CUPRINS

I.INTRODUCERE....................................................................................................................................3
I.1 Motivația alegerii temei.....................................................................................................................3
I.2 Localizare..........................................................................................................................................3
I.3 Componența comunei.........................................................................................................................4
I.4 Surse de venit a locuitorilor...............................................................................................................4
I.5 Personalități.......................................................................................................................................5
I.6 Obiective turistice..............................................................................................................................5
I.7 Instituții publice și private..................................................................................................................5
I.8 Structura pe sexe................................................................................................................................6
I.9 Nivelul de educație și cultură.............................................................................................................7
II Probleme comunitare/sociale................................................................................................................7
II.1 Cele mai frecvente probleme întâlnite în comunitate........................................................................7
III Intervenții posibilie..............................................................................................................................8
III.1 Intervenții în educație......................................................................................................................8
III.2 Intervenții în asistența socială.........................................................................................................9
CONCLUZII...............................................................................................................................................9
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................11
ANEXE.....................................................................................................................................................12
I.INTRODUCERE
I.1 Motivația alegerii temei
Fiecare ne putem confrunta cu lipsuri, cu experienţa unor cerinţe, probleme şi nevoi noi
pe care să nu le putem gestiona corespunzător din cauza unei situaţii materiale precare, sau din
cauza faptului că nu putem menţine activitatea şi organizarea vieţii noastre la aceleaşi cote,
respectiv în aceeaşi parametrii. O experienţă individuală nu înseamnă acelaşi lucru ca şi
problema socială a sărăciei. Banii au valoare dacă sunt schimbaţi cu ceva de valoare, cum sunt
bunurile şi serviciile. Sărăcia ca problemă socială are un sistem de cauze interdependente ce ţin
de cultura, mediul, educaţia şi modul în care o comunitate se structurează funcţional şi atitudinal,
pornind de la mecanisme de gândire până la cele sociale reglatoare. Lipsa veniturilor este o
chestiune de statistică socială, însă adevăratele probleme îşi au rădăcina în microclimatul social
de existenţă a individului, respectiv familiei.

În Romania, sărăcia se transmite de multe ori din generație în generație. Părinții nu au

fost la școală, nu muncesc, trăiesc de azi pe mâine. Singurii bani vin de la stat. Mai trist e că
mulți își cresc copiii la fel: departe de școală, departe de șansa la o viață normală. Autoritățile nu
au nicio soluție, constată doar că de la lună la lună numărul celor care cer ajutor de la stat crește.
Este situația din Lungani, Iași, comuna cea mai săracă nu doar din România, ci din toată Uniunea
Europeană.

I.2 Localizare
Comuna Lungani se afla situata in partea de sud-vest a judetului Iasi, invecinandu-se la
est cu comuna Podu Iloaiei, la vest cu comuna Braesti, la nord cu comuna Baltati, iar la sud cu
judetul Neamt si comuna Sinesti, la o distanta de 4 Km de linia ferata Pascani-Iasi, in zona statiei
CFR Sarca. Comuna Lungani se află în partea de sud-vest a judeţului Iaşi învecinându-se la sud-
vest cu judeţul Neamţ, la 4 km de drumul european E 85, care leagă Municipiul Iaşi de oraşul
Târgu Frumos. (Primăria comunei Lungani)
I.3 Componența comunei
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lungani se ridică la 5.854
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
5.061 de locuitori. Datele Anuarului Statistic al județului Iași, indică faptul că la 1 iulie 2018,
populația totală a comunei era de 6506 locuitori Majoritatea locuitorilor sunt români (63,2%), cu
o minoritate de romi (31,82%). Pentru 4,97% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,16%).
Pentru 4,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. (Institutul Național de
Statistică)

I.4 Surse de venit a locuitorilor

Densitatea întreprinderilor din comuna Lungani este de 23 firme/1000 de locuitori. În
ceea ce privește distribuția firmelor pe sectoare economice, 7 din acestea îşi desfășoară
activitatea în sectorul „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominanta de produse alimentare, băuturi și tutun”, 3 în domeniul construcțiilor, 3 în
domeniul cultivării cerealelor și 2 în sectorul transportului rutier de mărfuri. Alte sectoare
economice prezente în Lungani sunt: activități de înfrumusețare, asistență medicală generală,
activități de protecție și gardă, creșterea bovinelor de lapte. (Strategia de dezvoltare locală a
comunei Lungani, jud. Iași perioada 2021-2027)

În ancheta realizată la nivelul comunității, lipsa forței de muncă a fost identificată ca

principala problemă a comunei Lungani, alături de sărăcie și de numărul mare de asistați social.
Rata șomajului la nivelul localității Lungani înregistrat în ianuarie 2020 era de 14,5%, un procent
îngrijorător și mult superior ratei județene de 2,7%. În comuna Lungani, un procent de peste 50%
dintre locuitori nu au niciun venit.
 Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2018 numărul mediu al salariaților
(numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o
durată medie normală a timpului de lucru) din comuna Lungani era de 217, doar cu 2 mai multe
decât în anul precedent (+ 0,93%). Se constată cu ușurință o lipsă acută a agenților economici
care să presteze activități de servicii pentru populația comunei și care să creeze locuri de muncă
pentru cetățenii comunei Lungani.

