UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

PUERICULTURA
ATITUDINEA CORPORALĂ NORMALĂ A COPILULUI

Cuprins
0 2.1. Introducere
1 2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
2 2.3. Conţinutul unităţii de învăţare
2.3.1. Atitudinea corporală normală
2.3.1.1.Codiționarea atitudinii corporale
2.3.1.2. Aprecierea atitudinii corporale
2.3.2. Atitudinile corporale deficiente
2.3.2.1. Atitudinile deficiente globale
2.3.2.2. Atitudinile deficiente regionale
2.3.3.Deviațiile coloanei vertebrale specifice copilului
2.3.3.1.Cifozele
2.3.3.2. Lordozele
2.3.3.3.Scoliozele
2.4. Îndrumar pentru verificare/autoverificare

2.1. Introducere

Atitudinea corporală = funcția corpului uman prin care se

stabilesc raporturi constante între segmentele corporale pe de o
parte și între corp și mediul înconjurător pe de altă parte.

De ce este necesar acest lucru?

 Pentru a se asigura stabilitatea, echilibrul și mobilitatea
Cum se realizează acest lucru?
 Prin acțiunea sinergică și coordonată a elementelor
aparatului locomotor (pe de o parte ) și a sistemului
nervos central (SNC) și sistemului nervos periferic
(SNP) pe de altă parte.

Astfel, definiția completă a atitudinii corporale este:totalitatea

funcțiilor statice și dinamice ale corpului, coordonate de către
SNC și influențate de către particularitățile psihice ale fiecărui
subiect.

24
 2.2.Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, veţi identifica:
 Care este atitudinea corporală normală în funcție de vârsta
copilului
 De cine este condiționată atitudinea corporală normală a
copilului
 Atitudinile corporale deficiente

Competenţele unităţii de învăţare:

 asimilarea noilor cunoştinţe necesare în formarea viitorilor
kinetoterapeuți
 conştientizarea studentului în ce priveşte învăţarea mijloacelor
gimnasticii necesară în viitoarea profesie
 dezvoltarea unor abilităţi de comunicare

Timpul alocat unităţii: 3 ore

2.3. Conţinutul unităţii de învăţare

2.3.1. ATITUDINEA CORPORALĂ NORMALĂ

Atitudinea corporală apare datorită creării la nivel

subcortical a unui model dat de menținerea în condiții asemănătoare a
unor raporturi între segmentele corporale.Acest model este reluat, în
totalitate sau numai parțial atunci când condițiile în care s-a realizat
acest model se repetă.
Există o unitate dinamică între:
 structurile articulației (epifiză, capsule, ligamente)
 structurile musculare ( mușchi, tendoane)
 structurile vasculare ( care au rolul de a asigura
troficitatea)
 formațiunile nervoase periferice
Totul este bineînțeles controlat de SNC (”centrala de
comandă”).

25
 Atitudinea corporală se formează și se corectează de-a lungul
întregii vieți a unui individ.
o este influențată de către ereditate ( anumite raporturi
corporale se aseamănă cu cele ale predecesorilor)
o atitudinea corporală poate fi conștientizată , deci
poate fi modificată voluntar.
o poate reflecta starea psihică a individului ( spre
exemplu starea depresivă modifică atitudinea în
sensul că stă cu umerii lăsați, capul plecat etc)

În pediatrie,atitudinea corporală diferă în funcție de:

 Vârstă
 Sex
 Tipul constituțional al copilului
În funcție de vârstă:
 copilul mic
- are membrele superioare mai scurte decât trunchiul
- capul mare
- abdomenul hipoton
- bazinul este înclinat înainte →până la vârsta de 3 ani
atitudinea lordotică este considerată normală

 preșcolarul – 3-6 ani

- păstrează atitudinea lordotică
- pot apare modificări la nivelul coloanei vertebrale de tip
asimetrie sau cifozare ( necesită kinetoterapie!)

Figura 1 Scolioza la preșcolar

 școlar
- datorită poziției în bancă, a situației neergonomice a acesteia,
a ghiozdanului→apar atitudinea cifotică sau atitudinea
scoliotică (necesită kinetoterapie!)

