Dosarul nr.

3-79/21 (2-21085067-02-3-07062021)

ÎNCHEIERE
8 iunie 2021 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii de Apel Chişinău

Completul de Contencios Administrativ în componenţa:

Preşedintele şedinţei, judecătorul Bostan Angela
Judecătorii Negru Veronica şi Daşchevici Grigore

Verificînd din oficiu dacă sînt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea acţiunii în contencios
administrativ înaintată de Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic”, prin
intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, către Comisia Electorală
Centrală, persoana terţă Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor” privind anularea
Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021,

A CONSTATAT:

Istoria nelitisioasă a procedurii:

La 7 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic”, prin
intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, a sesizat Curtea de Apel
Chişinău cu acţiunea în contencios administrativ, îndreptată către Comisia Electorală Centrală,
persoana terţă Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor” prin care a solicitat anularea
Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021.
Expunerile litişioase şi aspectele de drept ale reclamantului:
In motivarea acţiunii reprezentantul reclamantului a indicat că, la data de 04.06.2021
Comisia Electorală Centrală prin Hotărîre nr. 4957 privind demersul de înregistrare a candidaţilor
la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Alianţa
pentru Unirea Românilor, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot
consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul), a
înregistrat în calitate de concurrent electoral Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor”
pentru alegerile parlamentare anticipate din 11.07.2021.
Tot prin Hotărîrea menţionată au fost înregistraţi 103 candidaţi la funcţia de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor” prin
care se regăsesc sub nr. 3 - cet. Valeriu Muntcanu şi sub nr. 4 - cet. Chirtoacă Dorin.
Deasemenea în Hotărîrea menţionata este stipulat că la data de 24.05.2021, domnul Valeriu
Munteanu a depus o cerere prin care solicită Comisiei de a lua act de demisia sa din funcţia de
preşedinte al Partidului Politic „Uniunea salvaţi Basarabia” şi că în acest sens a fost informată şi
Instituţia Publică „Agenţia Servicii Publice”.

l
 Iar la data de 28.05.2021, domnul Dorin Chirtoacă a depus la Comisie o declaraţie prin care
declară pe propria răspundere că şi-a suspendat calitatea de membru al Partidului Liberal şi cea de
preşedinte al acestuia.
Analizînd hotărîrea menţionată Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic”
consideră că actul administrativ şi anume Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 4957 din
04.06.2021, cade sub incidenţa art. 141 alin.(2) Cod administrativ şi din aceste considerente solicit
anularea acesteia, deoarece este evident faptul că prin înaintarea cererilor şi demersurilor
