ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

13/2019

Politica de finanțare a deficitului bugetar al României în perioada 2013-2018

Studente: Căta Ionela

Turcu Diana

Afilierea: Universitatea din Petroșani, Facultatea de Științe

cataionela10@yahoo.com
diana.diana56@yahoo.com

Rezumat:
Perioada anilor recenţi în care statele se confruntau cu o profundă criză economică a fost caracterizată de
o creştere semnificativă a nivelurilor deficitelor bugetare şidatoriei publice. În aceste condiţiile este justificat a ne
pune mai multe întrebări legate de posibilele efecte negative aledeficitelor, modului în care datoria publică ne
afectează şi va afecta generaţiile viitoareşi calea spre o viitoare şi solidă creştere economică.La ora actuală
deficitul bugetar este apreciat ca fiind "un rău necesar", recent, în contextul creării Uniunii Monetare Europene,
limita de 3% din PIB a deficitului bugetar devenind o adevărată "regulă de aur" a finanțelor publice.Studierea
problematicii deficitului bugetar și a impactului acestuia asupra economiei nu poate fi analizată fără a avea în vedere
atât factorii care au o influență semnificativă asupra mărimii deficitului bugetar, cât și modul de finanțare al
acestuia. Lucrarea de față își propune să analizeze deficitul bugetar în cazul României, prezentând modalitățile de
finanțarea a acestuia, structura datoriei publice a României și aprecierile specialiștilor legate de politica de îndatorare
a României.

Cuvinte cheie: venituri bugetare, cheltuieli bugetare, buget, deficit

1. Deficitul bugetar – definire, tipuri, efecte, finanțare
Se poate vorbi despre deficit bugetar atunci când cheltuielile bugetare depășeșsc veniturile bugetare.
În funcţie de raportul de mărime dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, putem vorbi despre:
- buget echilibrat – atunci când veniturile sunt egale cu cheltuielile;
- buget deficitar – atunci când cheltuielile depăşesc veniturile;
- buget excedentar – atunci când cheltuielile sunt situate sub nivelul veniturilor
Tipuri de deficite bugetare:
1. Deficitul bugetului general consolidat – exprimă dezechilibrul existent la nivelul bugetelor
componente ale sistemului bugetar consolidate și agregate pentru a putea forma un întreg;
2. Deficitul/surplusul convențional – se calculează ca diferență între încasările și plățile efective și
reprezintă necesarul de finanțare a deficitului public.
3. Deficitul/surplusul primar – este definit ca diferență între veniturile curente și cheltuielile bugetare
nedestinate plății dobânzilor la datoria publică.
4. Deficitul/surplusul operațional – include deficitul primar precum și dobânda reală plătită în contul
datoriei publice interne;
5. Deficitul/surplusul structural – se înregistrează atunci când apre, pe termen lung, imposibilitatea
veniturilor bugetare de a acoperi cheltuielile bugetare și exclude din surplusul convențional
încasările din privatizare.
Efectele deficitului bugetar
Efecte pe termen scurt
Efectele pe termen scurt ale deficitelor bugetare asupra performanțelor economiei naționale se pot rezuma
astfel:
➢ creșterea deficitelor bugetare conduce la scăderea economiilor naționale,determinând,
concomitent, și reducerea investițiilor, precum și a exportului net. Scăderea economiilor la
nivelul sectorului guvernamental, va determina o creștere a economiilor din sectoral privat și, prin
urmare, reducerea economiilor naționale se va produce cu o mărime mai mică decât scăderea
economiilor sectorului guvernamental;
➢ creșterea deficitului comercial (ca urmare a scăderii exportului net) va genera ieșiri de active
din țară. Fluxurile de monedă către exterior vor determina investitorii străini să achiziționeze
acțiuni, titluri de stat sau proprietăți imobiliare;
➢ reducerea economiilor naționale conduce la creșterea ratei dobânzii pe piața monetară și,
implicit la reducerea investițiilor;
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~3~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.13/2019