26
 Figura.2 Poziția incorectă și corectă în bancă a școlarului

 pubertate
 are loc o creștere exagerată în înălțime care este asociată cu o
hipotrofie musculară→apar frecvent atitudini cifotice sau
scoliotice ( necesită kinetoterapie!)

În funcție de sex
 Fetele - frecvent au atitudine lordotică (au bazinul înclinat
înainte datorită hipotoniei musculare)
 Băieții – frecvent au atitudine cifotică (datorită proiectării
către înainte a umerilor și dezvoltării insuficiente a
musculaturii spatelui)

În funcție de tipul constituțional:

 Copilul înalt și slab (hiperstatural și hipoponderal) – are
atitudine cifotică
 Copilul scund și gras (hipostatural și hiperponderal) – are
atitudine lordotică

2.3.1.1. Condiționarea atitudinii corporale

Atitudinea corpului este condiționată de elemente pasive și

elemente active .
Elementele pasive sunt următoarele structuri care sunt specializate
pentru anumite structuri ale aparatului locomotor.
 oasele
 articulațiile
 țesuturile periarticulare
 ligamentele
 fasciile musculare
 elasticitatea musculară
Spre exemplu :
 La nivelul coloanei vertebrale- stabilitatea este asigurată de
către ligamentele corpurilor vertebrale, pe când mobilitatea
este dată de către articulațiile intervertebrale și arcul vertebral
 La nivelul bazinului – normalul este înclinarea de 30° față de
orizontala care trece prin articulația sacrolombară
- Atitudine lordotică – bazinul este înclinat
înainte
27
 - Bazin asimetric – datorită inegalității
membrelor inferioare (atitudine scoliotică
(asimetrică)
- Bazin orizontalizat – curbura lordotică
normală este mult atenuată

Elementele active sunt:

 fusurile neuromusculare
 organele lui Golgi de la nivelul tendoanelor
 calea spinotalamică
 calea spinocerebeloasă
 calea cerebrală

Pe calea nervoasă extrapiramidală este stimulată musculatura

efectoare și poate fi modificat tonusul muscular în funcție de
segmentele corporale.

Atitudinea corporală normală comportă:

 Curbura cervicală lordotică – lordoza cervicală
-are rolul de a menține capul, în această funcție intervenind și
musculatura spatelui care trebuie să fie puternică
 Curbura cifotică toracală – justificată de prezența în cavitatea
toracică aunor organe voluminoase (plămânii, inima,
mediastinul)
 Curbura lordotică lombară – se produce datorită faptului că
musculatura peretelui abdominal este mai puțin dezvoltată,
permițând proiectarea către înainte a voluminoaselor organe
inraabdominale: ficatul, jejunul, ileonul, colonul
 Membrele inferioare – participă la menținerea atitudinii
corporale prin mușchiul cvadriceps
- tibia asigură verticalitatea gambei
- mușchiul triceps sural și tendonul lui Achile
asigură stabilitatea corpului

Figura 3 – Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale

Trecerea de la patrupedie la poziția bipedă a dus la modificări

esențiale ale segmentelor corpului;
1. Verticalizarea trunchiului – a dus la apariția
curburilor în plan sagital
- Coloana vertebrală a devenit mai rezistentă
prin aparișia acestor curburi

28
 - Vertebrele s-au modificat și s-au
”specializat” în funcție de zona în care se
găsește
2. S-a modificat centrul de greutate al corpului prin
trecerea la bipedism în sensul că s-a realizat proiecția
centrului de greutate în mijlocul bazei de susținere
3. Membrele superioare – nu mai au funcția de
stabilitate ci de prehensiune și abilitate
4. S-a lărgit perimetrul vizual – deci o mai bună
participare la mediul exterior
Se consideră că planul anterior al corpului este planul de
acțiune iar planul posterior este planul de stabilitate.