adăugălor din partea reprezentanţilor Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor” şi
admitetea acestora din partea CEC există camuflarea blocului electoral într-un singur partid
politic.
Astfel, la data de 13.05.2021 în cadrul conferinţei de presă cu genericul: „Uniunea Salvaţi
Basarabia anunţă decizia privind forma de participare la parlamentate” la care a participat şi
preşedintele Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor” -Vlad Bileţchi împreună cu
Ciprian Ciubuc şi Daniel Gheorghe Rusu deputaţi din legislativul din Bucureşti (Ramânia). Valerii
Munteanu preşedintele Uniunii Salvaţi Basarabia a declarat următoarele: ’’Soluţia corectă şi cea
mai simplă pentru unionişti... trebuie să oferim o forţă puternică, o forţă care v-a ajunge în
parlament cu o fracţiune parlamentară, cu un grup parlamentar. Avînd în vedere invitaţia de la
AUR, noi am dat curs acestei invitaţii şi am considerat că trebuie să participăm împreună. In
aceste alegeri trebuie să conjugăm eforturile şi trebuie să ne integrăm în această mişcare Alianţa
pentru unirea românilor”, şi a făcut apel public către alte forţe unioniste să vină alături de AUR.
Vlad Bileţchi la rîndul său a declarat că: „astăzi a fost făcut un anunţ curajos şi important că
un partid politic, care are membrii, simpatizanţii, ştampilă şi statut propriu refuză să mai rezistă
în separare şi vine să există să se acţioneze în comun”. (sursa:
(https://w\vw.facebook.com/watch/live/?v=9587847216l6456&ref watch permalink).
Mai mult ca atît, la data de 14.05.2021 Valeriu Munteanu într-o postare publică a anunţat
următorul: "USB este AUR
Ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la viitorul partidului Uniunea
Salvaţi Basarabia (USB), am dori să facem următoarele precizări: USB nu doar participă pe
listele A UR la aceste alegeri parlamentare, ci USB intra în A UR.
Din punct de vedere statutar şi juridic procedurile vor f i cele de fuziune, prin absorbţie, însă
acum nu există timpul necesar unui congres în acest scop, astfel, etapele inerente procesului vor
fi parcurse ulterior alegerilor parlamentare din acest an".
(https://ww\v.fecebook. com/ValeriuMunteanuPase/posts/3944 734462246 706).
Totodată, la data de 16.05.2021, Partidul Liberal în fruntea cu Dorin Chirtoacă, prin
„Declaraţia PL privind participarea în alegerile parlamentare din 11 iulie 2021” a declarat
următoarele: „ Păstrăndu-ne identitatea liberală, ca parte a familiei politice liberale europene -
ALDE, dar mai ales, rămânând pe direcţia pro-românească, noi, membrii Partidului Liberal am
decis să participăm la alegerile din 11 iulie, pe lista partidului AUR, pentru că împreună să
spargem gheaţa dezbinării şi să clădim Unirea. PL va prezenta candidaţii săi pentru listă, vom
pune la dispoziţia staff-ului comun sediile, unităţile de transport, logistica şi resursele umane,
pentru campania electorală". (https://wwvv.facebook. com/permalink. php7storv
fbid=43209()0647943711&id=l 06244906075994)

