra punctului de fixare trebuie să fie inferioare împingerii
elicei în marş liber.
107
Manevra navei
N max
N=
V max
V ;
unde: N – puterea remorcherului ales [kW];
Nmax – puterea remorcherului după documentele tehnice [kW];
Vmax – viteza remorcherului fără remorcă [Nd];
V – viteza de remorcare [Nd].
Alegerea remorcii:
Alegerea corectă a remorcii are o însemnătate deosebită, mai ales atunci când trebuiesc
remorcate nave de mare tonaj sau construcţii plutitoare mari şi se va ţine cont de materialul din care
este confecţionată remorca, lungimea şi diametrul acesteia.
Din punct de vedere al materialului din care este confecţionată, parâma de remorcaj poate fi:
vegetală, sintetică, metalică, lanţuri, combinaţii de parâme metalice şi lanţuri (remorci mixte).
Remorca trebuie să fie uşor de manevrat, rezistentă şi elastică. Deoarece elasticitatea remorcii creşte
proporţional cu lungimea şi greutatea ei, se obişnuieşte să se îngreuneze remorca cu greutăţi de fontă
(plumb), sau să se folosească remorci combinate, compuse din una sau două bucăţi de parâmă
metalică şi o bucată de lanţ de ancoră. În acest caz, parâma metalică se dă de la remorcher, iar lanţul
de ancoră de la nava remorcată. Prin greutatea sa, lanţul de ancoră măreşte săgeata curburii remorcii
şi amortizează şocurile pe valuri (parâmele vegetale şi de relon sunt elastice, dar puţin rezistente,
deci nu se folosesc decât la remorcaje uşoare şi de scurtă durată).
Parâmele metalice sunt rezistente, dar au elasticitatea suficientă doar la lungimi mari, care ar
asigura o săgeată de amortizare convenabilă, de aceea se folosesc la remorcaje de lungă durată şi în
condiţii grele. În prezent, sunt cel mai des folosite ca remorci parâmele sintetice din nylon, care sunt
rezistente, uşoare, elastice, nu se îmbibă cu apă şi plutesc pe apă. Alungirea sub tensiune atinge
aprox 25-30%, în condiţii normale de utilizare.
De asemenea, sunt des utilizate remorcile mixte, la remorcaje lungi: lanţ de ancoră la
obiectul remorcat, un element intermediar elastic - parâmă vegetală sau sintetică, sau o parâmă
metalică a cărei lungime se reglează în funcţie de starea mării.
Parâma de remorcaj se prinde la ganciul cu declanşare automată, sau la vinciul de remorcaj
cu gaşa sa.
O remorcă se consideră bună cu cât este mai lungă şi mai grea.
Rezistenţa remorcii se va calcula pentru condiţiile cele mai grele de remorcaj, în aşa fel încât
tensiunea manifestată pe remorcă în cele mai vitrege condiţii de mediu să nu fie mai mare de
jumătate din efortul la rupere al acesteia.
Cel mai greu moment în funcţionarea remorcii este cel al căderii pe val şi al acţionării
vântului în rafale puternice.
Lungimea remorcii va avea o asemenea valoare încât să asigure urcarea pe val în acelaşi
timp atât a remorcherului cât şi a navei remorcate.
În cazul navelor comerciale care se remorchează tot de către nave comerciale, remorca va
avea lungimea de 600–800 m (conform tabelului de mai jos).
La remorcarea cu remorcă dublă, ambele părţi ale remorcii vor avea aceeaşi grosime şi
aceeaşi lungime.
108
Manevra navei
109
Manevra navei
110
Manevra navei
Momentele remorcajului:
Executarea manevrei de remorcaj comportă următoarele operaţiuni:
- manevra de apropiere a navei care remorchează de nava ce va fi remorcată;
- transmiterea şi legarea remorcii;
- plecarea şi marşul cu nava la remorcă.
Nava ce urmează să fie remorcată se află de regulă stopată şi derivează sub acţiunea vântului.
