ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

4/2014

CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Mădălina Alexandra Lozonschi, masterand,

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu,
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
e-mail: madalinalozonschi@yahoo.com
Rezumat:
Lucrarea va prezenta fiscalitatea şi contabilitatea impozitului pe profit, urmată apoi de câteva studii de caz
care să reflecte calcularea impozitului pe profit pentru anumite societăţi fictive. Astfel, în partea teoretică se
încearcă identificarea contabilităţii şi fiscalităţii impozitului pe profit, urmată de câteva exemple care să reflecte cât
mai bine partea practică a acestui tip de impozit. De asemenea, am identificat cele mai importante etape în
determinarea şi plata impozitului pe profit, cum ar fi depunerea declaraţiilor fiscale (codul fiscal, art.34, alin.1).
Impozitul pe profit este unul din impozitele care aduc cele mai multe venituri la bugetul statului, astfel este uşor de
identificat metodele de creştere a veniturilor la bugetul statului (plata la timp şi de către toţi contribuabilii a
impozitului pe profit şi a impozitului cu privire la taxa pe valoare adăugată va creşte cu siguranţă veniturile
colectate de fiecare stat). Concluzionând, combaterea evaziunii fiscale trebuie să conducă la mai multe impozite
colectate astfel încât, să nu fie necesară creşterea taxelor şi impozitelor de la nivel naţional.

Cuvinte cheie: Impozitul pe profit, Contribuabili, Declaraţii

I. Fiscalitatea impozitului pe profit

1. Sfera de cuprindere:

Următoarele persoane sunt plătitoare de impozit pe profit conform codului fiscal:

Persoanele juridice române care deţin sediul social în România, cu un profit impozabil obţinut atât în
România, cât şi în alte state.
Persoanele juridice străine care desfăşoară o activitate cu sediul permanent în România:
Această afirmaţie conduce la obligativitatea persoane juridice, (cum ar fi multinaţionalele) să determine
profitul impozabil pentru fiecare dintre sedii, astfel: în cazul în care are loc obţinerea de profit impozabil atât în
sediu permanent, cât şi în sediile secundare impozitul pe profit determinat pentru sediul permanent se va impune în
statul în care acesta îşi desfăţoară activitatea (pentru cazul nostru România), în timp ce profitul obţinut în sediile
secundare va fi impozitat în ţările în care acestea se află, fără să mai fie supuse mecanismelor preţurilor de
transfer.
Persoanele juridice străine şi persoane fizice nerezidente care îşi desfăşoară activitatea în România fiind în
asociere cu sau fără personalitate juridică.
În ceea ce priveşte persoanele care îşi desfăşoară activitatea într-o asociere, impozitul pe profit se va
datora de fiecare persoană în parte, în funcţie de cotele prevăzute în contractul de asociere, pe baza documentelor
întocmite de persoana care ţine contabilitatea asocierii (de exemplu, decontul de venituri şi cheltuieli).
Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare (de exemplu, închiriere,
arentare etc) sau acele persoane care obţin venituri din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare (de exemplu,
vânzare, schimb ,report) deţinute la o persoană juridică română.
Un rol important în impozitarea veniturilor obţinute din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare
este Convenţia de Evitare a Dublei Impuneri existente între state. În cazul în care, există o astfel de convenţie
stabilită, reglementările stabilite prin intermendiul acesteia vor conduce la o impozitare în favoarea statului de
rezidenţă al persoanei juridice străine.
Există situaţii care conduc la scutirea anumitor contribuabili de la plata impozitul pe profit :
⇒ trezoreria statului
⇒ instituţiile publice pentru fondurile publice şi pentru veniturile proprii realizate şi utilizate conform legii
Nr.500/2002
⇒ persoanele fizice care plătesc taxe pentru veniturile microînteprinderilor
⇒ cultele religioase care realizează venituri, de exemplu din producerea şi utilizarea obiectelor de cult
⇒ Banca Naţională a României
⇒ Fondul de garantare a depozitelor aferente sistemului bancar
⇒ Fondul de garantare a pensilor private

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 30 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

⇒ Organizaţiile nonprofit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru anumite tipuri de venituri cum ar fi:
contribuţiile şi taxele de înscriere ale membrilor, veniturile obţinute din participarea la competiţii sportive.
De exemplu, printr-o decizie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe în anul 2004 s-a decis că acele
sume primite cu titlu de donaţie sau din vânzarea unor bunuri primite cu titlu de donaţie, care au fost folosite pentru
construirea unor locuinţe pentru persoanele cu handicap, nu vor fi supuse impozitului pe profit.
⇒ instituţiile de învăţământ pentru acele venituri ce vor fi utilizate potrivit legii învăţământului nr.84/1995 în ceea
ce priveşte îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior.