2
 Menţionează că acest fapt conravine prevederilor art. 41 alin. (4) şi (5) al Constituţiei RM,
care prevede că Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor stalului de drept, a suveranităţii şi
independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale. Asociaţiile
secrete sînt interzise.
Totodată, prin Hotărîre Curţii Constituţionale nr. 29 din 09.12.2014, a fost specificat că:
Curtea reţine că includerea pe o singură listă a reprezentanţilor a două partide diferite semnifică,
în fapt, ,,participarea în comun” a acestora la alegeri, ceea ce, în condiţiile prevederilor
articolului 1 din Codul electoral, este definit ca „bloc electoral”. Codul electoral nu prevede o
altă formulă de participare la alegeri pe „liste electorale comune”. Mai mult, uniunea celor 2
partide în vederea „participării în comun " la alegeri pe listele electorale commune ”. Mai mult,
uniunea celor 2 partide în vederea „participării în comun ” la alegeri rezultă şi din menţiunea
expresă a calităţii candidatului înscris în lista comună - cea de preşedinte al celui de-al doilea
partid.
Prin urmare. Curtea constată că participarea la alegeri pe o listă comună a Partidului politic
„Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” şi a Partidului politic „ Moldova Unită”
reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-a încercat eludarea pragului minim de
reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin. (2) lit. b) din Codul electoral, şi obţinerea
aplicării pragului de 6%, valabil în cazul partidelor politice.
Totuşi, având în vedere faptul că Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a acumulat
20,51%, depăşind astfel pragul de 9 la sută din voturile valabil exprimate, necesar a fi atins de
blocurile electorale constituite din două partide, această situaţie nu are ca efect denaturarea
rezultatului final al alegerilor.
Totuşi, Curtea reţine că, în vederea asigurării condiţiilor echitabile tuturor concurenţilor
electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autorităţile competente în materie electorală
să excludă din start situaţiile de camuflare a blocurilor electorale într-un singur partid politic.
Astfel, susţine partea reclamantă că, înregistrarea de către Comisia Electorală Centrală a
Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor” în calitate de concurent electoral la alegerile
parlamentare anticipate din 11.07.2021 pune la îndoială recunoaşterea rezultatelor alegerilor.
Deasemenea menţionează că, ignorarea Comisiei Electorale Centrale la astfel de momente la
emiterea Hotărîrii nr. 4957 din 04.06.2021 contravine bunelor moravuri din partea membrilor
CEC.
Solicitările reclamantului:
- anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021 privind demersul de înregistrare a
candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic
Alianţa pentru Unirea Românilor, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept
de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe
(trezorierul)
Expunerile litişioase si aspectele de drept ale pîrîtului si solicitările acestuia:
Prin notificarea din 7 iunie 2021, pîrîtei Comisiei Electorale Centrale s-a solicitat prezentarea
referinţei asupra acţiunii înaintată pînă la data de 08 iunie 2021, ora 15:00.
Pîrîta, Comisia Electorală Centrală, a depus referinţa la data de 8 iunie 2021, ora 14:34, adică
cu respectarea termenului stabilit.
3
 Prin referinţa depusă, pîrîta Comisia Electorală Centrală a menţionat că, acţiunea înaintată este
inadmisibilă din următoarele motive.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) din Codul administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept
public. Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă. Terţii, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ individual,
nu sunt destinatarii acestuia.
Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabi 1it/stabi1ită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă, iar potrivit
art. 20 din acelaşi cod, dacă prin activitatea administrativă se încalcă un drept legitim sau o
libertate prin lese, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu
privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ.
în context, penţionează pîrîta că, la data de 28 mai 2021, organul central al Partidului Politic
„Alianţa pentru Unirea Românilor” a solicitat înregistrarea listei candidaţilor pentru funcţia de
deputat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, anexând şi documentele necesare în
condiţiile de art. 49 alin. (1) din Codul electoral.
în conformitate cu art. 49 alin. (2) din Codul electoral, organul electoral respectiv efectuează
înregistrarea sau refuză înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri în decursul a 7 zile de la
data primirii actelor enumerate la alin. (1).
Pe cale de consecinţă, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 4957/2021, prin
care a înregistrat 103 candidaţi la funcţia de deputat pe lista Partidului Politic „Alianţa pentru
Unirea Românilor”, a confirmat reprezentantul cu drept de vot consultativ şi trezorierul.
Astfel, din partea dispozitivă a hotărârii rezultă că destinatarii hotărârii menţionate sunt
candidaţii de pe lista partidului înregistrat, reprezentantul cu drept de vot consultativ şi trezorierul.