Fiecare navă aflată în derivă are o anumită alură de echilibru (poziţia faţă de vânt), care depinde de
forma şi dispunerea suprastructurilor, de asietă şi de avariile suferite. Navele cu suprastructura la
prova se prezintă în alura de echilibru cu vântul din pupa (navă moale). Navele cu suprastructură la
pupa se prezintă în alura de echilibru cu vânt din prova (navă ardentă). Navele cu suprastructură la
centru se prezintă în alura de echilibru cu vânt aproape de travers.
În funcţie de poziţia navelor ce urmează a fi remorcate, remorcherul va putea face o manevră
corectă de apropiere pentru a da remorca.
De regulă, remorcherul vine în vântul navei ce urmează a fi remorcată, deoarece derivează
mai puţin şi poate manevra convenabil, astfel:
a. Remorcherul ia un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă d =20-30m, prin bordul din vânt.
b. La o distanţă şi poziţie convenabilă se bate bandula şi se dă o parâmă intermediară din mers.
c. Remorcherul avansează până la 60-80m faţă de prova navei remorcată - se menţine această
distanţă până când se dă remorca. Tot succesul manevrei de luare la remorcă constă în menţinerea
distanţei pe tot timpul cât se dă remorca de la o navă la alta.
d. Legarea remorcii se face la cârlig pentru remorchere şi la baba pentru celelalte nave. La fiecare
pereche de babale se ia câte o singură voltă, în aşa fel încât remorca să transmită efortul pe toate
babalele. La nava remorcată, remorca se poate lega de asemenea la babale, dar de regulă se leagă
la lanţul ancorei, din care se filează 1-2 chei de lanţ.
e. Urmează întinderea remorcii şi plecarea cu atenţie deosebită. Punerea în marş trebuie făcută în
mod treptat, cu viteză foarte mică, deoarece remorca suportă maximum de efort în momentul
111
Manevra navei
mişcării din loc a navei remorcate. Viteza de deplasare a navelor pe timpul remorcajului pe mare
depinde de rezistenţa remorcii, de dimensiunile şi situaţia navei remorcate, precum şi de forţa
vântului şi mărimea valurilor.
Manevra cu un remorcher:
În acvatorii mici, manevra navei se poate realiza cu maşinile proprii şi cu un remorcher care
acţionează la prova. De asemenea, navele mici pot manevra cu un singur remorcher, de regulă la
prova, deoarece pupa poate fi manevrată cu maşinile şi cârma.
112
Manevra navei
113
Manevra navei
114
Manevra navei
Remorcajul în siaj pe mare calmă, pe distanţe mari, al unei nave în derivă datorită unor
avarii la maşini, dar cu instalaţia de guvernare în funcţionare se execută astfel:
- remorcherul se apropie de nava avariată pe un drum paralel prin bordul din vânt al acesteia.
Distanţa dintre nave trebuie să fie de cel puţin 30-35m;
- când remorcherul ajunge cu prova în dreptul pupei navei avariate, transmite remorca cu ajutorul
bandulei;
- nava avariată primind remorca o va fixa în condiţii cât mai bune;
- pe timpul transmiterii şi legării remorcii între pupa remorcherului şi prova navei remorcate trebuie
să fie o distanţă de cel puţin 60 m;
- plecarea convoiului se execută cu viteză foarte încet, întrucât remorca trebuie întinsă progresiv,
dintr-un relevment prova de 300 - 350 şi pe un drum paralel cu al navei remorcate;
- mărirea vitezei nu se realizează înainte de întinderea completă a remorcii.
Remorcajul în siaj pe vreme rea, pe distanţe mari, al unei nave cu avarii la maşini şi la
instalaţiile de guvernare, este mai dificil. Nava este dispusă cu prova în vânt, fiind pregătită pentru a
primi sau a da remorca. Manevra se execută astfel:
SITUAŢIA 1:
- apropierea remorcherului se face cu viteza „FOARTE ÎNCET ÎNAINTE” (poziţiile (2), (3));
- la 80–100m de prova navei de remorcat se comandă „STOP MAŞINA” şi se lansează bandula de
la remorcher;
- lungimea remorcii 400–600m.