I.5 Personalități
În comuna Lungani au văzut lumina mari personalități ale științei și culturii românești:

- Barbu Ștefănescu Delavrancea (1 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918), a fost un scriitor,

orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. A fost tatăl
pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta Delavrancea, una dintre
primele femei-arhitect din România;

- Mihai Ștefănescu (nepotul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea și proprietarul conacului

de la Goești) - Academicianul Teodor Speranța;

- Mihai Costăchescu (autorul primei monografii a comunei Lungani);

- Actorul Sergiu Tudose (este originar din satul Lungani unde tatăl său a fost preot) ;

- Din comuna Lungani, satul Goeşti se trage şi marele cronicar Ion Neculce, care a scris
în O samă de cuvinte despre Lungani că este un cătun al comunei Sârca.

I.6 Obiective turistice

Două obiective din comuna Lungani sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Iași ca monumente de interes local, ambele aflându-se în satul Goești:

- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1813) clasificată ca monument de arhitecturăș

- Casa Delavrancea (secolele al XIXlea–al XX-lea), clasificată ca monument memorial

sau funerar.
I.7 Instituții publice și private
Potrivit INS, în comuna Lungani funcționau, în anul 2018, 1 cabinet medical de familie, 1
cabinet stomatologic și 3 farmacii. Toate cele cinci unități sanitare din comună se află în
proprietate privată și sunt uzate fizic și moral.

Asistența socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi acțiuni realizate pentru a

răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depășirii
unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru prevenirea marginalizării şi
excluderii sociale, în vederea promovării incluziunii sociale, având ca scop creşterea calității
vieții.

La nivelul comunei Lungani există două Centre de zi pentru copii aflați în situații de risc
(abandon școlar): Centrul de zi „Sf. Mihail și Gavril” din satul Crucea și Centrul de zi din satul
Zmeu.

Comuna Lungani face parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru

Salubritate Iaşi (ADIS) și prin intermediul proiectului „Sistem de management integrat al
deșeurilor în județul Iași” implementat de Consiliului Judeţean Iaşi, Comuna Lungani, aceasta
asigură colectarea și transportul deșeurile de la utilizatorii casnici și non-casnici de pe raza
comunei Lungani.

În comuna Lungani există 3 școli coordonatoare care gestionează activitatea desfăşurată

în școlile și grădinițele arondate: 2 unităţi educaționale de învățământ primar şi gimnazial și 1
liceu.

Conform Primăriei Lungani, corpul de grădiniță existent în satul Goești trebuie reabilitat.
De asemenea, în satul Lungani nu există corp de grădiniță distinct, sala de grădiniță fiind în
interiorul școlii profesionale. În satul Zmeu a fost construită o grădiniță nouă, iar corpul vechi al
școlii profesionale urmează a fi reabilitat, ambele investiții fiind finanțate din fonduri
guvernamentale, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală. Infrastructura
școlară din comuna Lungani cuprinde, conform INS, 36 săli de clasă şi cabinete școlare, 1
laborator școlar, 2 săli de gimnastică, 2 ateliere școlare şi 92 PC-uri. Numărul sălilor de clasă a
scăzut ușor față de anul 2014, de la 42 de săli de clasă la 36.
I.8 Structura pe sexe
Conform ultimelor date furnizate de Institutul Național de Statistică1, la 1 ianuarie 2020
populația comunei Lungani era de 6586 locuitori. Analizând datele se observă faptul că
distribuția pe sexe este una echilibrată, 51,4% din locuitori fiind de sex masculin (3385 persoane)
şi 48,6% de sex feminin (3201 persoane).

I.9 Nivelul de educație și cultură

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018 populația școlară din
comuna Lungani cuprindea 1452 elevi, cu un elev mai mult față de anul anterior (1451 elevi).
Din numărul total de elevi din anul 2018, 15,2% sunt elevi înscriși în învățământul preșcolar
(221 elevi), 44,9% sunt elevi înscriși în învățământul primar (652 elevi), 30% sunt elevi înscriși
în învățământul gimnazial (436 elevi) și 9,8% sunt elevi înscriși în învățământul profesional (143
elevi).

În comuna Lungani există 4 cămine culturale în care se desfășoară activități

cultural-sportive, datini şi obiceiuri la sărbătorile de iarnă, serbări la sfârșit de an școlar,
spectacole de muzică populară şi uşoară, organizarea de întâlniri cu cetăţenii satelor pe diverse
teme etc.

II Probleme comunitare/sociale
II.1 Cele mai frecvente probleme întâlnite în comunitate
Conform sondajului realizat pentru întocmirea Strategiei de dezvoltare locală a comunei
Lungani, principalele fenomene sociale negative identificate de locuitorii anchetați în cadrul
sondajului de opinie au fost: nivelul ridicat al sărăciei, absenteismul și abandonul școlar și
infracționalitatea. Totodată, 82,7% dintre persoanele participante la sondaj au afirmat că
siguranța cetățeanului reprezintă un domeniu care trebuie îmbunătățit, mai ales de către
respondenții din satele Lungani și Crucea.