2.3.1.2.Aprecierea atitudinii corporale

- se poate face în pozițiile de decubit dorsal, șezând,
ortostatism,mers
 În decubit dorsal
- în mod normal toate segmentele corpului
trebuie să fie dispuse în același plan
- pentru crearea unei atitudini corporale
corecte, se recomandă culcarea copilului pe
un plan tare, fără pernă, cu segmentele
corpului dispuse simetric
- foarte recomandat este somnul în poziție
ventrală, cu membrele superioare și
inferioare în semiflexie, cu capul în poziție
laterală, fără pernă
o

Figura 4 Somnul în poziția de decubit ventral

 În poziție șezândă
- Atitudinea normală este cu musculatura
abdominală încordată
- Curbura cifotică a spatelui să fie îndreptată
- Să existe sprijin simetric pentru membrele
superioare

29
 - Această poziție este recomandată copilului
de la 6 luni (pentru că orizontaalizează
bazinul și reduce curbura lordotică și duce la
un grad de hipotonie a musculaturii
abdominale)
- Este indicat ca această poziție să nu fie
menținută mult timp, întrucât dacă
musculatura spatelui este insuficient formată
sau slabă se poate produce cifozarea
lombară.
 În ortostatism
-atitudinea corectă este cea în care linia care
unește imaginar maleola externă a peroneului,cu jumătatea
genunchiului,trohanterul, acromionul și mastoida să fie
înclinată cu 5-10% față de perpendiculara care cade pe
maleola externă

 În mers trebuie urmărite următoarele elemente:

- poziția corectă a capului și gâtului – cu
privirea înainte
- stabilitatea umerilor
- dispunerea pașilor pe linia mediană
- alternarea triplei flexii cu a triplei extensii
- alternarea succesivă a piciorului care
înaintează
- sprijinul pe toată talpa
- rulajul corect al piciorului (de la călcâi la
vârful degetelor ) pe sol

La începutul mersului copilului, trunchiul său este aplecat

înainte, astfel încât se dezechilibrează foarte ușor

Mișcarea de triplă flexie înseamnă:

- piciorul flectat pe gambă
- gamba flectată pe coapsă
- coapsa flectată pe abdomen
Mișcarea de triplă extensie înseamnă:
- piciorul ăn extensie pe gambă
- gamba în extensie pe coapsă
- coapsa în extensie pe abdomen

2.3.2. Atitudinile corporale deficiente

La copil atitudinile corporale sunt funcționale ( adică nu implică

modificări structurale ale țesuturilor).

Atitudinile corporale deficiente la această grupă de vârstă se explică

prin:
- insuficiență funcțională

30
 - exces funcțional
- asimetrii funcționale
În mod didactic, ele se clasifică în:
- globale
- parțiale
 regionale
 locale

2.3.2.1. Atitudinile deficiente globale

Definiție:Abatere totală a atitudinii corporale de la normal în

condițiile în care țesuturile implicate nu sunt modificate structural
(este doar o atitudine funcțională)
Cauze:
- Favorizante : pozițiile asimetrice de la
școală, din timpul jocului, al somnului, al
repausului sau al diverselor activități
- Predispozante :
 tipul constituțional
 ereditatea
 sexul
 practicarea diverselor ramuri
sportive în mica copilărie
- Determinante
 Hipotonia musculară
 Laxitatea articulară
 Redorile articulare
 Lipsa reflexului normal de
atitudine

Clasificare
- Atitudinea global cifotică
- Atitudinea global lordotică
- Atitudinea plan rigidă
- Atitudinea asimetrică

Atitudinea global cifotică

-se caracterizează prin:
 înclinarea către înainte a capului și gâtului
 Accentuarea curburii cifotice a coloanei toracale
 Membrele inferioare în semiflexie
-se întâlnește la:
 copilul înalt și slab ( hiperstatural și hipoponderal
 școlarul mic
 fete în perioada pubertară
Atitudinea global lordotică
-se caracterizează prin:
 înclinarea către înainte a capului și gâtului
 curbura lordotică a coloanei lombare accentuată
 abdomenul împins înainte
 membrele inferioare scurtate și în hiperextensie
-se întâlnește la:

31
  fiziologic până la vârsta de 3 ani
 preșcolari
 copii mici și grași:hipostaturali și hiperponderali

Atitudinea plan rigidă – este ereditară

-se caracterizează prin:
 diminuarea curburilor fiziologice ale coloanei vererale (care
sunt totuși prezente)
 atitudinea corporală rigidă per total
 atitudinea este lipsită de suplețe, de coordonare,
de elasticitate
-se întâlnește la: pubertate sau imediat postpubertar

Atitudinea asimetrică
-are un aspect funcțional legat, spre exemplu, de faptul că un
membru superior are mai multî abilitate decât celălalt
- se întâlnește la:școlari și tineri

