Spares a | Piatra 134 -din-capul- ! unghiului_.. i SCRISORI TEOLOGICE if ae Gala Galaction BUCURESTI -TIPOGRAFIILE ROMANE UNITES, §, A, CENTRALA: STR. cAMPINBANU, 9, 1926,COPRINSUL {Loc Se ht A RASS Ve an tit Gost propia foe Hs wow nt Hal? tow + UNE Urtoutie sf nlarwlonde . eth > TW toiiier a woe t 7 Etiketler 4 ime Pit Sf onl Eabarctie > NIE thant Kahane = Eteaeas i 73 x = i : MI " q AWE Stints Tati 7 " a + MILE Nisettauner ve amen 2 oe + MW! Nod Meta Ch ten tah 7 5 AV Hiuriels Mirsiet, yearn Mra 7 : AVE ae ne ad Sina 2 tee i : + SVM Siguruta bint ealying 7 NAVIN: Waeuirsin Neate : : + SINS 0 trate ce : ® 38: simat ‘| nese INDREPTARE fa posina 8, simul Yo des — cs i Cucina v= sl Csintal era fa Dumczen,.~ hy +Caan SPRE MAL MULT CLARIPATE Lorespondertl met este ex adevarat sat Irate te Clivistus st trawste, maddie unease oray dia Mot Hovis, Har mtu et coos ecinl swe dipuruiud areste epistole mu-an due untiute su-! Hi vazat vrcaata fata catre fata, A lost, fats cts Med si Miu ltsul 0 SerISUUFE, Be cure A fasires. Canos ‘wart din uite dovest si documeme ~ uedumerivile st intrebu flv casi chinnias pe acest neemiinn al cleruia: Aiiercpolie’ Modi vi, Cunostcant. de aita porte, mumtele sur coi burt, meritele su'r ‘ont Pectuusriate Si pretinasa sa sivceritate, Ens wl dire cet tilt, €ars Misc Jost. preot or vudox Feodor Pupesc i-n adus ta mre zhasciuan. sufleiese si! Hirerousd cumpara, .\devar su lie, are, eu Teodor Ponesen vr an eretic sf ed tain miscurea si lad cntistasenel pe earé lene ere wat (receuy dincolo de hotarele ertodusiet nuastre? Dur iiblia bit Dimiric Comileset?.. Si ie, intreedccitr, eperd tendentiouss, enite, xa serveuseu enur sclatori streint de Lise ie tunigttit 2 leeste mureburi séuitele, euri tase, sireste, dan ucesten. rcocnipa si prencinyd, inca, pe mut dinire preeiti nostri eet t seri yi mdriurisese 0 dintre preoti vei nei distinsi si mat ideu listi pe cari fi avem. Nici asi nu este prea limpede, nentru con stiinta Iralitor nostri, in ce std erourca lui Teodor Papescti si mai cu searna ce raspunde si cum invata Biserica stramoseascd. Veri (a teologia ortodoxéi, in (ura noasird, are azi aceiasi tntatisare de méreati paragind pe care 9 an ménéstirile Cotmeana, Arnota.4 Preiats acum doi ani, ddnd pe fatd — vrdnd nevrdnd —~ cugetete muitor inimi, cari so socotewt pe sine ortodoxe. A iesit destui baat si destuid 2urbi. Cetitorul va gasi, itt anexele acestet iucrdri, arti colele mele apdrute in ziarul ,Dimineata”, sub fitiut reductie’ . (loan 8, 44) Ai meditat vreodata ispita depe Muntele Carantania ? H-ai dat vreodatt silinta siti inchipuesti pe Privtul intuneri- cult apropiindu-se de Divinul Postitor, cu cele 3 ispite? Intai, ca um biet drunet himesit de foame, al doilea ca un amic al lui Israel, care ar vrea sii zmulga, de'a mina hii Dumnezeu, 0 mi- hune in favoarea Templutui si in favoarea Poporului Ales, al treilet — in sfarsit, pe fag — ca truiasul Lucifer (2 Corintent 1. 14). ca vasalil tridiitor, ca wzurpatorul tronuini acestai ev ! Ce cititor alent. ce cuget amic meditirit si singuriitt inditor desrobit de sub juguul modei, al prejudecitilor ras tionaliste, al minciunei filosotice conventionale: im s'a simtit infiorat si uluit, in fata acestut grandios episod evangelic! Lie er infernalil. ngerul Apostat, sluga neeredincioas se apron ple — 0 apropiere ambisuii, dibuitoare si perfidii — de Sti hanul pe care il presimte, dur ne care vestmdntul naturii ‘ome nesti il fave, dencamdati, pe efit de aecesibil, pea rail f ve it de imp este awdevdirat, priceperea noasttii, rutiunea noastra Fingine in urn schioapit si aiuriti. Dar toati — ‘Acest insondabil Helesten pentru care rai atit eat o sin flinja noaste nea este