➢ odată cu creșterea dobânzilor de pe piață, investițiile devin atractive atât pentru investitorii
autohtoni, cât și pentru cei străini. În acest ultim caz, dorința manifestată de aceștia de a investi în
astfel de active care oferă o rentabilitate superioară, va conduce la presiuni asupra monedei
naționale, crește cererea pentru moneda națională fapt care conduce la aprecierea ei.;
➢ aprecierea monedei naționale influențează comerțul cu bunuri și servicii, deoarece produsele
naționale sunt mai scumpe pentru agenții economici străini, ceea ce cauzează scăderea
exporturilor, creșterea importurilor și, prin urmare apariția deficitului comercial.
Efecte pe termen lung
Efectele pe termen lung ale deficitelor bugetare sunt analizate din perspectiva modelului în care acestea
afectează creșterea economică și bunăstarea indivizilor. Având în vedere faptul că producția este determinată de
capacitatea de producție existentă care, la rândul ei, este influențată de stocul de capital, în condițiile în care creșterea
deficitelor bugetare generează reducerea investițiilor, stocul de capital va crește într-un ritm mai lent. Dacă această
situație se perpetuează pe o perioadă mai îndelungată, capacitatea economiei de a produce bunuri și servicii
vadescrește substanțial. De asemenea, sporirea fluxurilor de active financiare către investitorii străini, ca urmare a creșterii
deficitelor bugetare, determină, totodată, și expatrierea unei părți importante a venitului national sub forma de dobânzi,
profit sau rentă. Mai mult decât atât, atunci când deficitele bugetare determină reducerea stocului de capital,
productivitatea marginală a muncii scade, deoarece fiecare salariat are mai puțin de lucru, în timp ceproductivitatea
marginală a capitalului crește datorită rarității acestuia. Prin urmare, o astfel de situație va conduce la reducerea
salariilor reale și creșterea ratei profitului.
Finanțarea deficitului bugetar
În condiţiile înregistrării unui buget deficitar, decidenții pot apela la următoarele modalități de acoperire a
deficitelor:
- finanțarea prin creșterea fiscalității;
- finanțarea prin reducerea cheltuielilor bugetare;
- finanțarea prin emisiune monetară;
- finanțarea prin datorie publică.
Finanțarea prin creșterea fiscalității
Finanțarea deficitului bugetar prin creșterea fiscalității constutuie o modalitate la care se poate face apel,
însă, cel puțin din punct de vedere practic nu este agreată nici de contribuabili și nici de decidenții publici, datorită
efectelor la nivel social și macroeconomic.
Finanțarea prin reducerea cheltuielilor bugetare
Finanțarea deficitelor bugetare excesive prin reducerea cheltuielilor publice poate constitui o soluție
corespunzătoare doar pe termen scurt.Practicarea unei politci bugetare restrictive, cel puțin prin reducerea
consumului guvernamental poate avea rezultate pozitive asupra echilibrului financiar public. Promovarea unei astfel
de politici pe termen lung va fi urmată, cu certitudine, de consecințe negative ce vor afecta creșterea economică.
Finanțarea prin emisiune monetară
Finanțarea deficitului bugetar prin emisiune monetară reprezintă o metodă extrem de controversată
deoarece o astfel de politică duce, în majoritatea cazurilor, la creșterea ratei inflației.
Finanțarea prin datorie publică
Finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică este considerată, spre deosebire de celelalte metode de
finanțare a deficitului bugetar, drept o modalitate mai puțin expansionistă prin prisma faptului că nu generează
sporirea stocului de monedă ci, pe termen scurt, determină creșterea ratei dobânzii și, prin urmare, reducerea
investițiilor.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~4~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.13/2019

2. Analiza evoluţiei deficitului bugetar al României

Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, execuţia bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie - 31
decembrie 2018 s-a încheiat cu un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită
de 2,97% din PIB, ca obiectiv al politicii bugetare pe acel an.