2.3.2.2. Atitudinile deficiente regionale

Definiție; orice abatere regională a atitudinii corporale normale, cu

aspect funcțional ( fără modificări structurale ale țesuturilor)
-pot reprezenta pucte de plecare pentru modificări ulterioare ale
aparatului locomotor sau puncte de dezechilibru pentru celelalte
segmente coporale
- reprezintă modificări prin substituirea unui mușchi hipoton sau
hipertrofic de către un alt mușchi sinergic ( cum se întâmplă la
nivelul centurii scapulare spre ex.) sau prin compensările/de
compensările pe musculatura dispusă simetric
- atitudinile corporale deficiente regionale se corectează prin proba
funcțională ( mișcarea corectivă)
 cap și gît înclinate înainte – mișcarea corectivă este din
decubit ventral, ducerea capului în extensie
 cap și gât înclinate lateral – mișcarea corectivă este extensia
capului (care solicită simetric musculatura cefei)+înclinarea
laterală a capului de partea opusă atitudinii deficiente
 umeri asimetrici – mișcarea corectivă este ducerea brațelor
lateral sau împingerea cu coatele în mâinile examinatorului
 toracele în flexie – mișcarea corectivă este inspirul profund
 omoplați asimetrici – mișcarea corectivă este ducerea
brațelor lateral și ducerea brațelor la ceafă
 atitudine cifotică - mișcarea corectivă este extensia
trunchiului și poziționarea în decubit ventral (DV)
 atitudine lordotică - mișcarea corectivă este flexia trunchiului
 genunchi în flexum - mișcarea corectivă este ridicarea pe
vârfuri
 genunchi în valgum (genunchii în X) - mișcarea corectivă
este ridicarea pe vârfuri
 genunchi în varum ( genunchii în O) - mișcarea corectivă
este mersul pe călcâie

2.3.3.Deviațiile coloanei vertebrale specifice copilului

2.3.3.1. Cifozele

32
Definiție: Deviațiile coloanei vertebrale în plan sagital cu
convexitatea orientată posterior
Clasificare după mecanismele de producere:
 Cifoze funcționale
- Habituală ( insuficiența vertebrală)
- Profesională (elevi)
- Compensatorie (torace înfundat, miopie)
 Cifoze patologice
- Cifoza congenitală
- Cifoza rahitică
- Cifoza adolescenților
- Spatele rotund
- Cifoza traumatică
- Cifoza din morbul Pott

1.Cifoza congenitală
- apare prin:
- agenezie – prin lipsa formării discului intervertebral
- microspondilie- corpuri vertebrale mici din naștere
-malformații la nivelul coastelor (coaste
supranumerare la nivel cervical sau dorsal, coaste unite la nivelul
coastelor 10,11, 12
- semne și simptome:
- cifoza atipică situată la nivelul zonelor de trecere
- nereductibilă
- nedureroasă la copilul mic
- tratament:
- ortopedic –corset ortopedic pentru prevenirea
compensării prin lordozare
- chirurgical – în cazul deformațiilor mari
2. Cifoza rahitică
- se produce datorită decalcifierii corpilor vertebrali și
insuficienței musculaturii spatelui
- semne și simptome:
 apare după vârsta de 7-8 luni adică după ce se câștigă poziția
așezat și este însoțită și de alte semne de rahitism
 localizarea specifică este cea lombară
 coloana vertebrală își păstrează mult timp mobilitatea, motiv
pentru care în ortostatism, cifoza se poate transforma în
hiperlordoză
 este nedureroasă la sugari dar poate fi dureroasă la
adolescenți
 duce la apariția spatelui plan la adolescenți
 este însoțită de apariția unor tulburări trofice în regiunea
lombară (tegumente aspre)
-tratament
 tratamentul medicamentos antirahitic+băi de soare
 kinetoterapie respiratorie
 evitarea poziției așezat
 gimnastică corectivă

