Urbanizarea si problemele ei

I.                   Introducere in Geografia umana

In evolutia sa, societatea omeneasca a adus modificari neintrerupte mediului natural al planetei
pe care l-a transformat in mediu umanizat.
Geografia umana studieaza populatia Terrei cu asezarile si activitatile ei economice
Evolutia omului a inceput acum cateva milioane de ani. Conform descoperirilor arheologice
stramosii omului actual traiau in zonele centrale si sudice ale Africii, Asiei si Europei. Din aceste
regiuni a inceput si popularea altor continente. Multa vreme populatia lumii a fost putin
numeroasa. La nasterea lui Hristos (anul 1) traiau circa 200 miloane de oameni. Cresterea
populatiei a fost lenta datorita datorita epidemiilor, foametei si razboaielor. Imbunatatirea
conditiilor economice si sanitare, mai ales in Europa, au dus la cresterea populatiei lumii, care a
atins in 1830 1 miliard de locuitori. Explozia demodrafica face ca in 1930 populatia a crescut la
2 miliarde, in 1987 la 5 miliarde iar in 1994 la 5,7 miliarde. Se estimeaza ca in anul 2000 sa
atinga 6,3 miliarde locuitori.
Impartind nr. populatiei la suprafata uscata (circa 150 milioane km patrati) zezulta ca valoarea
medie a densitatii populatiei este circa 40 loc/Km patrati.
Dar populatia nu este raspandita uniform. Exista regiuni cu o densitate foarte mare, 250 – 1000
locuitorii pe Km patrat ( Campia Chinei de E, vaile Nilului si Gangelui ) dar si unele cu densitate
foarte redusa ( Sahara, Arabia, Siberia, padurile ecuatoriale si regiunile muntoase foarte inalte ).
In Romania densitatea este de 96 locuitori per Km patrat, valori ridicate inregistrandu-se in zona
Bucurestiului si pe Valea Prahovei.
Cele mai mari aglomerari ale populatiei se gasesc in zonele industriale si urbane.
II.                Asezarile urbane
1. Orasele sunt asezari umane cu un mare numar de locuitorii, cu cladiri numeroase si dotari
superioare avand functii economice si sociale deosebite.
Ex: Orase portuare (Singapore, Rotterdam, Constanta)
industriale (Kiruna, Katowice, Petrosani)
comerciale (Leipzig, Viena, Damasc)
culturale (Oxford, Venetia, Florenta)
turistice (Nice, Innsbruck, Busteni)
politico–administrative (Canberra, Brasilia, Washington D.C.)
metropole (Tokio, Paris, Londra, New York, Roma)
2.Cele mai vechi civilizatii urbane au aparut in Asia cu peste 7000 de ani in urma, in regiunile cu
agricultura avansata, bazata pe irigatii. Cel mai vechi oras din lume, care exista inca din mileniul
al V – lea I.H., este Ierusalimul (Ierihon).
Intre mileniul al V – lea si al II – lea I.H. s-au dezvoltat orase infloritoare in Mesopotamia (Ur,
Uruk, Babilon), pe valea Indusului (Mohonjo – Daro), pe valea Gangelui in N. Chinei, in Fenicia
(Tyr, Sidon).
Incepand din mileniul al III – lea I.H. se dezvolta orase si in N. Africii, pe valea Nilului
(Memfis) si la tarmul Mediteranei (Cartagina).
In Europa civilizatia minoica a creat primele orase in insula Creta (Cnossos), in mileniul al II –
lea I.H. Ulterior in Grecia Antica apar orase – state denumite polisuri (Micene, Argos, Corint,
Atena) si colonii in Asia Mica (Efes, Milet) ca si pe tarmurile Marii Negre (Histria, Tomis,
Callatis).
In epoca romana orasele au cunoscut progrese evidente, avand strazi pavate, canalizare si
alimentare cu apa, bai publice, piete centrale (forum).