Tabel nr.1.
Evoluţia deficitului bugetar

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Mld.lei %din PIB Mld.lei %din PIB Mld.lei %din PIB Mld.lei %din PIB Mld.lei %din Mld.lei %din PIB
PIB

Venituri 200,3 31,3 214,3 32,1 233,7 32,9 223,7 29,5 251,8 29,9 295,1 31,1
totale

Cheltuie 216,1 33,8 225,8 33,8 243,4 34,2 242,0 31,9 276,1 32,7 322,4 48,7
li totale

Deficit/ 45,7 -2,47 -11,4 -1,72 -9,6 -1,35 -18,2 -2,41 -24,3 -2,88 27,3 2,88
Exceden
t

Planificarea bugetară pe anii 2019 -2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016
în scopul stimulării creșterii economice (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura
asistenței sociale) și continuate prin actele normative adoptate în anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în
domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar:
 legislația în domeniul drepturilor cu caracter social,
 legislația în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, a celor cu asistența
socială, implementate în anul 2018;
 măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2018.
Toate acestea vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2019-2022.

Tabel nr.2.
Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2019-2022
2019 2020 2021 2022

VENITURI buget general consolidat 33,51 32,23 31,97 33,12

CHELTUIELI buget general consolidat 36,07 34,32 33,76 34,72

SOLD buget general consolidat -2,55 -2,10 -1,79 -1,60

3. Politica de finanțare a deficitului bugetar

Politica de finanțare a deficitului bugetar al României s-a bazat, în cea mai mare parte, pe contractarea de
împrumuturi interne și în completare din surse externe. Finanțarea deficitului bugetar prin datorie publică este
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~5~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.13/2019

considerată, spre deosebire de celelalte metode de finanțare a deficitului bugetar, drept o modalitate mai puțin
expansionistă prin prisma faptului că nu generează sporirea stocului de monedă ci, pe termen scurt, determină
creșterea ratei dobânzii și, prin urmare, reducerea investițiilor.
Strategia de finanțare din surse interne are în vedere, în principal, emisiuni de titluri de stat denominate în lei,
respectiv certificate de trezorerie cu scadențe pe termen scurt și obligațiuni de tip benchmark cu scadențe pe termen
mediu și lung în funcție de cererea existentă în piață și ținând cont de obiectivul consolidării curbei de randamente
în lei.
În scopul creșterii accesibilității titlurilor de stat în rândul micilor investitori și creșterii gradului de educare
financiară a acestora, se înscrie și continuarea programului de emisiuni de titluri de stat pentru populație FIDELIS,
prin emiterea de titluri de stat pentru populație, volumul acestor titluri fiind stabilit funcție de cererea pentru acest
tip de instrumente.
În ceea ce privește sursele de finanțare externă, acestea se vor asigura prin emisiuni de euroobligațiuni pe
piețele externe de capital și, în completare, prin împrumuturi de la creditori oficiali (instituții financiare
internaționale).
"Dacă analizăm problema recurgerii la împrumut de către stat pentru finanţarea deficitului bugetar, se poate
considera că elementul primordial care trebuie să stea la baza deciziei este constituit de necesitatea ca „profitul” pe
termen mediu şi lung realizat prin finanţarea cheltuielilor publice să fie suficient de mare pentru a acoperi serviciul
datoriei. De asemenea, trebuie acoperită pierderea de utilitate pe care o suportă piaţa prin privarea acesteia de
resursele utilizate pentru acoperirea deficitului, iar factorii de decizie publică trebuie să-şi menţină credibilitatea în
urma recurgerii la împrumutul de stat. Prin intermediul împrumutului de stat angajat, guvernul îşi acoperă deficitul
pe termen scurt fără să aibă loc o creştere a fiscalităţii dar, pentru că trebuie plătită dobânda la datorii, se poate
constata că o mare parte a veniturilor fiscale viitoare vor fi utilizate tocmai pentru serviciul datoriei şi nu pentru
finanţarea bunurilor şi serviciilor publice viitoare".
La sfârşitul anului 2017, nivelul datoriei guvernamentale a României a ajuns la 35,1% din PIB, încadrându-
se confortabil în limita de 60% din PIB prevăzută de Tratatul de la Maastricht. Acesta nu reprezintă însă un motiv
pentru abandonarea unei conduite proactive, necesitând continuarea măsurilor de consolidare fiscală.

