Recursul in casatie

Recursul in casatie este o cale extraordinara de atac cu o natura juridica mixta atat de anulare
cat si de reformare exercitabila exclusiv impotriva hotararilor definitive pronuntate ca instante de
apel sau de catre curtile de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care Inalta Curte de Casatie
si Justitie verifica conformitatea hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile in cazurile expres
prevazute de lege.

Obiect:
Nu toate hotararile definitive pot fi atacate cu recurs in casatie.
Potrivit art.434 alin (1) CPP pot fi atacate:
-deciziile pronuntate de Curtile de Apel si de ICCJ ca instante de apel, cu exceptia deciziilor
prin care s-a dispus rejudecarea cauzei.

Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie:

a) hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire;
b) hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă;
c) hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor şi a reabilitării;
d) hotărârile pronunţate în materia reabilitării;
e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
f) soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii;
g) hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

Nota bene!
Admitere exceptie de neconstitutionalitate, prin decizia nr.651/2017 M. Of. nr 1000 din 18
decembrie 2017 si prin decizia nr. 573/2018, M. Of. nr 959 din 13 noiembrie 2018, Curtea
Constitutionala statuat asupra dispozitiilor art 434 alin (2) lit. F) si G) CPP declarandu-le
neconstitutionale.

Titularii :
Pot formula cerere de recurs în casaţie:
- procurorul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă;
-inculpatul, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-
a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori
încetarea procesului penal;
-partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor
la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă.
! Inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casaţie
numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.,

Nota bene!
Desi persoana vatamata are aceleasi drepturi procesuale ca si partile, legiuitorul a exclus-o
din randul titularilor caii de atac a recursului in casatie, Curtea Constitutionala a retinut prin Decizia
nr.424/2015 ca dispozitiile art.436 CPP nu creeaza discriminare intre titularii acestui drept si ceilalti
participanti la procesul penal care au acest drept, intrucat acestia din urma se afla intr-o situatie
juridica diferita eventualele lor interese procesuale putand fi valorificate in conditiile prevazute de
lege.
In aceeasi situatie sunt si martorul, expertul,interpretul, avocatul sau alta parte interesata ale caror
drepturi legitime au fost incalcate poate prin masuri sau acte ale instantei..

Termenul:
Potrivit art. 435 CPP, recursul in casatie poate fi introdus de catre parti sau procuror in termen de
30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel.Decizia se comunica procurorului,
partilor, persoanei vatamate si administratiei locului de detinere, in temeiul art 424 alin (5) CPP.
Spre deosebire de apel, institutia repunerii in termen nu se mai aplica. Indiferent de motivele care au
determinat depasirea termenului prevazut de lege, formularea cererii de recurs in casatie peste
termenul de 30 de zile atrage respingerea acesteia ca tardiva.