Coroborând totalitatea datelor enumerate mai sus, sunt de părere că principala problemă
întâlnită la nivelul comunei Lungani o reprezintă sărăcia. Prinipalele cauze ce au dus la apariția
acesteia sunt reprezentate de totalitatea asistaților sociali, lipsa educației, lipsa locurilor de
muncă, natalitate crescuta ( mai ales în rândul minorelor) și nu în ultimul rând migrația tinerei
generații către mediul urban și/sau străinătate.
 Aceste probleme nu sunt prezente doar în rândul populației de etnie romă din comună, ci
sunt prezente în întreaga comunitate. Totalitatea studiilor efectuate au arătat faptul că 1 din 4
familii trăiește din ajutorul acordat de la stat, alături de beneficiile pe care le primesc datorită
copiilor (alocații și indemnizație de creștere a copilului).

Principalul factor ce contribuie la menținerea permanentă a acestei probleme o constituie

lipsa educație, rata mare de absenteism și abandon școlar și de asemenea faptul că mulți dintre
locuitorii comunei s-au „obișnuit” să trăiască în condițiile date, sărăcia fiind transmisă din
generație în generație.

III Intervenții posibilie

Consider că pentru a putea rezolva această problemă ar trebui făcute intervenții aât la
nivelul educației și al culturii cât și la nivelul asistenței sociale din comună.
III.1 Intervenții în educație
III.2 Intervenții în asistența social

CONCLUZII
Definirea problemelor sociale, a sărăciei în primul rând, reprezintă un element important,
dar nu este decât un pas în formularea politicilor publice. Capacitatea sitemului de a combate
eficient sărăcia, efectele sale asupra grupului țintă, a beneficiarilor, trebuie sa depășească greutăți
numeroase și complexe. Adoptarea politicilor capătă forță prin implementare. Adoptarea unei
legi, a unor reguli administrative înseamnă, printre altele, stabilirea scopurilor politice,
specificarea mijloacelor necesare pentru atingerea lor. Implementarea descrie eforturile
întreprinse pentru realizarea obiectivelor, eforturi care nu conduc întotdeauna la atingerea
scopurilor propuse. Esența problemei implementării constă în distribuția elementelor politicii
astfel încât aceasta să producă efectele intenționate. O autoritate publică ineficientă și
externalități fiscale într-un mediu marcat de distribuția inegală a bunurilor publice reprezintă
amenințări majore pentru funcționarea unei politici publice de combatere a sărăciei. În al doilea
rând chiar dacă politica înseamnă doar recomandări pentru o politică publică, apar totuși
probleme în înțelegerea și tratarea sărăciei pentru că recomandările politicii depind de evaluările
politice, economice și administrative. (G. Poede, pg.123)

Pentru că sărăcia e o realitate inconfortabilă care rezistă cu tenacitate atât abordărilor

teoretice, dar mai ales implementării măsurilor - politicilor sociale - de oprire și eradicare a
acesteia, este nevoie atât de înțelegerea modului cum este privit fenomenul de cei mai buni
specialiști, cât și de promovarea celor mai bune măsuri, atât teoretic, cât și practic.

Sărăcia este o stare de nedorit atât pentru o țară, cât și pentru un județ, familie sau
individ. Problema sărăciei va figura cu prioritate pe agenda oricărui guvern. Cu toate acestea, în
România, sărăcia pare însoțită de o forță de inerție, de aceea primul factor determinant în
combaterea sărăciei, dincolo de intervenția statului prin politici sociale, ar trebui să fie educația.
BIBLIOGRAFIE
I. Anuar Statisic al Județului Iași (2019); https://iasi.insse.ro/wp-
content/uploads/2020/04/AnuarIasi2019.pdf
II. Strategia de dezvoltare locală a comunei Lungani, județul Iași, 2021-2027;
http://comunalungani.ro/wp-content/uploads/2021/01/SDL-Lungani-FINAL-
18.05.2020.pdf
III. Primăria comunei Lungani; http://comunalungani.ro/
IV. Insitutul Național de Statistică - Rezultate finale ale Recensământului din 2011;
V. G. Poede (2002), Politici Sociale. Abordare politolofică, Editura Tipografia, Iași 2002
ANEXE

Figura 1 Poză comuna Lungani

Figura 2 Poză comna Lungani

Figura 3 Școala din comuna Lunga

Figura 4 Primăria comunei Lungani

 Figura 5 Dispensarul comunei Lungani

Figura 6 Domeniu de activitate și numărul total de firme, conform Strategiei de dezvoltare locală a comunei Lungani, județul
Iași, perioada 2021-2027
Figura 7 Evoluția numărului de șomeri, conform Strategia de dezvoltare locală a comunei Lungani, județul Iași, perioada 2021-
2027

Figura 8 Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Goești