Algoritmul de comentariu:

1. Motivul literar
Motivul literar este un element component (idee, simbol sau imaginea) al unei
opere literare care este accentuat prin repetiție) sau subliniat în cadrul acțiunii și
contribuie la definirea și extinderea mesajului unei opere.
Motivul și tema coincid adesea în operele literare de proporții mici (poezie, schiță,
povestire)

2. Figura de stil
Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau
construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri. În
prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de
relațiile care se stabilesc între ele.Figurile de stil pot fi definite drept cuvinte sau grupuri de
cuvinte (expresii) ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat. Modificarea este
înregistrată ca o deviere de la modul curent, „normal” în care se realizează corespondența dintre
obiectul desemnat și cuvântul ce-l denumește.

3. Semnificația titlului
Titlul reprezintă un element de paratext şi se constituie într-o valoroasă cheie de
lectură pentru receptor, orientând intuiţia şi aşteptările acestuia în procesul
interpretării, astfel încât titlul deschide calea către semnificaţiile fundamentale ale
operei.  

Titlul acestui text ... (se enunţă titlul textului) este alcătuit, la nivel morfologic, din ... (părţile de
vorbire care compun titlul), iar , este un simbol/o metaforă/o sintagmă cu epitet etc., şi trimite la
tema textului/conturează o variantă de interpretare a mesajului/surprinde un motiv artistic
important/evidenţiază personajul principal sau sugerează conflictul central al operei (se alege
ceea ce corespunde, în funcţie de textul dat şi se comentează din punct de vedere stilistic
valoarea expresivă a termenilor care alcătuiesc titlul).

Ideile sugerate de titlu /termenii care compun titlul se evidenţiază prin intermediul

a) semnificaţiilor unor procedee ale expresivităţii artistice, precum figurile de stil şi imaginile
artistice – în genul liric; sau b) faptelor personajelor şi prin anumite evenimente semnificative în
care acestea sunt implicate – în genul epic.

a) pentru poezie – În primul rând, comparaţia ... (se alege ceea ce are legătură cu ideea
exprimată în titlu; de exemplu, dacă titlul este „Noapte de iarnă”, se selectează o figură de stil şi
o imagine artistică referitoare la noapte, respectiv o figură de stil şi o imagine artistică referitoare
la iarnă, sau dacă titlul este compus dintr-un singur termen, se iau mai multe procedee, două-
trei eventual) sugerează ... (se comentează pe scurt exemplul dat).
În al doilea rând, imaginea vizuală / auditivă ... (exemplu din text) evidenţiază ... (se
comentează aspecte deosebite ale cadrului natural sau idei şi sentimente ale eului liric,
atmosfera generală, aşa cum rezultă din exemplul dat).

b) pentru proză – În primul rând, un element care conturează ideea exprimată de titlu este ...
(aici se menţionează o situaţie sau o faptă semnificativă a personajului principal, care să aibă
legătură cu titlul – de exemplu, călătoria pe care o face personajul/lupta protagonistului cu ...)
evidenţiază ... (se comentează anumite trăsături ale personajului, semnificaţii ale devenirii
acestuia, ale unor experienţe prin care trece personajul, precum iubirea, moartea, lupta cu
forţele răului etc.)

În al doilea rând, se remarcă un alt aspect important care se află în strânsă legătură /aflat în
conexiune cu ideile sugerate de titlul textului, acesta fiind (se menţionează un eveniment în care
este implicat personajul). De aici, reiese .... (prezentarea semnificaţiei evenimentului).

Aşadar, titlul ... (se enunţă titlul) al operei lui ... (autorul), se află în legătură cu tema textului (se
menţionează din nou tema/temele) şi constituie o deschidere în interpretare spre semnificaţiile
fundamentale ale discursului liric /epic, evidenţiind ideea că ...(se reiau semnificaţiile
fundamentale ale titlului – de exemplu, titlul surprinde ideea de împlinire a omului prin iubire/
mesajul referitor la faptul că trecerea timpului este ireversibilă şi că fiinţa umană este
neputincioasă şi nesemnificativă în faţa acestuia etc.).

