Istoria ne arată că umanitatea s-a confruntat de multe ori cu epidemii care au avut

consecințe mai mult sau mai puțin devastatoare asupra populației. Variola, holera, rujeola,
tuberculoza și, mai ales, mult temuta ciumă au lovit în repetate rânduri populația globului, având
un impact puternic asupra societății, economiei, relațiilor politice și contribuind la modelarea
istoriei. (Hays, 2005)

Incidența epidemiilor, precum și mortalitatea prin aceste îmbolnăviri depind de anumiți

factori de ordin demografic și social. Studiile de epidemiologie arată că atât transmiterea
anumitor boli contagioase, cât și gravitatea îmbolnăvirilor depind de intersecția unor factori
precum structura de vârste a populației (Jarosz, 2020; Mossong et al., 2008), densitatea
populației (Rocklov, Sjodin, 2020), dimensiunea gospodăriei (Geard et al, 2015) și tipul acesteia
(multi-generațională sau cu mai multe nuclee de familie). Rolul acestor factori în dinamica
epidemiilor depinde în mare măsură de caracterul selectiv, de exemplu numărul ridicat de
gospodării multi-generaționale poate să favorizeze apariția unor cazuri grave de gripă, din cauza
conviețuirii dintre copii de vârstă preșcolară care se infectează ușor la intrarea în colectivitate și
persoanele vârstnice, care dezvoltă forme grave de boală (Geard et al, 2015).

COVID-19 este boala infecțioasă cauzată de coronavirusul cel mai recent descoperit.
Acest nou virus și această boală nu au fost cunoscute înainte de apariția focarului în Wuhan,
China, în decembrie 2019. Cele mai frecvente simpome sunt febra, oboseala și tusea seacă. Unii
pacienți mai prezintă și dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât și pierderea gustului și a
mirosului. Boala poate fi transmisă de la o persoană la alta prin secreții sub formă de picături
mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tușește sau strănută. Aceste picături se
așează pe obiecte și suprafețele din jur. Alte persoane se îmbolnăvesc de COVID-19 atingând
aceste obiecte sau suprafețe, apoi atingându-și nasul, ochii sau gura.

Aproximativ 1 din 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă și prezintă
dificultăți de respirație. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente
sunt mai susceptibile să dezvolte o formă mai gravă

COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte semnificative asupra populației

României, în special asupra persoanelor în vârstă. Chiar dacă virusul se răspândește în rândul
persoanelor de toate vârstele, riscul de infectare și de deces din cauza COVID-19 este mult mai
mare în rândul persoanelor vârstnice.

Din punctul meu de vedere, cu toate că măsurile au avut ca scop asigurarea unui grad mai
mare de protecție, îngrijire și sprijin pentru persoanele vârstnice, acestea au afectat negativ
drepturile și libertățile persoanelor în vârstă. Criza actuală având efecte precum lipsa serviciilor
medicale pentru afecțiuni care nu au legătură cu COVID-19, impact asupra sănătății mintale din
cauza măsurilor de distanțare și izolare, dar și stigmatizare și discriminare.

În primul rând, calitatea vieţii este afectată de regulile şi normele privind distanţarea
fizică şi socială, precum şi restrângerea circulaţiei persoanelor. Gradul de izolare socială al
vârstnicilor era destul de pronunțat înainte de apariția pandemiei. Izolarea socială poate fi
definită ca fiind absența structurală a interacțiunilor sociale, a contactelor și a relațiilor cu familia
și prietenii, cu vecinii la nivel individual și cu „societatea în general” la un nivel mai larg.

Din cauza riscului ridicat ca persoanele peste 65 de ani să se infecteze cu COVID-19,

Ordonanța Militară nr. 3 a stability un intervalul orar între orele 11-13 pentru deplasarea acestora
în afara locuinței (Art. 2). Măsura a fost criticată ca discriminatorie de către organizațiile de
pensionari afiliate la Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV, 2020). Conform
modificărilor publicate în Ordonanța Militară nr. 4, deplasarea în afara intervalului stabilit inițial
este posibilă „dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum
tratamentele oncologice planificate, dializă etc., folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale
familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat” (Art 1).
Conform Ordonanței Militare nr 10, intervalele orare între care se pot deplasa în afara locuinței
persoanele peste 65 de ani sunt: 7-11 și 19-22 (art. 3)