într-o altă ordine de idei, prin acţiunea înaintată, reclamantul solicită anularea actului
administrativ adoptat de Comisia Electorală Centrală, adică acesta a înaintat o acţiune în
contestare, care potrivit art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „instanţa de judecată [...],
în baza unei acţiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual,
precum şi o eventuală decizie de soluţionare a cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale şi prin
ele reclamantul este vătămat în drepturile sale
La acest aspect, reţine pîrîta că, atât Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ai
Curţii de Apel Chişinău, cât şi Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie, în jurisprudenţa lor, au reţinut importanţa revendicării prin iniţierea unei
proceduri administrative a unui „drept personal vătămat”.
Menţionează că, din argumentele de bază ale reclamantului: „ înregistrarea de către Comisia
Electorală Centrală a Partidului Politic „ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMANILOR ” în
calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pune la
îndoială recunoaşterea rezultatelor alegerilor, [...], ignorarea Comisiei Electorale Centrale la
astfel de momente la emiterea Hotărârii nr. 4957 din 4 iunie 2021 contravine bunurilor moravuri
din partea membrilor CEC”, nu se deduce vătămarea unui drept personal al acestuia şi se invocă
4
exclusiv o situaţie ipotetică, prin aceasta fiind întrunită condiţia de „drept iluzoriu” statuată de
jurisprudenţă.
Astfel, reţinând prevederile indicate mai sus şi jurisprudenţă instanţelor specializate în
contenciosul administrativ, consideră că acţiunea în contestare înaintată de reclamant nu întruneşte
condiţiile necesare pentru a trece testul de admisibilitate, şi urmează a fi declarată inadmisibilă în
condiţiile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, întrucât Partidul Politic „ Partidul
Acţiunii Comune Congresul Civic ”, nefiind destinatarul hotărârii contestate, nu poate invoca
vătămarea unui drept al său în sensul art. 17 Cod administrativ şi nici nu prezintă alte argumente
plauzibile sau probe, care să demonstreze vătămarea unui drept subiectiv personal, prin adoptarea
hotărârii de înregistrare a unui concurent electoral.
Totodată, inadmisibilitatea acţiunii înaintate în baza temeiului ce se referă la lipsa unui drept
personal vătămat rezultă şi din interpretarea eronată de către reclamant a circumstanţelor de drept
şi de fapt, care au stat la baza adoptării hotărârii contestate.
în context, deşi reclamantul susţine că „există camuflarea unui bloc electoral într-un singur
partid”, făcând referire la jurisprudenţă Curţii Constituţionale, reţine pîrîta că la etapa examinării
materialelor anexate la cererea de înregistrare, precum şi în şedinţa publică s-a stabilit că domnul
Valeriu Munteanu şi domnul Dorin Chirtoacă, candidaţii de la poziţiile nr. 3 şi 4 din lista partidului
înregistrat prin hotărârea contestată, la care se referă reclamantul, au prezentat acte doveditoare
care confirmă încetarea calităţii de membru al unui alt partid şi aderarea acestora la Partidului
Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor”, fapte descrise în hotărârea contestată.
Astfel, Comisia a reţinut prevederile art. 7 alin. (2) şi alin. (5) din Legea nr. 294/2007 privind
partidele politice, potrivit cărora un cetăţean al Republicii Moldova nu poate fi simultan membru
a două sau mai multe partide politice şi prin aderarea la un alt partid politic, persoana pierde de
drept calitatea de membru al partidului al cărui membru a fost anterior, iar dobândirea şi pierderea
calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute
de statutul partidului.
Având în vedere cele expuse şi în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,
pîrîta Comisia Electorală Centrală solicit declararea acţiunii înaintate de Partidul Politic „Partidul
Acţiunii Comune Congresul Civic” ca inadmisibilă.
Studiind materialele dosarului şi înscrisurile probatorii administrate, Completul
specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău
concluzionează că acţiunea urmează a fi declarată inadmisibilă, din următoarele
considerente.
Prevederi relevante ale Codului administrativ, sunt următoarele:
Articolul 10. Actul administrativ individual
(1) Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului
public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Articolul 17. Dreptul vătămat
Drept vătămat este orice drept sau libertate stabi1it/stabi 1ită de lege căruia/căreia i se aduce
atingere prin activitate administrativă.
Articolul 20. Acţiunea în contencios administrativ
5
 Dacăprintr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin
lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care
decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,
conform prezentului cod.
Articolul 21. Legalitatea
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în
conformitate cu legea şi alte acte normative.
Articolul 39. Accesul liber la justiţie
(1) Controlul judecătoresc al activităţii administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit.
(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul
art.17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de judecată
competente. /\