le abit at Luis toes ing noastrii se zgudue si se increteste in inde de emotiune: El este! Dusmanul neamuii nostra! Periidul mosatir din Parad torul ceasurilor noastre de somn si de veghe! Demas Rusineazé-I! Goneste-l, Doamne, cit bicin dle inc ! far Domnul ne rispunde: — Am vial pe Satana eiizand — ca un fulger, din cer! (Luca 19, 18). wri Hoare de muir, pe stp: | Credcin si marturisin, iubite irate, eit sus Christus este su adevarat Fiul Ini Dummezen, unul nascent, carele din Tatil Sa tiiscut mai Tinainte de tut) veedi. Lanting din tuminsi, Din nezeu adeviirat din Dummezen adevairat, nascut 1m fieut, cel de o fiinté cu Tatil, prin carele toate san dict, Credem si miirturisii cx lisus Christos, pentru noi oa ‘monii si penta a noastr’t uxintuire s'a poorit din eeruri si 3/9 intrupat deta Duhul Sidint si din Maria Fecioara gi s Cat de cmoscute, eg fticut om t de familiare, ba chiar cit de nate iti par aceste articole ale marturisirii noastre! ka aminte si cu pioast rif dit-le innapoi tot intelesul si teat puterea lor de ouinicaré, 4 eu ele cum ai face cu o veche bijuterie rinasi din bitrani. Spaki-o de colbut si de cosleala vremii si divi stri- hucivea cra dintti, Sunt pictre scumpe si aur! E iuvaerul Si. Dub, seos din inima, din focul patimei pentru Esus Christos, div eradiinta Wor dintai deus coneilit ecumenice, Poate intiia nari iti opresii cugetarea asupra acestui faye. Poate intaia vari intrevezi prequl marturisirii noastre de cre dina, pretul acestui colan de diamante, pe care soi, in biserivile: noastre si la Sf-ta Liturgivie, il lisim, de obiceiu, in paza co- biilor si a paracliserilor. $i cu toate acestea Simbolul Credintei insemneazit tot atat cit cei Doisprezece Apostoli, insemneaza cele Douiisprezece Stele ale Bisericii lui Tisus Christos ! Sute de mii de oameni si deasupra lor sute de episcopi — tofi, sfinti, eroi si dascili — au rascolit, in discutiuni pasio~ pate, adincurile stiin(ei si ale credinfei lor i au formulat cele doniisprezece articcle din Simbolul de azi, | |Orodaxie si eterodusie Un eres su atat maj véirtos um prect: nu trebue si uite uiciodati, nici o zi, nici o ipa, obirsin, mereyia, stintenia si litera mérturisirii noustre de eredingd. Numi asi avem pace i haoticul farmaroe al diseutillur si al iilosoite: acestei huni Nuunai ast putem sit rabdkin, fara paguba, navala curentelor ‘anti-erestive, multimea opiniunilor sia edrtitor eretice 5) tout sunosiera dkavoleaseti a ceasuls de iagi. Reeunose eX In au este usor. Dar atunci ale ce mail unten prevti 2 Si, Pavel ne-a invatat din vreme sf ne-a edificat ew prise sin: Lupta noastrc ine este imapotriva singelui si a trapilu lanpoiriva dommiilor, impotrivie stapaniril centilor acestui i impotriva cape: eric, impotriva duburiior rititii, raspsin lite in_vazduluri, Pentru cee, lua to en, Ga Sal puteti sta Tinpusrival in zinta je sa rantinet in pict Este ret pe fe armele lui Dunne 2 Test sl toate birnindat 12-19) Los Sil Se osteasest az Heidi dusinani ai Koangheiet st ai Biserieli! Este si ana sfet sonst gaseaisea prietent potriviti, alisti tiregti si armele je vele une, va sit poatit sisi fact datoria gi s n Biserien Ini — slant, subornive: ests ici este lout sii porenim ~~ tiinded 1 se potriveste foarte Nine provit uf orlodes —- de infeleawia zieali ronineasci: Fe ste-iki, Meamne, de prictemi, fiinded de dusmuani msi apiir ew singur! Princidia cea mare in care He giisim noi astizi, crept iiirturtsitorii eredintet in lists Christes, este primejdia inium: Citirii si_a_adultorarii crestinismulut nostra. Miirtur alte confesiim’ au pateuns printee noi, s dandisesi sein Sane nedind=: streenare in suilete d Nu vrem itori_ de “aut Increisct cu noi § aunt — aa Inceput sa me puatica lor specified i fim ca acestia si ci erutl Jor, constienti san inconstienti! Nu vrere si fim asemenea cit cei ce amestecdi (2 Corinteni 2. 