2. Cotele de impozitare:

La nivelul statului român se aplică cota unică de impozitare de 16%, excepţie de la această regulă o face
aplicare cote de 5% pentru acei contribuabil care desfăşoară o activitate de natura barurilor de noapte, a discotecilor,
cazinourilor sau pariurilor sportive precum şi persoanele juridice care realizează o activitate în asociere în condiţiile
în care impozitul pe profit datorat este mai mic de 5% decât totalul veniturilor realizate.
Trebuie precizat faptul că acei contribuabili care desfăşoară mai multe activităţi (de exemplu, o activitate
fiind barurile de noapte şi alta un magazin alimentar) pentru determinarea profitului impozabil aferent barurilor de
noapte se deduc şi cheltuielile de conducere şi de administrare, precum şi cheltuielile comune celor două activităţi
desfăşurate de contribuabil, proporţional cu cele două activităţi.

3.Calculul profitului impozabil :

Conform articolului 19, alin.1 din cadrul legii 571/2003 profitul impozabil se calculează astfel:
“Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în
scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi
cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
Un element important de precizat în cadrul impozitului pe profit sunt deducerile care se acordă anumitor
contribuabil, astfel încât trebuie scoase în evidenţă cele mai importante dintre deducerile fiscale :
⇒ cei care desfăşoară activităţi de cercetare dezvoltare primesc din partea statului roman anumite stimulente fiscale,
astfel: se poate aplica metoda de amotizare accelerata pentru aparatura destinată unei activităţi de cercetare
dezvoltare şi de asemenea, cheltuielile eligibile unei astfel de activităţi se pot deduce din calculul profitului
impozabil într-o proporţie de 50%.
⇒ contribuabili care doresc reinvestirea profitului sunt scutiţi de impozit conform codului fiscal, astfel: acel profit
folosit pentru achiziţionarea echipamente tehnologice care în viitor să conducă la obţinerea de venituri impozabile
vor fi scutiţi de la plata impozitului pentru profitul obţinut.

4. Veniturile neimpozabile:

Dividendele primite de la o persoană juridică română.

Pe baza afirmaţiei de mai sus se pot face comentarii suplimentare despre neimpozitarea dividendelor.
Acestea nu sunt impozitate deoarece, se doreşte evitarea duble impuneri interne: dividendele provin de la o
societate care a plătit la rândul ei impozit pe profit, dar şi impozit pe dividende, astfel în momentul în care
societatea care a beneficiat de dividende ar fi nevoită să plătească impozit pe veniturile obţinut în acest caz, se
poate afirma faptul că există o dublă impozitare a profitului. Astfel încât s-a hotărât o neimpozitare a dividendelor
primite de la o altă societate.
Dividendele primite de la o persoană juridică din UE dacă sunt îndeplinte următoarele condiţii: participarea
este de minim 10% şi dacă la data înregistrării veniturilor din dividende participarea la societate respectivă era de cel
puţin 2 ani. Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau
anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile,
precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a
acordat deducere; Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte
normative.

5. Cheltuieli cu deductibilitate limitată conform codului fiscal:

Una dintre cele mai importante cheltuieli ce pot să fie deduse sunt cheltuielile cu protocolul. Acestea sunt
deductibile în limita unei cote de 2% care se aplică diferenţei dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul
cheltuielilor efectuate în scopul obţinerii acestor venituri, excepţie fiind cheltuielilor cu protocolul precum şi
cheltuielile cu impozitul pe profit.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 31 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

Un exemplu elocvent pentru cheltuielile cu protocolul o reprezintă distribuirea de obiecte inscripţionate cu