SITUAŢIA 2:
- nava avariată va lansa la apă o geamandură legată cu o saulă de 200m lungime, pe care se vor lega
din 30 în 30m colaci de salvare; de capătul rămas la bord al saulei se leagă remorca;
- remorcherul manevrând în pupa navei avariate la o distanţă de cel puţin 100m va „pescui”
geamandura, implicit remorca şi se va deplasa în prova navei avariate.
115
Manevra navei
Mod de execuţie:
- remorcherul se apropie paralel cu nava avariată până în dreptul pupei acesteia, unde va orienta
cârma la dreapta (stânga), pentru a-şi apropia prova de navă;
- când prova remorcherului a ajuns la 5-10m de nava avariată, îşi stopează maşinile manevrând din
inerţie;
- se transmit bandule şi remorci de la ambele nave, legarea lor făcându-se în cruce;
- apropierea celor două nave bord în bord va fi protejată cu ajutorul baloanelor de acostare;
- plecarea celor două nave se execută prin acţionarea cârmei şi maşinii remorcherului (mărirea
vitezei realizându-se treptat);
- înaintea plecării, nava remorcată molează legăturile şi anunţă remorcherul de acest lucru.
116
Manevra navei
117
Manevra navei
Pentru acostarea la dană (cheu) a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul, remorcherul prova şi
cel din pupa trebuie să acţioneze cu aceeaşi forţă când remorcile fac acelaşi unghi cu planul
diametral al navei remorcate, iar centrul de greutate se află la jumătatea lungimii navei.
G
G
RFT
a) b)
a) Manevra de remorcare pentru poziţionare.
b) Remorcajul de poziţionare cu 3 remorchere pentru mărirea manevrabilităţii convoiului.
118
Manevra navei
FTpp FTpv
FTpp FTpv
G
G RFT
RFT
a) b)
a) Acostare la dană prin împingere.
b) Scoaterea navei din dană prin tractare.
FTpv
FTpp
G
Vm
FTpp FTpv
FTpp FTpv
a b
G
G RFT
RFT
a) b)
119
Manevra navei
a b
FTpp Fdpp
d
FTpv
Fdpv
c G
Nara etambou
pappv
Deplasarea laterală spre babord şi înapoi a navei cu remorcher pupa (tractare prin nara etambou) şi remorcher prova
(împingere) punct de aplicaţie prova.
1. Calculul rezistenţei navei remorcate RNR sau tensiunea totală la care este supusă remorca (după o
formulă empirică).
S=BxTxβ, T – pescaj;
B – lăţimea navei;
β – coeficient de fineţe al cuplului maestru.
120
Manevra navei
b). Calculul rezistenţei unei elice stopate, la deplasarea prin apă, în kg/f:
Dacă nava remorcată are mai multe elice, atunci Re va fi proporţională cu numărul elicelor.
Rrup
d = ---------, Rrup – rezistenţa la rupere;
kf kf – coeficient (40÷70), funcţie de modul de fabricare a remorcii.
RNR x h
Lrem = -------------, h – înălţimea valului;
ka x 1000 ka – coeficient de amortizare.
De reţinut!
Tipuri de remorchere:
- remorchere oceanice;
- remorchere maritime şi costiere;
- remorchere de port;
- remorchere locale de fluvii, râuri, canale, lacuri;
- remorchere de ecluze şi de docuri.
Misiunile remorcherelor:
- operaţiuni de remorcaj;
121
Manevra navei
- operaţiuni de salvare;
- prevenirea şi limitarea poluării cu hidrocarburi;
- stingerea incendiilor (cu apă, spumă, praf);
- spargerea gheţii;
- asigurarea serviciilor portuare sau port-radă.
Procedee de remorcaj:
- în siaj;
- la ureche (cuplat);
- prin împingere;
- la edec;
- mixt.
3. Stiluri de remorcaj:
a) Chinezesc, australian, japonez;
b) European, american, japonez;
c) African, european, american.
122
Manevra navei
a) COLREG 72;
b) SOLAS 60;
c) MARPOL 73/78.
Bibliografie:
123