Graficul nr.1.
Datoria guvernamentală a României în intervalul 2013-2017

La sfârşitul anului 2017, România se situa pe locul 4 între statele UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare
respectiv 35,1% din PIB comparativ cu Estonia (9,4%), Luxemburg (20,8%) și Bulgaria (29%). Statele membre UE
cu cel mai ridicat nivel de îndatorare sunt: Grecia (180,8%), Italia (132%), Portugalia (130,1%), Cipru (107,1%) și
Belgia (105,7%). La nivelul UE-28, nivelul datoriei era de 83,2% din PIB.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~6~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.13/2019

Graficul nr.2.
Datoria guvernamentală în unele țări ale Uniunii Europene în anul 2016
- procente în PIB -

Creşterea de datorie guvernamentală a fost determinată în principal de angajarea de datorie pentru

finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, atât de pe piaţa internă, prin emisiuni de titluri de stat,
cât şi de pe piaţa externă, prin trageri din pachetul financiar extern cu această destinaţie şi emisiunea de
eurobligaţiuni pe pieţele externe de capital.
În perioada 2013-2017, Ministerul Finanţelor Publice a emis în mod regulat titluri de stat (emisiuni de
obligațiuni și certificate de trezorerie) pe piaţa internă. Pe lângă emisiunile de titluri de stat în lei au fost lansate și
emisiuni de titluri tip benchmark în Euro.
Pe fondul apariţiei unor disfuncţionalităţi în funcţionarea mecanismelor economice în general,
dimensionarea volumului datoriei publice (atât internă, cât şi externă) este esenţială pentru determinarea influenţei
acesteia asupra corelaţiilor economice de ansamblu. Amplificarea volumului datoriei publice peste un anumit prag
determinat de gradul de suportabilitate economică pe termen scurt, mediu şi lung are un însemnat aport la agravarea
dezechilibrelor economice, cu influenţe negative atât în planul economiei financiare, cât şi asupra economiei reale.
Este evident că disfuncţionalităţile care au avut loc şi au loc în economia naţională, în contextul restructurării
acesteia, au afectat, la rândul lor, însăşi execuţia bugetară.

Concluzii
La ora actuală deficitul bugetar este apreciat ca fiind "un rău necesar". Este absolut normal ca în contextul
unei societăți în dezvoltare, ale cărei nevoi sunt în continuă modificare, statul să intervină pentru a asigura
furnizarea acelor bunuri pe care piața nu le poate oferi. Aceasta poate conduce, însă, în timp, la creșterea
dimensiunii sectorului guvernamental. Părerile economiștilor referitoare la acest aspect sunt diferite. Sunt autori care
critică această implicare a statului în economie, considerând-o inoportună și generatoare de efecte negative asupra
economiei, sunt autori care au arătat că anumite categorii de cheltuieli publice au un efect pozitiv asupra creșterii
economice pe termen lung. Cu toate acestea un lucru este cert! O caracteristică importantă a statului bunăstării
sociale o constituie deficitele bugetare și acumularea datoriei publice. Prin urmare, nu se mai pune problema
fundamentării unor bugete publice echilibrate, ci, menținerea sub control a mărimii deficitelor. Recent, în contextul
creării Uniunii Monetare Europene, limita de 3% din PIB a deficitului bugetar a devenit o adevărată "regulă de aur"
a finanțelor publice.
În vederea identificării și măsurării impactului deficitului bugetar asupra performanțelor economice ale unui
stat este necesară dimensionarea de o manieră cât mai corectă a mărimii dezechilibrelor manifestate la nivelul bugetului
public. În acest sens, au fost identificați numeroși indicatori, însă utilizarea acestora diferă de la caz la caz. Printre cei
mai utilizați astfel de indicatori se numără: soldul convențional, soldul primar, soldul structural, soldul operațional,
soldul curent, soldul intern și, rspectiv, soldul extern. Fiecare dintre aceștia are un anumit conținut informativ și
poate oferi detalii relevante cu privire la eficiența politicilor de finanțe publice promovate de către autoritățile
guvernamentale.
Analiza impactului deficitului bugetar asupra economiei urmărește, în principal, efectele exercitate asupra
unor variabile precum rata dobânzii, investiții, economii, curs de schimb, producția națională și, respectiv creșterea
economică pe termen lung. O parte dintre aceste efecte se manifestă pe termen scurt și, în cazul în care nu sunt
atenuate la timp generează efectele pe termen lung care afectează bunăstarea indivizilor.
În ceea ce privește factorii care au o influență semnificativă asupra mărimii deficitului bugetar în România,
exprimat prin intermediul diverșilor indicatori, aceștia pot fi considerați a fi inflația, șomajul, contul curent și ciclurile
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~7~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.13/2019