3.Cifoza adolescenților (maladia Shauermann sau epifizita

vertebrală)
33
Etiopatogenia:
-în mod normal nucleii de creștere ai corpilor vertebrali sunt situați la
cele 2 capete, superior și inferior ale corpului vertebral
-în maladia Shauermann forma nucleilor de creștere devine
neregulată iar densitatea lor este neuniformă
-cartilajul articular se subțiază, se fisurează cu ușurință la presiunile
vertebrale și apar nodulii intraspongioși caracteristici
- se produce tasarea corpilor vertebrali cu localizare anterioară, cu
micșorarea spațiilor intervertebrala mai ales la nivel T6-T9
Simptome:
- dureri la nivelul membrelor inferioare,
coloanei vertebrale și al genunchilor care
sunt interpretate greșit drept ”dureri de
creștere”
Radiologic: aspectul este caracteristic:
- îngustarea anterioară a spațiilor
intervertebrale
- prezența nucleilor intraspongioși
- - neregularitatea corpilor vertebrali cu aspect
de ”carton îmbibat în apă”
Evoluția este lentă; dacî boala nu este tratată corespunzător se ajunge
la cifoză fixă, ireductibilă
Tratament
- Profilactic: Kinetoterapie pentru tonifierea
musculaturii spatelui
- Ortopedic – corset Lyonez – de sub omoplați
până la bazin, cu trunchiul ușor înclinat
înainte pentru a reduce curbura lombară;
corsetul se poartă 2-3 luni
- Kinetoterapie – din poziții care descarcă
coloana vertebrală ( din DD- decubit dorsal
sau patrupedie)
- kinetoterapie respiratorie
- Inot

4.Spatele rotund
Etiopatogenie:
- Laxitate capsuloligamentară+hipotonie
musculară
- în unele cazuri:caracter familial
Semne și simptome
-apare la 8-14 ani
- apare cifoză superioară și mijlocie, cu toracele
aplatizat anterior și mușchii pectorali hipotrofici
- se poate asocia cu picior plat congenital sau cu
genunchi valg bilateral
Tratament:
- ortopedic – purtarea corsetului în formele
rebele
- kinetoterapie
- gimnastica respiratorie
- balneoterapie

34
5.Cifoza traumatică
Etiopatogenie:
- cădere în picioare sau în șezut ce produce
înfundarea platourilor vertebrale în
spongioasa osului
Semne și simptome:
- stadiul 1 (faza traumatică) – durere vie la
nivelul coloanei vertebrale+contractura
musculaturii paravertebrale
- stadiul 2 (interval liber) – care poate dura
până la 2 ani – ”pain free” și fără cifozare
- stadiul 3: reapar durerile și se evidențiază
cifoza ; pot apărea pareze și paralizii datorită
comprimării rădăcinilor nervoase a nivelul
găurii de conjugare
Tratament:
- stadiul 1 – imobilizare în aparat gipsat
- stadiul 2 –kinetoterapie
- stadiul 3- tratament chirurgical+kinetoterapie
postoperatorie

6.Cifoza din morbul Pott(spondilita tuberculoasă)

- este produsă de către bacilul Koch și a fost descrisă în
anul 1778 de către Percival Pott –numită și TBC spinal
- afectează mai ales coloana toracică și lombară (mai ales
inferioară)
- în proporție de 10% afectează și coloana cervicală
Semne și simptome:
- durere toracică sau lombară, transpirații
nocturne, subfebrilitate, scădere în greutate,
anorexie (semne de impregnare bacilară)
- se poate dezvolta o masă tumorală spinală cu
parestezii, tremor, slăbiciune în picioare,
poziție înțepenită și mers dificil
Tratament:
- medicație antituberculoasă strict
supravegheată pentru 6-9 luni + medicație
din linia a 2-a în caz de rezistență la
antibioticele antituberculoase obișnuite

2.3.3.2. Lordozele
Definiție: Deviație a coloanei lombare în plan sagital cu convexitatea
orientată anterior
Clasificare:
 Lordoza funcțională
- Lordoza habituală
- Lordoza compensatorie
 Lodoza patologică
- Lordoza congenitală
- Lordoza rahitică

35
Lordoza congenitală
- malformație congenitală la nivelul L5 prin
sacralizare sau S1 prin lombalizare
- apar dureri la nivel lombar mai ales la
adolescenți
Lordoza rahitică
- cu precădere cu localizare dorsolombară
Tratament:
- ortopedic: corset sau centură
- kinetoterapie:
 tonifierea musculaturii abdominale și a
celei paravertebrale lombare
 tonifierea mușchilor fesieri
 tonifierea mușchiului pătrat lombar
- chirurgical – în caz de existență a compresiei
medulare sau a deformării spinale cu apariția
paraplegiei – se efectuează debridare focală
anterioară și stabilizarea coloanei cu plăcuțe
cu șuruburi (decompresie intervențională)