sigla firmei, denumire sau emblemă astfel, aceste cheltuieli intră în cadrul cheltuielilor cu protocolul doar dacă
acestea au valoarea mai mare decât valoarea medie a unor obiecte publicitare cum ar fi pixuri, brichete etc. Un alt
exemplu destul de întâlnit în practică sunt acele băuturi răcoritoare sau alimente oferite partenerilor de afaceri,
aceste cheltuieli intră în categoria cheltuielilor cu protocolul doar dacă sunt oferite partenerilor si nu consumului
intern în folosul proprilor salariaţi.
De asemenea, cheltuielie sociale sunt deductibile în limita de 2% ce se aplică asupra cheltuielilor cu
salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei legi ajutoarele oferite personalului cum ar fi ajutoarele de
înmormântare, pentru naştere, pentru boli grave precum şi cadourile oferite de angajatori salariaţiilor.
Sunt încadrate în categoria cheltuieli deductibile cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar,
cheltuielile cu tichetele de masă, cheltuielile pentru pensiile facultative în limita sumei de 400 de euro per angajat
într-un an fiscal, cheltuieli cu primele de asigurare de sănătate în limita cotei de 250 de euro într-un an per angajat.
De asemenea, sunt deductibile limitat acele cheltuieli cu întreţinerea şi repararea locuinţelor acolo unde
firma deţine sediul social în limita corespunzătoare cu spaţiul deţinut majorându-se cu 10%.
Rezerva legală este deductibilă în limita de 5% aplicată rezultatului net (adică diferenţa dintre veniturile
totale şi cheltuielile totale) până se atinge a cincea partea din capitalul social subscris şi vărsat.
Despre rezerva legală se pot face următoarele afirmaţii: aceasta este deductibilă la constituire. În
condiţiile în care rezerva a fost folosită pentru acoperirea unor pierderi sau distribuirea acesteia sub orice altă
formă, aduce după sine impozitarea. Cât timp rămâne în posesia societăţii aceasta este tratată ca fiind deductibilă
fiscal, dar dacă va ajunge în proprietatea acţionarilor se consideră a fi impozabilă.
Cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare în limitele stabilite de lege astfel: 2,5* nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice. Diurnă internă a fost stabilită conform H.G 1680/2006 de 13 lei/zi/persoană.
Conform codului fiscal art. 23, alin.1 atunci când gradul de îndatorare este pozitiv, dar mai mic decât 3
cheltuiala cu dobânda va fi integral deductibilă în anul fiscal pentru care se calculează impozitul. Pentru cazul în
care gradul de îndatorare este negativ sau mai mare de 3, cheltuială cu dobânda este nedeductibilă dar se va deduce
integral atunci cand gradul de îndatorare devine pozitiv dar mai mic de 3.

6. Pierderea fiscală:

Conform codului fiscal, pierderea societăţilor se stabileşte prin impozitul pe profit şi se recuperează din
profiturile care se obţin pe o perioadă de 5 ani consecutivi. În momentul în care se realizează declararea impozitului
pe profit şi are loc plata acestuia, recuperarea pierderilor se va face în ordinea înregistrării.
Pentru afirmaţia de mai sus există şi o excepţie astfel, în legea nr.85/2006 se precizează faptul că
societatea care va intra în faliment trebuie să recupereze pierderea pe durata procedurii falimentului, până când
are loc încheierea acestuia.

STUDIU DE CAZ I

Este important de reţinut cum se recuperează pierderea fiscală pentru acele societăţi plătitoare de impozit pe
veniturilor microînteprinderilor. De exemplu, în anii 2001-2002 o societate comercială a înregistrat pierdere fiscală
în sumă de 70.000 RON şi respectiv 30.000. După un an 2003-2006 societatea a devenit plătitoare de impozit pe
venit, pentru ca în anul 2007 să devină plătitoare de impozit pe profit. Astfel că, poate fi recuperată din impozitul pe
profit doar pierderea aferentă anului 2002 în sumă de 30.000 (deoarece conform codului fiscal pierderea fiscală
poate să fie recuperată în următorii 5 ani, ceea ce în cazul nostru coincide cu impozitul pe profit din anul 2007).
Rămâne nerecuperată pierderea pentru anul 2001, în sumă de 70.000 deoarece de la data înregistrării pierderii până
la momentul înregistrării profitului a trecut o perioadă mai mare de 5 ani. Acest lucru se întâmplă deoarece
societatea a optat pentru un regim specific microîntreprinderilor, astfel că, a renunţat la orice avantaj inclusiv la
posibilitatea de a fi plătitor de impozit pe profit. În consecinţă, nu se poate recupera pierderea în perioada în care
societatea a fost considerată plătitoare de impozit pe venitul microînteprinderilor.
De asemenea, o altă regulă fiscală care împiedică recuperarea pierderii atunci cand, societatea este
plătitoare de impozit pe venitul microînteprinderilor este faptul că pierderea fiscală se stabileşte prin declaraţia
anuală de impozit pe profit (Declaraţia 101) pe care microîntreprinderile nu întocmesc acest tip de declaraţie şi nu
declară pierderea realizată într-un an fiscal. În momentul în care recuperarea nu se poate face din profituri, atunci se
va recupera din rezerve sau din capitalul social, însă pot apărea consecinţe fiscale importante.

