Crocodilul de Nil

Crocodilul de Nil (Crocodylus niloticus) este o specie

de crocodil ,unul dintre nativii Africii. Crocodilul de Nil este a doua cea
mai mare reptilă în viaţă din lume, după Crocodylus porosus.
Crocodilul de Nil trăieşte în fluviul Nil sau în lacurile formate de
acesta. Iese pe uscat pentru a se încălzi sau când depune ouă.
Crocodilul de Nil poate atinge 6 m lungime. Capul mare şi plat are
un bot lung, în vârful căruia, pe partea superioară, se găsesc
nările. Guralargă are pe maxilare dinţi conici, neegali, puternici, înfipţi
în nişte cavităţi ale maxilarelor, denumite alveole. Ochii, aşezaţi
înapoi şi mult în sus, au o privire cruntă. Datorită aşezării nărilor,
când animalul se retrage în apă şi rămâne numai cu capul la
suprafaţă, poate respira aerul atmosferic. În apă, nările şi urechile se
închid. Corpul este acoperit cu plăci cornoase, dublate dedesubt cu
plăci osoase; ele formează un excelent scut de apărare
pentru animal. Coada este aproximativ de aceeaşi lungime cu corpul
şi foarte puternică, este turtită lateral; ea este organul principal pentru
mişcarea în apă. Membrele scurte, aşezate pe laturile corpului, se
termină cu degete; cele anterioare au degetele libere, iar cele
posterioare au degetele unite printr-o membrană înotătoare. Bun
înotător, crocodilul se târăşte greu pe uscat. Crocodilul de Nil trăieşte
în fluviul Nil sau în lacurile formate de acesta. Iese pe uscat pentru a
se încălzi sau când depune ouă.
Un prieten nedespărţit al crocodilului este pasărea pluvian. Ea se
hrăneşte cu resturile de carne dintre dinţii crocodilului, iar crocodilul
primeşte un spălat pe dinţi, între ei existând astfel o relaţie
de simbioză.
 Primăvara femela sapă un cuib pe malul râului, unde îşi
depune ouăle. Cuibul trebuie să fie suficient de aproape
de apă pentru ca femela să-l poată păzi de acolo, dar în
acelaşi timp suficient de departe, pentru ca eventualele ieşiri
din albie ale apelor să nu-l distrugă. Împerecherea are loc după
câteva ritualuriintroductive, în apa puţin adâncă. Cele 30-70 de ouă,
cu coaja groasă, acoperite de nisip, sunt păzite de femelă timp de 90
de zile, până când puii încep să ţipe. La acest semnal femela iese
din apă şi îi dezgroapă, iar în caz de necesitate sparge coaja ouălor.
Dacă femela nu ajunge la timp, puii au un dinte special numit "dinte
de ou" cu care sparg coaja oului. După ieşirea din ou, puilor le cade
acest dinte. De îndată ce puii au ieşit din ou, femela îi ia unul câte
unul în gură şi îi duce în apă. Numai câţiva crocodili ating maturitatea.
Dacă ouăle nu sunt mâncate de varani, hiene sau berze,
atunci puii cad victimă altor crocodili, vulturilor saupeştilor mai mari
când ajung în apă.