Articolul 189. înaintarea acţiunii în contencios administrativ

(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ.
Articolul 207. Examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ
(1) Instanţa verifică din oficiu dacă sînt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni
în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se
declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
(2) Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: e) reclamantul
nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17;
Prin urmare, în sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susţinerile
formulate prin cererea de chemare în judecată, în conţinutul căreia urmează a fi expusă
vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. art. 17 şi 189 Cod
administrativ de „drept vătămat” şi de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi
subiective concrete, fiind excluse aşa numitele drepturi prin ricoşeu, ipotetice, iluzorii sau
virtuale, precum şi acţiunile populare (actio popularis).
Această concluzie este fortificată şi prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,
care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte
dovezi plauzibile şi convingătoare ale probabilităţii survenirii unei încălcări, la care ar fi supus
personal, fiind insuficiente nişte simple bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH
împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00).
Cu raportare la speţa în cauză, Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Curţii de Apel Chişinău reţine că prin acţiunea înaintată Partidul Politic
„Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic” solicită anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04
iunie 2021 privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul
Republicii Moldova din partea Partidului Politic Alianţa pentru Unirea Românilor, a simbolului
electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală
Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul).
Iar din motivarea acesteia se reţine că, reclamantul îşi întemeiază poziţia sa pe faptul că:
„înregistrarea de către Comisia Electorală Centrală a Partidului Politic „ALIANŢA PENTRU
UNIREA ROMANILOR ” în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate
din 11 iulie 2021 pune la îndoială recunoaşterea rezultatelor alegerilor, [...], ignorarea Comisiei
6
Electorale Centrale la astfel de momente la emiterea Hotărârii nr. 4957 din 4 iunie 2021
contravine bunurilor moravuri din partea membrilor CEC”.
Astfel, din conţinutul acesteia, nu se deduce vătămarea unui drept personal al Partidul Politic
„Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic” ci se invocă exclusiv o situaţie ipotetică, prin aceasta
fiind întrunită condiţia de „drept iluzoriu”.
Astfel, se atestă că în speţă, reclamantul nu poate revendica încălcarea unui drept al său în
sensul art. 17 Cod administrativ.
Completul judiciar ţine să menţioneze că, acţiunea în contencios are menirea de oferi
protecţie juridică persoanei împotriva activităţii administrative ilegale a autorităţilor publice, dar
nu este un mijloc legal prin care să se urmărească blocajul activităţii autorităţilor publice sau
antrenarea fără motiv a terţilor în acţiune judiciară pentru motive de insatisfacţie generală.
Totodată, temeiul constituţional al contestării actelor autorităţilor publice şi a răspunderii
acestor autorităţi pentru vătămările aduse prin nesocotirea sau încălcarea drepturilor şi
libertăţilor legitime ale persoanei rezultă din art. 52 din Constituţie, dar este prevăzut expres şi
în art. 53, consacrat nemijlocit dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică.
Astfel, potrivit 53 alin. (1) din Constituţia RM, persoana vătămată într-un drept al său
de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a
unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi
repararea pagubei.
Protecţia drepturilor şi libertăţilor omului împotriva activităţii ilegale a autorităţilor publice
îşi are suportul şi în actele internaţionale referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului. în acest sens, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în art. 8, stabileşte: „Orice
persoană are dreptul să se adreseze în mod efectiv instanţelor judiciare competente împotriva
actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituţie sau prin
lege“.
La rândul său, Pactul cu privire la drepturile civile şi politice în art. 2 alin. (3) lit. a) prevede:
„Statele se angajează să garanteze ca orice persoană, ale cărei drepturi sau libertăţi recunoscute
de prezentul pact au fost violate, va dispune de o cale de recurs efectivă, chiar atunci când
încălcarea a fost comisă de persoane acţionând în exerciţiul funcţiilor lor oficiale”.
Reglementări similare conţine în acest sens şi Convenţia Europeană pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căreia (art. 13): „Orice persoană, ale
cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate, are dreptul să se
adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane
care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.”
După cum am enunţat mai sus, în cazul în care persoana este vătămată în drepturile sale prin
acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile şi instrumentele oferite de
legislaţia administrativă, care potrivit art. 3 din Codul administrative „are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc
asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale
persoanelor fizice şi juridice, ţinându-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.”
Reiterînd, Completul judiciar conchide că, calitatea de reclamant în acţiunile în contencios
administrativ o poate avea doar persoana care poate revendica un drept vătămat sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă, condiţie
7
 care la caz nu a fost întrunită, considerent din care devin aplicabile 207 alin. (2) lit. e) Cod
administrative, potrivit cărora acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în
special cînd: reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art. 17.
In lumina celor expuse, Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios
administrativ al Curţii de Apel Chişinău, conchide asupra inadmisibilităţii acţiunii în contencios
administrativ inaintate de Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic”.
în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ şi art. 269-270 CPC
RM, Completul de Contencios Administrativ al Curţii de Apel Chişinău-

DISPUNE:

Acţiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune

Congresul Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, către
Comisia Electorală Centrală, persoana terţă Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea Romînilor”
privind anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021, se declară inadmisibilă.
încheierea poate fi atacată cu recurs în Curtea Supremă de Justiţie în termen de 1 (una) zile
din momentul pronunţării, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Preşedintele completului,
Judecătorul /semnat/ Bostan Angela

Judecătorii /semnat/ Negru Veronica

/semnat/ Daşchevici Grigore