7. Depunerea declaraţiilor fiscale urmate de plata impozitului pe profit:

Conform art.34, alin.1 din codul fiscal declaraţiile privind impozitul pe profit se efectuează trimestrial până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei din care are loc încheierea trimestrelor IIII.
De asemenea, declararea şi plata impozitului pe profit pe poate realiza diferit pentru anumiţi contribuabili, astfel:
⇒ organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi de a plăţi impozitul pe profit până la data de 25 februarie

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 32 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

⇒ acei contribuabili care obţin venituri impozabile din cultivarea cerealele, din pomicultură sau viticultură trebuie
să-şi declare şi să plătească impozitul pe profit anual până la data de 25 februarie a anului în care se declara profitul.

II. Contabilitatea impozitului pe profit

La nivelul impozitului pe profit există câteva operaţiuni contabile care se realizează pentru a putea reflecta cât
mai corect în contabilitate acest tip de taxă, astfel:
1. Înregistrarea obligaţiei de plată trimestrială către bugetul de stat sau către bugetul local în ceea ce priveşte
impozitul pe profit
691 (cheltuieli cu impozitul pe profit) = 4411 (Impozitul pe profit)
Acelaşi tip de înregistrare contabilă se foloseşte dacă valoarea ce este datorată la finele unui trimestru a impozitului
pe profit cumulat de la începutul anului este mai mică decât valoarea înregistrată până la finele trimestrului anterior.
2. Achitarea obligaţiei fiscale prin contul de la bancă se înregistrează, astfel :
4411 (impozit pe profit) = 5121 (Conturi la bănci)
3. În cazul în care există diferenţe în plus faţă de exerciţiile financiare anterioare cu privire la impozitul pe
profit înregistrarea contabilă este următoarea:
1174 (rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile) = 4411 (impozitul pe profit)
4. Pentru corectarea erorilor în ceea ce priveşte impozitul pe profit anterior există o înregistrare contabilă
specifică:
4411 (impozitul pe profit) = 1174 (rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile )
5. Pentru acele societăţi care au facilităţi fiscale la calculul impozitului pe profit vom avea următoarele
înregistrări contabile :
a. De asemenea, se înregistrează trimestrial obligaţia de plată a impozitului :
691 (Cheltuieli cu impozitul pe profit )= 4411 (Impozitul pe profit )
b. Facilităţile fiscale vor fi evidenţiate extrabilanţier, în debitul contul 8038 (alte valori în afara bilanţului)
c. Repartizarea profitului pe surse de finanţare se realizează din punct de vedere contabil, astfel:
129 (repartizarea profitului ) = 1068 (alte rezerve )
d. De asemenea, se va diminua impozitul pe profit cu valoarea facilităţilor fiscale acordate:
691 (cheltuieli cu impozitul pe profit ) = 4411 (impozitul pe profit) – în roşu
Contul extrabilanţier se va închide cu valoarea facilităţilor fiscale acordate pentru impozitul pe profit prin creditarea
contului 8038.

STUDIU DE CAZ II

Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” înregistrează în cursul exerciţiului financiar
următorii indicatori economico-financiari:
venituri totale 100.000 din care 80.000 specifice activităţii de cazino
cheltuieli totale în sumă de 60.000
Cifra de afaceri: 50.000
De asemenea, există şi următoarele categorii de cheltuieli:
cheltuieli de sponsorizare: 500 lei
cheltuieli de protocol: 1.100 lei
cheltuieli privind amenzile către autorităţile române: 800 lei
cheltuieli privind ajustările de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei
cheltuieli privind provizioanele pentru garanţii de bună execuţie: 700 lei

Categorii de venituri:
venituri din participaţii: 1.400 lei
venituri din reluarea unei ajustări pentru deprecierea stocurilor: 200 lei
venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clienţii deductibili: 500 lei

Capitalul social este de 10.000 lei, în timp ce rezerva legală este de 800 de lei.