Izolarea fizică și socială nu doar a limitat libertatea de circulație a vârstnicilor într-o

măsură mai mare decât pentru cei ce nu se încadrează în respectiva categorie de vârstă, dar a și
contribuit la imposibilitatea exercitării altor drepturi fundamentale. Spre exemplu, în lipsa unui
sistem robust de asistență socială, care ar presupune și funcționalitatea unei rețele de asistenți
sociali, persoanele vârstnice solitare nu au avut posibilitatea de a cumpăra hrană, medicamente și
alte produse esențiale în perioada implementării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului.
 Fără îndoială, din perspectiva riscului de a fi infectat cu o forma mai gravă a COVID-19,
vârstnicii riscă să fie percepuți și să se auto perceapă ca și un grup care nu este prezent în
societate și nu contribuie la dezvoltarea acesteia. Astfel, accentuând cercul vicios al
marginalizării și auto marginalizării vârstnicilor din societate. Cercetările, realizate înaintea
perioadei de pandemie, indică o disponibilitate mult mai mică a vârstnicilor să participe în
procesul decizional sau în procesul de învățare.

Conform unui studiu realizat de IRES despre cum au petrecut românii prima lună de
izolare la domiciliu, 24% dintre vârstnicii de peste 65 de ani au traversat prima lună de izolare
singuri. Studiul publicat în aprilie 2020, relevă faptul că vârstnicii sunt cei care se confruntă în
această perioadă și cu probleme de sănătate mai mari decât cele de dinainte de pandemia cu
COVID-19, experimentând, în proporții ridicate, și sentimente de singurătate și frica de moarte
provocată de infectarea, dar și frica generate de o criză de alimente.

La rândul său, Telefonul Vârstnicului, linia națională de ajutor, s-au identificat și

cartografiat în timp real nevoile urgente exprimate de vârstnicii din toată țara, acestea fiind:
procurarea cumpărăturilor, ajutorul material, acces la servicii publice, sprijin practic la domiciliu
și consiliere emoțională și psihologică.

În România, datele colectate în perioada stării de urgență sugerează faptul că aproximativ

o pătrime din persoanele în vârstă nu dispuneau de măști de protecție, dat fiind faptul că prețul
acestora a crescut semnificativ la începutul pandemiei, iar acest lucru a făcut ca fiecare ieșire a
persoanelor în vârstă să fie una costisitoare. De asemenea, în aceeași perioadă puțini vârstnici au
au putut utiliza transportul în comun, acesta fiind considerat ca fiind riscant pentru sănătatea
persoanelor în vârstă și totodată acesta presupunând costuri adiționale alocate măștilor și
dezinfectantului. Pe de altă parte, într-un oraș din Germania au fost stabilite orare de cumpărături
pentru seniori, pentru a reduce contactele cu restul lumii, însă simultan, persoanele în vârstă
beneficiau de călătorii cu taxiul la preț redus și primeau gratuit măști de protecție cu standard
ridicat.

Totodată, majoritatea persoanelor în vârstă au nevoie permanentă de servicii de sănătate

primară. Lipsa flexibilității sistemului primar de sănătate, prestarea serviciilor de sănătate în
mod centralizat și instituționalizat (în policlinici) au compromis procesul de asigurare cu servicii
de sănătate calitative.

Izolarea vârstnicilor riscă să intensifice criza de singurătate în rândul acestui grup de

persoane. Cercetările atestă că singurătatea în rândul vârstnicilor poate deveni un determinant
social cu efecte negarive profunde asupra stării de sănătate și de bine a vârstnicilor. În multe țări,
izolarea și singurătatea persoanelor vârstnice influențează creșterea ratei de suicide, consum de
alcool și o acutizare a bolilor cornice. Izolarea mai pronunțată a persoanelor în vârstă diminuează
posibilitățile acestora să practice un mod active de viață și să se alimenteze sănătos.

În condiţiile unei şederi prelungite acasă, păstrarea unei stări psihice echilibrate devine, o
veritabilă provocare. Omul contemporan dispune de infinit mai multe opţiuni decât înaintaşii săi:
cititul, televizorul, vizionarea de filme, posturile de radio, comunicarea cu cei apropiaţi prin
telefon, internet şi reţele sociale, grădinăritul etc.

