Medii subtropicale Sunt concentrate la latitudini de 30-40*, mai ales in jurul Marii Mediterane, in vestul SUA, in Chile, Africa de Sud si in sudul Australiei. Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata ( temperaturi de 20-25*C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda ( in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1000 mm anuale) si racoroasa ( temperaturi medii de 5-10*C). Indeparatarea padurilor de catre om a usurat dezvoltarea de tufisuri xerofile de tipul maquisului, frigana, gariga ( in zona Marii Mediterane), scrub ( Australia) etc. Sunt medii intens populate. Raul Arges • Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Argeș) izvorăște de sub vârful Arpașu Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar râul Capra izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m3/s în cursul superior, 40 m3/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m3/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică străbătută de șoseaua națională Transfăgărășan. Afluenți principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmbovița, Neajlov. Lacul Balea • Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.[1] În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală.[2] • Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă mențiune precizează prezența în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice și legate de trasarea graniței. • Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înființată la Sibiu în anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni de vară și iarnă, multe dintre ele în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană și la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină.[3] • Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea. În Munții Făgăraș se mai află și lacurile Capra, Podrăgel, Podragu, Avrig, Urlea, etc.