În determinarea impozitului pe profit este necesară parcurgerea următoarelor etape din punct de vedere contabil
şi fiscal:
a. Contabilizarea închiderii conturilor de cheltuieli:

Cont debitor Cont creditor Valoare

121 % 60.000
Clasa 6-cheltuieli

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 33 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

b. Contabilizarea închiderii conturilor de venituri:

Cont debitor Cont creditor Valoare

% 121 80.000 (pentru activitatea de cazino)
Clasa 7-venituri

Din punct de vedere fiscal:

a. Profitul brut este de 100.000-60.000=40.000 lei

b. Rezerva legală este de 40.000*5%=2.000 lei
Rezerva maximă deductibilă este de 20%*capitalul social  20%*10.000=2.000 lei
Diferenţa deductibilă constituita de firmă este: 2.000-800=1.200 lei

Cont debitor Cont creditor Valoare

121 1061 1.200

c. Profitul impozabil se determină astfel din punct de vedere fiscal:

Profitul brut=40.000
(+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei
(+) cheltuieli de protocol nedeductibile: 278 lei
Cheltuieli de protocol deductibile: (40.000+1.100)*2%=822 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.100-822=278 lei
(+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 66.72 lei
(+) cheltuieli cu amenzile: 800 de lei
(+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate: 400 de lei
(-) venituri din participaţii: 1.400
(-) rezerva legală deductibilă : 1.200
(-) venituri din ajustări privind stocurile: 200 lei
(-) pierderea fiscală din exerciţiile anterioare : 25.000 lei
 Profitul impozabil=40.000+500+278+66,72+800+400-1400-1200-200-25000=14.244,72 lei
Impozitul pe profit=16%*14.244,72=2.279,15 lei

Se determină reducerea de impozit cu cheltuielile se sponsorizare prin alegerea sumei minime dintre:
3%0*Cifra de afaceri şi 20% din valoarea impozitului pe profit.
3%0*50.000=150 lei
20%*2.279,15=455,83 lei
Cea mai mică valoare (150 de lei) va diminua impozitul pe profit, astfel:
Impozit pe profit final=2.279,15-150=2129,15 lei
Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000*5%=4.000
Valoarea impozitului pe profit care trebuie plătit pentru activitatea de cazino este de 4.000 lei.

a. Contabilizarea impozitului pe profit:

Cont debitor Cont creditor Valoare
691 441 4.000 lei
b. Concomitent
Cont debitor Cont Creditor Valoare
121 691 4.000 lei

Concluzionând, conform studiului de caz nr.2 se poate observa faptul că pentru acele societăţi care desfăşoară
activităţi de natura cazinourilor sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe proft şi luare în
considerarea a celei mai maie valori astfel :
1. Se aplică cota de 16% asupra profitului impozabil determinat conform codului fiscal
2. Prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obţinute din astfel de activităţi

STUDIU DE CAZ III

O organizaţie non-profit înregistrează în cursul unui exerciţiul financiari următorii indicatori economici:
a. Venituri neimpozabile (cotizaţii ale membrilor): 600.000 lei
b. Venituri din activităţi economice: 70.000 lei
c. Cheltuieli totale înregistrare: 35.000 lei, din care pentru activităţi economice 25.000
Cursul valutar este 4,43 lei

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 34 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.4/2014

Conform codului fiscal modaliatea de impozitare a organizaţiilor non-profit este următoarea :

“ Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe
profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalent în lei a 15.000 de euro, într-un
an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.”
Limita în lei a celor 15.000 pentru studiul de caz de mai sus este 66.450 lei. Plafonul veniturilor din
activităţi economice este de 70.000 ceea ce depăşeşte plafonul legal echivalent în lei de 66.450. Pentru diferenţa de
70.000-66.450 = 3.550 se va calcula impozitul pe profit.
Valoarea cheltuielilor aferente depăşirii plafonuli de venituri impozabile se va determina prin ponderea
depăşirii în total venituri. Ponderea veniturilor impozabile pentru care s-a depăşit limita de 15.000 euro este
3.550/7000*100=5%. Valoarea cheltuielilor aferente depăşirii plafonului de 15.000 este de 25.000 lei* 5%=1.250 lei
Profitul impozabil devine = 3.550-1.250=2.300
Impozitul pe profit = 2.300*16%=368 lei.

Concluzii:

În concluzie, am încercat să identificăm cele mai importante elemente practice dar şi teoretice cu privire la
impozitul pe profit. Acesta este unul dintre cele mai importante surse de venit pentru bugetul statului şi tocmai din
acest motiv autorităţile ar trebui să identifice principalele cauze pentru care nu se plăteşte impozitul pe profit şi să
încerce combaterea evaziunii precum şi stimularea societăţilor pentru obţinerea profitului, deoarece acesta se va
întoarce într-un anumit procent la bugetul statului.

Bibliografie:

[1]. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind codul fiscal cu normele metodologice de aplicare
[2]. Bufan R., Minea M.Ş, “Codul fiscal comentat”, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, pp 203- 396
[3]. Răpcencu C.,”Contabilitatea şi fiscalitatea imobilizărilor corporale”, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2012

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 35 ~