economice. Aceste variabile pot fi utilizate și ca instrumente de control în vederea reducerii mărimii deficitului
bugetului public, dacă acesta depășește un anumit nivel considerat acceptabil. Mai trebuie semnalat faptul că în vederea
menținerii sub control a deficitului bugetar al României, politica monetară prin asigurarea stabilității prețurilor poate
juca un rol important. De asemenea, se mai poate evidenția reacția decalată a mărimii deficitului bugetar la șocuri ce
se manifestă fie la nivelul prețurilor în economia românească, la cel al șomajului sau al deficitului de cont curent.
Acest aspect trebuie avut în vedere deoarece, anumite evoluții petrecute în trecut pot fi resimțite în prezent și pot
induce distorsiuni la nivelul politicilor publice curente. Totodată, politicile actuale de finanțe publice pot genera efecte
ce vor fi resimțite în următorii ani.

BIBLIOGRAFIE
Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare – decembrie 2017, www.bnr.ro
Criste Adina, Moşneanu Elena Ana, Glod Alina Georgeta, O abordare a conceptului de competitivitate naţională,
www.ipe.ro
Filip Ghe., Mecanismele financiar-monetare in procesul tranziției la economia de piață, Ed. Sedcom Libris, Iași,
1999
Guvernul României, Strategia fiscal-bugetară 2017-2019, www.mfinante.ro
Huidumac Cătălin, Rogojanu Angela, Introducere în studiul economiei de piaţă, Editura ALL EDUCATIONAL
S.A., Bucureşti, 1998
Molănescu Gabriela, Aceleanu Mirela Ioana, Consecințele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale.
Implicații asupra pieței muncii, Economie teoretică şi aplicată Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 58-74,
http://store.ectap.ro/articole/556_ro.pdf
Moldovan Bogdan Andrei, Pavel Alexandru, Hogye Mihaly, Deficite bugetare şi datoria publică, www.rtsa.ro
Moșteanu Tatiana (coord.), Vuță Mariana, Câmpeanu Emilia-Mioara, Gyorgy Attila, Cataramă Delia-Florina, Buget
și trezorerie publică, Ediția a III-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2008
Stoian Andreea, Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual, Ed. ASE, București, 2009
***, Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 597 din 13.08.2002
***, România a încheiat 2017 cu un deficit bugetar de 2,88% din PIB - date oficiale,
http://www.economica.net/romania-a-incheiat-2017-cu-un-deficit-bugetar-de-2-88prc-din-pib-date-
oficiale_149220.html
www.mfinante.ro
www.scritube.ro
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%209.pdf
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf
www.ec.europa.eu
http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2019/raport/Raport_buget_2019.pdf

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~8~