4. Comentariul poetic (mesajul textului)

Algoritmul Redactarii unui comentariu poetic :

 Reactia postlecturala ( ce a vazut , ce a auzit , ce a simtit la prima lectura ) ;

 Sentimentele dominante si modalitatile de transmitere a acestora
( destainuire directa si indirecta ) ;
 Ce motive au facilitate dezvoltarea/ intelegerea temei ;
 Care este imaginea artistica centrala a textului ;
 Ce mijloace poetice l-au impresionat ;
 Ce semnificatie are titlul textului pentru interpretarea lui ;
 Ce efect au avut asupra cititorului aspectele de versificatie a textului ;
 Pe ce elemente se sprijina muzicalitatea versurilor ;
 Ce sens poate da cititorul acestui text ;
 Ce mesaj poate deprinde cititorul din text ;
 De care alte texte poetice/ opera de arta ii aminteste opera data .
 Compoziții de utilitate socială:

1. Cererea

Cererea este un document oficial prin care îţi exprimi o dorinţă, o rugăminte, o solicitare. Cu
cererea operăm atunci cînd avem nevoie să apelăm la autorităţi pentru a interveni în
rezolvarea unei situaţii, de obicei ea se va prezenta pe o foaie de format A x 4 .
Redactarea unei cereri este şi subiectul III din examenul de bacalaureat la l.şi literatura
română
Model

Domnule Director……!
Subsemnata…. (numele , prenumele), elev(ă)în clasa a XI a Liceului Teoretic „…..” din
or…., domiciliat(ă) în or. …, str ………., rog să-mi permiteţi să lipsesc de la ore în legătură
cu plecarea mea la un cantonament într-o tabără sportivă care va dura 10 zile. Mă
angajez să recuperez şi să prezint în forma indicată de profesori materia la care voi lipsi.
18 mai 2009                                                                               numele, prenumele

Domnului ………………..
Director al Liceului Teoretic „…….”

Acestea sunt convenţiile specifice redactării unei cereri. Este foarte important  ca să ţinem
cont de toate detaliile redactării acesteia, precum şi de punctuaţia utilizată.

2. Curriculumul vitae

Informaţii personale
Nume / Prenume:
Adresă:
Telefon:
E-mail:
Naţionalitate:
Data naşterii:
Sex:
Educaţie şi formare
Perioada:
Calificarea / diploma obţinută:
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite:
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare:

Experienţa profesională
Perioada:
Funcţia sau postul ocupat:
Numele şi adresa angajatorului:
Tipul activităţii sau sectorul de activitate:

Competenţe şi abilităţi sociale: -

-
Competenţe şi aptitudini
de utilizare a calculatorului: -
Permis de conducere: -

3. Procesul verbal

Un proces-verbal poate fi un înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt

de natură juridică sau poate fi un act cu caracter oficial în care se redau pe scurt
discuțiile și hotărârile unei adunări constituite.
Procesul-verbal poate fi:

 Proces-verbal de contravenție. Cel mai uzitat este cel întocmit de agenții de

circulatie atunci când constată săvârșirea unei contravenții rutiere. Procedura
întocmirii unui proces verbal de contravenție, conținutul său și modalitatea în care
acesta poate fi contestat sunt aspecte prevăzute de O.G. nr. 2/2001.]
 Proces-verbal de predare-primire a unei gestiuni
 Proces-verbal ședință – se întocmește de către secretarii organelor respective
sau de alte persoane însărcinate cu redactarea lor.
 proces-verbal de sechestru, act procedural îndeplinit de executorul judecătoresc
la locuința debitorului sau la locul unde se găsesc bunurile mobile urmăribile ale
acestuia, prin care aceste bunuri sunt inventariate și declarate ca sechestrate
definitiv; reprezintă primul act de executare în cadrul urmăririi silite a bunurilor
mobile.