2.3.Scoliozele

Definiție: Deviația evolutivă a coloanei vertebrale, în plan frontal,

caracterizată prin una sau mai multe curburi, asociată cu rotații ale
corpilor verebrali (deci în plan orizontal), determinând modificări ale
toracelui,centurii scapulare, centurii pelviene, împreună cu posibile
tulburări respiratorii, circulatorii, nervoase

Clasificare după mecanismul de producere:

- scolioze funcționale (compensatorii)
în torticolis, în dezvoltările asimetrice ale
toracelui
- scolioze patologice
 scolioze idiopatice sau esențiale
 scolioze miopatice
 scolioze neurologice
 scolioze rahitice

1. Scolioze idiopatice
- apar mai frecvent la fete
- sediul cel mai frecvent întâlnit: toracal sau
dorso-lombar
- torsiunea corpurilor vertebrale se produce
precoce , uneori fiind exagerat de mare față
de mărimea curburii
- evoluează în pusee accentuate de perioadele
de creștere accelerate ale copilului: 5-6 ani și
10-12 ani

36
Figura.5 Scolioza idiopatică la fete

Clasificarea scoliozelor idiopatice:

- scolioza sugarului
- scolioza infantilă
 apare la copii de 1-3 ani
 prezintă o singură curbură cu
convexitatea de obicei la stânga
 valoarea maximă a curburii este situată
la nivelul lui T9
-scolioza juvenilă
 apare la copii de 9-11 ani
 valoarea maximă a curburii se situează la T6-T9
-scolioza adolescenților (mai frecvent la băieți)
 apare la copii de 14-16 ani
 frecvent convexitatea toracică este spre dreapta
 valoarea maximă a curburii : T4-T7

Scolioza sugarului
- apare mai frecvent la sugarii care au fost
născuți în prezentație pelviană
- la sugarii care au avut greutate mică la
naștere
- în cazul pematurității
- în caz de oligoamnios ( cantitate redusă de
lichid amniotic în timpul sarcinii)
- în cazul vârstei înaintate a părinților

Mecanismele de producere ale scoliozei sunt:

- tulburări la nivelul discurilor intervertebrale
- tulburări de osificare encondrală
- tulburări de tonus muscular
Examenul clinic al sugarului se execută în DD, DV și atârnat cu
capul în jos

Semne și simptome
- apare sub vârsta de 1 an, mai frecvent la
37
 băieți
- este o scolioza în ”C” cu convexitatea spre
stânga
- frecvent localizată la T3-T4
- se observă înclinarea laterală a toracelui și a
capului de partea concavității și orientarea
privirii în aceeași parte
- de partea convexității există gibozități, de
partea concavității toracele este lățit,
aplatizat, cu hipotonie musculară
- se constată asimetria centurilor și a plicilor
cutanate
- se constată de asemenea limitarea mișcărilor
de flexie, extensie, înclinare laterală de parte
convexității
- se pot asocia alte semne; cap turtit
(plagicefalie), torticolis, asimetrie facială,
limitarea mișcărilor de abducție în articulația
coxofemurală
-examenul radiologic confirmă diagnosticul de scolioză și trebuie
repetat la 3 și 6 luni

-evoluția – este posibilă regresia spontană până la vârste de 2 ani

Tratamentul
-ortopedic – poziționare în corset pe timpul nopții
-kinetoterapie adaptată vârstei și gradului de dezvoltare neuromotorie
al sugarului
Obiectivele kinetoterapiei:
- tonifierea musculaturii spatelui pentru
corectarea poziției vicioase
- întinderea coloanei vertebrale
- tonifierea musculaturii centurilor
- formarea unor scheme de dezvoltare
simetrice din punct de vedere motric
Mijloacele kinetoterapiei:
- mobilizări pasive corective
- mișcări active corective – stimulare optică,
tactilă, acustică
- mișcări dirijate pe mingea terapeutică
- târâre reflexă și rostogolire reflexă
- masaj
- somn pe plan dur
- sugarul așezat în pat în DV sau cu
concavitatea spre perete ( se pun jucării
atârnate de partea convexității)
- zilnic se fac 30 minute de gimnastică
- este contraindicată poziția așezată sau
purtarea în portbébé

