Materiale Plastice

Termenul de  plastic  face referire la acele  materiale  (de obicei

denumite  materiale plastice  sau mase plastice), produse sintetice denatură
organică,  anorganică  sau mixtă, care se pot prelucra uşor în diferite forme,
la cald sau la rece, cu sau fără presiune.
Plasticele sunt adesea materiale   polimerice  de natură organică, cu  masă
moleculară  mare, care conţin de obicei alţi aditivi. Majoritatea materialelor
plastice sunt sintetice, derivate din   produse petrochimice, însă există şi
alte tipuri de plastice realizate din materiale regenerabile.

Aceste piese executate din mase plastice prezintă următoarele avantaje:

-Nu necesită prelucrări ulterioare şi pot avea o formă suficient de

complicată.

-Aspectul piesei este plăcut, designerul reuşind să-şi impună cu uşurinţă

punctul de vedere, întrucât se poate realiza orice cerinţă estetică: joc de
umbră şi lumină prin alternări de suprafeţe mate şi suprafeţe lucioase,
suprafeţe în relief sau în adâncime, suprafeţe striate sau cu rizuri, etc.

-Piesele rezultate se pot obţine într-o mare varietate de culori, ce pot fi:
obişnuite şi metalizate. Aceste culori fie că se realizează conform
mostrarului de culori transmis de către fabricantul de masă plastică, fie că
este creat un mostrar nou de către designer împreună cu tehnologul de
masă plastică.

-Piesele din mase plastice se pot vopsi (de regulă se preferă ca vopsirea să
aibă loc în aceeaşi culoare ca masa plastică, astfel încât dacă piesa este
zgâriată, sau prin frecare se îndepărtează stratul de vopsea, să nu fie vizibil
acest defect de discontinuitate a stratului de vopsea).
În 1908,  chimistul  Jacques Brandenberger  descoperă  celofanul, a cărui
denumire o patentează în 1912. În 1909,  belgianul  Leo
Baekeland  inventează prima materie plastică sintetică, care avea să îi
poarte numele, răşina fenolformaldehidică   bachelită. Primele materiale
plastice au fost produse din transformarea materialelor naturale. În anul
1859 au apărut fibrele vulcanizate, în 1869 a aparut celuloidul şi în 1897
galitul.
Fritz Klatte  brevetează, în 1913,  polimerizarea  unui  gaz, clorura de vinil, şi
obţine  policlorura de vinil  (PVC). Datorită proprietăţilor sale (rezistenţă
chimică, greutate mică şi preţ redus) PVC-ul a avut un puternic impact în
domeniul tehnologiei conductelor şi instalaţiilor.

Masele plastice se pot utiliza cu succes: în industria grea, industria

constructoare de maşini, aeronautică, industria alimentară (ambalaje, vafe,
cutii, etc.),industria uşoară (bunuri de larg consum, jucării, etc.), industria
farmaceutică (seringi de unică folosinţă, capsule şi ambalaje, etc.) şi multe
altele.

Câteva exemple de produse realizate din materiale plastice.