Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Notiuni Recapitulative
1 Notiuni Recapitulative
Ratia de solutie rs , se defineste ca fiind cantitatea de gaze care se gaseste dizolvata intr-un
metru cub de titei “mort” in anumite conditii de presiune si temperatura.
Pentru conditii normale de presiune si temperatura ratia de solutie se exprima in m3N/m3.
TN = 273,15 K ; tN = 0° C
pN = 101325 Pa = 1,01325 · 105 N/m2 = 1,01325 bar
Ts = 288,15 K; ts = 15º C
ps = pN
Gazele intrate in solutie sunt considerate ca fiind sub forma de lichid. Prin urmare, cresterea unui
volum de titei datorita intrarii in solutie a unui volum de gaze nu poate fi calculata pe baza
volumului pe care l-ar ocupa gazele respective la temperatura si presiunea considerata. Cresterea
reala de volum este mai mica decat volumul pe care l-ar ocupa gazul respectiv.
Daca se considera 1m3 de titei mort si gazele care-l insotesc, exprimate m 3N sau Stm3, este
evident ca actionand asupra acestui sistem prin marirea presiunii, o parte din gaze se dizolva in titei.
Marind in continuare presiunea la un moment dat intreaga cantitate de gaze se dizolva in titei.
Presiunea la care are loc acest fenomen se numeste presiune de saturatie p sat. In termeni de zacamant
presiunea de saturatie psat, se defineste ca fiind presiunea la care apar (ies din solutie) primele bule de
gaze.
Ratia de solutie poate fi determinata cu ajutorul nomogramei lui Standing (fig. 1).
Ratia de solutie poate fi determinata si analitic, in literatura de specialitate fiind prezentate o
multime de relatii de calcul. De exemplu:
1
Fig. 1. Nomograma pentru calculul ratiei de solutie (Standing).
Ratia gaze-titei RGT, se defineste ca fiind cantitatea totala de gaze (m 3N sau Stm3) care
insoteste 1 m3 de titei mort. Practic ea se determina pe baza etalonarii sondei, impartind debitul de
gaze produs Qg , la debitul de titei al sondei Qt.
Qg
RGT
Qt
Fig. 2.
Avand in vedere ca la p = psat , toate gazele sunt dizolvate in solutie, rezulta ca rs = RGT. Deci,
psat poate fi determinat astfel:
- cu ajutorul nomogramei lui Standing, marcand pe aceasta punctul rs = RGT si
procedand invers ca la determinarea ratiei de solutie;
2
- cu ajutorul relatiei (1) inlocuind rs = RGT si determinant psat .
u = bt + Bg (RGT - rs);
O sonda care strabate intreaga grosime a stratului productiv si primeste fluid prin peretele ei
natural (intreg) se numeste sonda perfecta din punct de vedere hidrodinamic. Daca stratul productiv
este orizontal si are grosimea h constanta, iar sonda produce la o presiune dinamica de fund pd
constanta, dintr-o zona cilindrica coaxiala avand pe frontiera de raza rc , presiunea constanta pc ,
miscarea este plan-radiala stationara.
Curgerea omogena are loc atunci cand in intregul zacamant presiunea este mai mare decat
presiunea de saturatie ( p > psat ) iar de la rc la rs curge o singura faza, faza lichida.
Fig. 3.
Debitul sondei exprimat in conditii de zacamant, in cazul curgerii omogene este egal cu:
3
2k t h( p c p d )
Qt (1)
t ln rc rs
2k t h
IP (4)
bt t ln rc rs
Indicele de productivitate se defineste ca fiind raportul dintre debitul de lichid produs de sonda si
caderea de presiune sub care are loc curgerea. De asemenea, indicele de productivitate arata cat
produce o sonda corespunzator unei presiuni diferentiale
( pc - pd) egala cu 1 bar.
Pentru a putea compara capacitatea de productie a doua strate trebuie sa se tina seama si de
grosimea lor. In acest sens s-a introdus notiunea de indice de productivitate specific, IPS, dat de
relatia:
IPS = IP / h (5)
Deasupra presiunii de saturatie odata cu cresterea presiunii bt scade foarte putin (din cauza
compresibilitatii lichidului) in timp ce μt creste foarte putin (datorita faptului ca lichidul cu gazele in
el se apropie tot mai mult de o stare complet lichida).
Fig. 4.
Asfel, s-a constatat ca pentru valori p > psat produsul bt·μt este practic constant. De asemenea, in
relatia (4), kt = constanta, h = constanta, rc = constanta, rs = constanta si bt·μt = constant.
Rezulta deci ca in cazul curgerii omogene indicele de productivitate este constant – figura 5.
4
Fig. 5.
Fig. 6.
Qt1 Qt 2
tg IP constnt (6)
pc pd 1 pc pd 2
a b c
Fig. 7.
Daca dupa un anumit timp de exploatare a sondei se traseaza din nou curba de comportare a
stratului si aceasta porneste de la un pc1 < pc , dar este paralela cu prima (α = constant) – figura 7,a
inseamna ca avem de-a face cu o depletare (scadere a presiunii) a zacamantului fara ca in jurul
sondei sa fi aparut o zona contaminata.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la aceiasi valoare p c dar cu un unghi α1 < α -
figura 7,b inseamna ca nu avem de-a face cu o depletare a zacamantului, ci doar cu o contaminare a
zonei din jurul gaurii de sonda care face ca IP sa fie mai mic.
Daca curba de comportare a stratului porneste de la o valoare pc1 < pc si un unghi α1 < α -
figura 7,c inseamna ca in afara unei depletari a zacamantului, in jurul sondei a aparut o zona
contaminata care face ca IP sa fie mai mic.
Daca sonda produce titei si apa rezulta:
Ql Qt Qa
IP (7)
p p
unde:
2k a h( p c p d )
Qa (8)
ba a ln rc rs