38
 Figura 6 Kinetoterapie pe mingea terapeutică

2.4. Îndrumar pentru verificare/ autoverificare

Sinteza unităţii de învăţare 2

 În această unitate de învăţare, studenţii iau cunoştinţă de atitudinea corporală normală

diferitelor vârste ale copilului precum și de modalitățile de apreciere a acesteia în diferite poziții:
decubit dorsal, șezând, ortostatism, mers. Un spațiu larg este rezervat atitudinilor corporale deficiente,
globale și regionale, urmând detailarea atitudinilor deficiente specifice copilului respectiv: cifozele,
lordozele și scoliozele

Concepte cheie: atitudine corporală normală, atitudine corporală deficientă, cifoză, lordoză,
scolioză

- atitudine corporală normală - model dat de menținerea în condiții asemănătoare a unor

raporturi între segmentele corporal, reluat atunci când condițiile în care s-a realizat acest model se
repetă.Există o unitate dinamică între:structurile articulației (epifiză, capsule, ligamente),structurile
musculare ( mușchi, tendoane).structurile vasculare ( care au rolul de a asigura troficitatea) și
formațiunile nervoase periferice, totul fiind controlat de către sistemul nervos central
- atitudine corporală deficientă -abatere totală sau parțială a atitudinii corporale de la normal
în condițiile în care țesuturile implicate nu sunt modificate structural (este doar o atitudine funcțională)
39
 - cifoză - deviație a coloanei vertebrale în plan sagital cu convexitatea orientată posterior
- lordoză - deviație a coloanei vertebrale în plan sagital cu convexitatea orientată anterior
- scolioză - deviație evolutivă a coloanei vertebrale, în plan frontal, caracterizată prin una sau
mai multe curburi, asociată cu rotații ale corpilor verebrali (deci în plan orizontal), determinând
modificări ale toracelui,centurii scapulare, centurii pelviene, împreună cu posibile tulburări
respiratorii, circulatorii, nervoase

Întrebări de control şi teme de rezolvat

1) De ce este necesară atitudinea corporală la vîrsta copilăriei?
2) Descrieți atitudinea corporală a copilului mic
3) Cum se diferențiază atitudinea corporală în funcție de sex?
4) Cum se diferențiază atitudinea corporală în funcție de tipul constituțional al
copilului?
5) Ce modificări asupra segmentelor corpului a produs trecerea de la patrupedie la
poziția bipedă?
6) Care sunt pozițiile în care se apreciază atitudinea corporală?
7) Descrieți mersul corect
8) Care este mișcarea corectivă pentru cap și gât înclinate înainte?
9) Care este mișcarea corectivă pentru genu valgum?
10) Cu se produce cifoza traumatică la copil?
11) Enumerați cauzele apariției scoliozei la sugar

Teste de evaluare/autoevaluare
 Răspundeţi adevărat (dacă consideraţi ca propoziţia este adevărată) sau fals (dacă
consideraţi că propoziţia este falsă).

1. Scoliozele idiopatice apar mai frecvent la fete și au sediu toracal sau dorsolombar
2. Scoliozele idiopatice apar mai frecvent la băieți și au sediu lombar

 Alegeţi varianta corectă!

3. Cifoza din morbul Pott sau spondilita TBC este produsă de:
a) Decalcifierea osoasă c) Bacilul Koch
b) Căderea copilului în șezut d) Poliomielită

4. Pozițiile care descarcă coloana vertebrală sunt:

a. decubit ventral, decubit dorsal.
b. patrupedie, decubit dorsal.
c. așezat, ortostatism .

40
Bibliografie obligatorie

Cordun, M., (1999). Kinetologie medicală. Bucureşti. Editura Axa

Hurgoiu, L. (1991). Puericultura. Bucureşti: Editura Medicală
Mureşan, D. (2009). Kinetoterapia în pediatrie. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine
Pásztai, Z. (2004). Kinetoterapie în neuropediatrie. Oradea: Editura ARIONDA
Robănescu, N. (2001). Reeducarea neuromotorie. Bucureşti: Editura Medicală

41