Sunteți pe pagina 1din 2

1) Care sunt participanții la procedura insolvenței?

Categoriile de participanţi la procedura insolvenței

Participanţii la procedura insolvenţei sunt de două tipuri: organele care aplică procedura; alţi
participanţi la procedura insolvenţei.

Organele care aplică procedura insolvenței sunt: instanţele judecătoreşti; judecătorul sindic;
administratorul judiciar; lichidatorul judiciar (art. 40 alin. 1 din Legea nr. 85/2014).

Organele care aplică procedura insolvenței trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor
și operațiunilor prevăzute de lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și
obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni (art. 40 alin. 2 din Legea nr. 85/2014).

Ceilalți participanți la procedura insolvenței sunt: adunarea creditorilor; comitetul creditorilor;


administratorul special.

2) Ce sunt grupurile de societăți în materie de insolvență?

Art. 5

3) Care sunt efecte deschiderii procedurii insolvenței?

Deschiderea procedurii insolvenței are următoarele efecte: ridicarea dreptului debitorului


de a-şi mai administra averea; suspendarea acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru
realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale; suspendarea cursului prescripţiei
privind acţiunile pentru realizarea creanţelor împotriva debitorului; suspendarea curgerii
dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor; suspendarea tranzacţionării pe pieţele reglementate a
acţiunilor emise de debitor.

Efectele deschiderii procedurii insolvenței nu se produc asupra persoanei debitorului ci


asupra patrimoniului acestuia.

4) Care sunt procedurile preventive de insolvență?

Procedurile preventive de insolvență sunt instrumente juridice care au ca scop1 salvarea


debitorului aflat în dificultate financiară. Prin aceste proceduri se urmărește ca debitorul să-și
continue activitatea, să fie păstrate locurile de muncă, să fie acoperite creanțele creditorilor
asupra debitorului.
Procedurile preventive se bazează pe înțelegeri amiabile, de negociere asupra creanțelor
între debitor și creditori.
Formele juridice în care se realizează și materializează înțelegerile dintre debitori și
creditori în procedurile de prevenire a insolvenței sunt mandatul ad-hoc și concordatul
preventiv.
Fiecare dintre formele juridice respective prezintă anumite particularități în privința
organelor care aplică procedurile respective, în privința derulării procedurilor respective,
precum și a efectelor procedurilor.

5) Care sunt cazurile de închidere a concordatului preventiv?


Închiderea procedurii concordatului preventiv poate sã intervinã în anumite cazuri
prevãzute de lege. Aceste cazuri sunt: anularea concordatului preventiv sau constatarea
nulitãţii absolute a concordatului; rezoluţiunea concordatului; realizarea obiectului
concordatului; nerealizarea obiectului concordatului.

Închiderea procedurii concordatului preventiv ca urmare a situaţiilor menţionate se face la


cererea administratorului concordatar, prin încheiere a judecãtorului sindic.

S-ar putea să vă placă și