Romanii au dus o politica de urbanizare a Daciei infiintand colonii si municipii (Sarmizegetusa –
Ulpia Traiana, Apulum, Napoca si Drobeta).
Cele mai mari orase ale Imperiului Roman au fost Roma si Constantinopol.
Multe dintre orasele imperiului stau la baza marilor orase ale Europei (Londra, Paris, Viena,
Köln, Torino).
In Islamul de Est se cunosc orasele Bagdad, Damasc, Cairo iar in Islamil de Vest, Cordoba in
Europa.
In Antichitate orasele erau inconjurate de ziduri puternice pentru aparare iar in centru erau
temple si palate.
In Evul Mediu au fost fortificate cu ziduri si santuri de aparare. Ele aveau un teritoriu restrans si
constructii indesite. Multe erau targuri cu functii comerciale, mestesugaresti, administrative. Mai
tarziu au aparut noi orase la incrucisarea marilor drumuri comerciale.
In epoca Renasterii, cand se dezvolta burghezia, orasele cunosc o perioada de mare inflorire. Se
construiesc biserici, palate si cladiri monumentale cu arhitectura deosebita (Florenta, Venetia,
Roma, Amsterdam).
In Epoca moderna orasele lumii s-au inmultit si au crescut datorita avantului comercial,
dezvoltarii transporturilor pe apa si feroviare, revolutiei industriale si mai ales, exploziei
demografice. Pe langa orasele din Europa si Asia au aparut si s-au dezvoltat intens orasele
infiintate de colonisti in cele doua Americi.
3. In secolul nostru orasele au o puternica influenta asupra locuitorilor din localitatile
invecinate. Multi oameni din mediul rural se muta in orase pentru un trai mai bun.
Prin urmare, orasele cresc ca suprafata si ca nr. de locuitori. Acest fenomen se numeste
urbanizare (urbis = oras, in limba latina).
La nivelul mondial general de urbanizare este de 40%, dar el difera de la tara la tara. Cel mai
mare procent de urbanizare exista in America de Nord, Europa si Australia atingand in unele
locuri 75%.
Urbanizarea exploziva din zilele noastre consta atat din extinderea oraselor cat si din cresterea
numarului populatiei, ambele fenomene conitionandu–se reciproc.
Extinderea se face in imediata vecinatate, prin crearea zonelor industriale si construirea
cartierelor de locuinte (ex. Bucuresti).
O alta forma de extindere a oraselor este conurbatia, adica gruparea mai multor orase vecine
intre care exista legaturi economice (ex. Ruhr: Duisburg, Essen, Dortmund).
Metropolele (mater = mama ; polis = cetate in limba greaca), orase cu peste 2 milioane locuitori,
au in jurul lor orase satelit unde locuiesc salariatii care muncesc in marele oras.
Marile metropole ale lumii sunt: Londra, Paris, Moscova, Istanbul, Tokyo, Beijing, Shanghai,
Seul, Bombay, Cairo, New York, Mexico City, Sao Paulo, Buenos Aires, Rio de Janeiro etc.
Cea mai mare forma de extindere in teritoriu a oraselor o reprezinta megalopolisul (mega = mare
; polis = oras). Acesta este format din mai multe metropole in jurul carora s-au dezvoltat alte
orase, adevarate punti de legatura. Megalopolisul se intinde pe sute de mii de Km patrati si are
zeci de milioane de locuitori (ex. Tokyo – Osaka – Nagaya in Japonia – circa 70 milioane de
locuitori ; Boston - New York - Philadelphia – Baltimore – Washington D.C. in S.U.A. cu 50
milioane de locuitori, etc.).
Astfel de areale urbane mai sunt in Europa si America de Sud.
4. Marile orase ale lumii, prin dimensiunile lor, dispun de locuri de munca si atrag numerosi
imigranti, forta de munca ieftina si slab calificata. De aceea populatia acestor orase este un
adevarat mozaic etnic si rasial.