Pentru cei vârstnici sau singuri, este foarte importantă menţinerea comunicării cu alte
persoane. Aici intervine partea pozitivă, dată de faptul că mulți vârstnici s-au ambiționat să
învețe modului de utilizare a calculatoarelor și telefoanelor performante ce permit apeluri video,
dat fiind faptul că de cele mai multe ori, un simplu apel vocal cu persoanele apropiate, nu
compensează întâlnirea fizică cu aceștia.

Mulți vârstnici au avut de

suferit și datorită închiderii
granițelor. Aceștia nu au putut să
iși revadă copiii și nepoții plecați
la muncă în afara granițelor, acest
fapt accentuând dorința vârstnicilor
de a acumula cunoștințe în
utilizarea dispozitivelor ce permit
apeluri video.
 În concluzie, pandemia de COVID-19 a dus la schimbarea rutinei zilnice a persoanelor în
vârstă, a îngrijirii și suportului pe care aceștia îl primesc, a capacității lor de a ramâne conectați
social și a modul în care sunt percepuți.

Pandemia de COVID-19, a scos la iveală disfuncțile din mai multe sisteme, inclusiv cel
de sănătate, îngrijire și sprijin pe termen lung, protecție socială, etc. S-au descoperit lacune legate
de modul în care recunoaștem și abordăm riscul, inegalitatea și discriminarea, dar totodată ne
dezvăluie rezistența și creativitatea pentru a putea salva și îmbunătăți ecosistemele de care
depindem cu toții. (COVID-19 and the Decade of Healthy Ageing)

Această pandemie a dezvăluit atât punctele tari cât și limitările, răspunsurilor guvernelor,
societăților civile și comunităților pentru reducerea riscului expunerii persoanelor în vârstă.
Totodată a scos la suprafață și cât de răspândită este discriminarea pe bază de vârstă în societate.
Este prezentă atât în limbaj cât și luarea deciziilor cu privire la cine este testat și tratat. Apar și
situații în care oamenilor li se refuză sau au acces limitat la anumite servicii datorită vârstei
înaintate pe care aceștia o au. Normele de protecție pot lua o întorsătură diferită față de cum au
fost ele proiectate să acționeze. (COVID-19 and the Decade of Healthy Ageing)
 BIBLIOGRAFIE https://www.mai.gov.ro/ordonanta-militara-nr-3-din-24-03-2020-
privind-masuri-deprevenire-a-raspandirii-covid-19/
I. Analiza riscurilor pandemiei COVID-19 asupra persoanelor
IX. Ordonanța Militară nr. 4/ 2020 privind măsuri de prevenire a
vârstnice din Republica Moldova.
răspândirii COVID-19
https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-
X. Ordonanța Militară nr. 10 din 27.04.2020
pdf/analiza_riscurilor_pandemiei_covid_19_asupra_persoanelor_i
https://stirioficiale.ro/hotarari/ordonanta-militara-nr-10-din-27-04-
n_varsta_din_republica_moldova.pdf
2020
II. Articol Fundația Regina Margareta a României – Vârstnicii resimt
XI. Raport social al ICCV 2020 – Pandemia și standarul de viață.
cel mai acut sentimental de singurătate pe durata pandemiei de
Politici de protecție socială. https://acad.ro/SARS-CoV-2/doc/d02-
COVID-19 www.frmr.ro
PoliticiProtectieSociala.pdf
III. COVID-19 and the DECADE of Healthy Aging, October1, 2020
XII. Rocklöv, J., Sjödin, H. (2020). High population densities catalyze
IV. Geard, N. et al. (2015). The effects of demographic change on
the spread of COVID19. Journal of Travel Medicine, taaa038,
disease transmission and vaccine impact in a household structured
https://doi.org/10.1093/jtm/taaa038
population. Epidemics, 13, 56-64,
https://doi.org/10.1016/j.epidem.2015.08.002
V. Hays, J. (2005). Epidemics and Pandemics: Their Impacts on
Human History. Santa Barbara: ABC Clio
VI. Jarosz, B. (2020). Comparing age structures in times of COVID19.
Applied Demography,
http://www.populationassociation.org/wpcontent/uploads/CAD_Sp
ecialEdition_COVID19_March2020.pdf
VII. Mossong, J. et al. (2008). Social Contacts and Mixing Patterns
Relevant to the Spread of Infectious Diseases. PLOS Medicine.
https://doi.org/10.1371/journal.pmed.0050074
VIII. Ordonanța Militară nr. 3 din 24.03.2020 privind măsuri de
prevenire a răspândirii COVID-19