In toate marile orase spatiul urban se dezvolta nu numai pe orizontala ci si
pe verticala. Zgarie – norii, constructii cu zeci de etaje din beton sticla si
metal sunt specifice tuturor oraselor din America de Nord, America de Sud
si chiar si Asia. Ele se datoreaza nevoii de spatiu pentru hoteluri, banci si
locuinte.
Suprafete insemnate sunt ocupate de autostrazi supraetajate, centre
comerciale, zone de agrement etc.
Cartierele de locuit ocupa o mare suprafata a oraselor formand zonele
rezidentiale. Cele de la periferie sunt mai modeste. Cartierele cele mai
saracacioase, numite bidonvilles in limba franceza sunt locuite de
numerosi imigranti si de oameni lipsiti de posibilitati.
III.   Problemele urbanizarii.
1.      Poluarea
Circulatia autovehiculelor in marile orase este extrem de intensa si polueaza atmosfera cu gaze
toxice. Poluarea se datoreaza si marilor industrii.
Masurile ecologiste care se iau in prezent vizeaza:
        Interzicerea traficului rutier in anumite zone.
        Interzicerea benzinei poluante la automobile.
        Folosirea mijloacelor de transport nepoluante (metrou, trenuri magnetice).
        Folosirea filtrelor pentru industriile poluante.
        Crearea de noi spatii verzi.
2.      Criza de locuinte
Urbanizarea excesiva prin atragerea unui mare numar de oameni de mirajul orasului duce la o
criza acuta de locuinte si de locuri de munca. Cartierele mizere de la periferie numite shanty
town sau bidonville, barrios sau favellas nu pot cuprinde intreaga saracime. In multe orase mari
locuitorii saraci dorm pe trotuare (India), sub poduri, in canale, sau in parcuri.
Primariile si mai ales bisericile s-au implicat in ameliorarea acestor situatii tragice infiintand
aziluri de noapte si cantine pentru saraci.
3.      Curatenia strazilor si strangerea resturilor menajere
Pentru a preveni contaminarea si chiar aparitia unor epidemii in randul populatiei urbane, o
armata intreaga de lucratori dotati cu masini si substante specifice muncesc neintrerupt, ziua si
noaptea, pentru curatenia orasului.
S-au creat gropi de gunoi ecologice si intreprinderi de reciclare a gunoiului menajer.
4. Alimentarea cu apa si canalizarea
Construirea unei retele subterane de apa, supravegherea si mentinerea ei in conditii optime
asigura sanatatea populatiei orasului. Apa infectata poate provoca epidemii de hepatita virala si
alte epidemii grave. Deversarea canalelor in rauri se face prin statiile de epurare.
5. Asigurarea mijloacelor de transport in comun si locurilor de parcare
Mijloacele rapide de transport (metroul, trenurile electrice, autobuzele) micsoreaza marile
distante din megalopolisuri. Intretinerea cailor de circulatie si asigurarea parcarilor (subterane
sau supraetajate), ca si iluminatul public asigura un flux continuu si o viata civilizata.
6. Nu in ultimul rand o problema a marilor orase este cea a animalelor daunatoare: insecte
(gandaci, tantari) si mamifere (sobolani, caini vagabonzi).
Actiunile de dezinsectie, de deratizare, de strangere a cainilor in adaposturi canine sau de
sterilizare a lor, rezolva in general prevenirea multor boli si fac din oras o casa curata si
primitoare.
IV.  Concluzii
Din materialele studiate am inteles ca in viitor urbanizarea va atinge cote si mai mari datorita in
primului rand exploziei demografice si conditiilor optime de trai si de munca create de stiinta si
tehnologie.
Se vor extinde arealele urbane in regiuni pana acum nepopulate (polare sau desertice) si poare
chiar marine (Exista un proiect japonez al unui oras pe fundul oceanului.). Intr-un viitor mai
indepartat poate vor fi si orase cosmice (pe statii orbitale, pe Luna …).
Aceste previziuni vor fi posibile insa numai prin munca si priceperea oamenilor intr-un climat de
pace, cooperare si intelegere