17) cuvantul tai Dammezen # Din partea aceasta ne asteapti inari_dureri si turburirile bisericesti, incepute. anul trecut 1923, sunt 0 dovadit eategoric Ce opnmem noi acestor amenintitoare perspective? Marturisirea amari ci preota! nostru.este-cu totul nepresitit ca si poatit sii be la inndil{ianea Bisericti iui si pretuiad-o, si iubind-o cu devo- ‘tament si slujind-o cu sfintenie, sit stie siise ferease’ de intoxi- citile eretice si de dezagregarea dogmatic’. Ortadoxie 54 sterasouie 8 faci — la intdmplare — pe masa mea, dowd cari: Una esie: What it means to be w Christan? (Ce insenmeazi ait erestin?) de Edward Inerease Bosworth, protesor de Noul Tes- ament ein the Oberlin Graduate Schoo! of Theology \ doua este: Das Wesen des. Christeriams. (Subsianys Lrestinismuiui) dee cbrui yrviesur yi teatog Adult Harack, Sunt don cpere protestante de valoare. A dona este arhi-cu- pseuti si tradusdi im mai toute limbile europene, plus Himba ja one: 1 prene deka stoi (ex prega- Tinea teologied ortoduyit pe care ¢ vedem: de obicei) star apne’ Ge justa lor eelebritate. Jncerea- eriti, cat coniuzinme, eat slung Nu_orisive poate sa citease wimeidig, » carte Je martunsire protestant “De pildi, in caMea gutorwui american, watt doginati crostini © disparentii, Ci pragubst suileteasea 4, tira jereo in piieat, existent imgerilor, in Eruparest. rascumpararest... iugte vests Watt piel chi Hiei po. uieitire. 1 verb, pure-cx, de reliiunea intemeiatt de Conineins, Cartes Iii Adoli Fhumaek © uit ami crestina si mai teo ca. Automat interan eredingios — e un mare inviitet $i an excelent canoscatir al obiirsiiler Crestinsun'ui, Das Wesen des Christertums, pe Sis sislitie ei protestante, cunrinde con- cesinni si mirturisiri de mare pret. Dar carts east pute Sa fie pivtra de povienesla penten multi nenrewititi, dpi cum este >retiousti si éolositoare peniry tee'hgul ortodas oriental, Ade este_i_stiimta_si_sintecritites lui Adw’t Uarnack mse acisese te drenurile, Avest invatat nu se sileste si. spumi despre formate $4 yg, ATS: i sau meme ein Joram! awecsta veviguire, Reform i a reat imtapal ‘oly de seeeivi al unsprezeeetea, mm ruin pana dincolo de secolul al patrulea sau of doilea, der chiar pant ku ihcopniusiie religici instsi. Ba ined, iid sit bimuiasek, Re~ formatia a schimbat sou a inliturat chiar forme cari isi aveau finfa in vremea apost o. lati ce va sit zick a cunoaste istoria sia mfirturisi ade- viral: Keformatia, fard sit vanuiased, a schimbat si a inleturat chiar forme cunoscute si tinute de apostoli si de parintit apos- toliciIn marturisirea nuastra de credinga exist un articol, exal cu cetelalte, dar suport! aiuror eelorlaite. Dela ef pornim tot deauna in constructiile noustre teologive si ta el ne intoarcem pururea, in ceusurile de oneditare ition ea si in risire publica ; de mints SSi Sa rastignit pent woi tw zilcle di Pilae din Pont si A patimit si s'a iigrowat, Sq itviat « treia zi, dupd Seripturi Invicret Mawuutoruhi din mori este Alia si Omega, in eredinta si in teologia neasirii, Nu pate concepe erestin si crestinisin, mie nutem consene too! cepe preot si preat’s ccrestinii, 1 putem con Trine invierea lui fisus Christos $i tira fericita crevinga in invieres agcasta. Christies a iaviat din morti, eu mourtea pre moarte culeumd Si celor din mormdrturt vad duruindu-te ? fata Famura noastea, iat cdmtarea neastrat de birtring. itd sidrmarea Lnturilor avestei vieti si eliberarea noastrit duhovniceasca aici, deiinitiva dincolo, (Romani 8. 23) 2 velelslte nropozitit de credingi, anterioare si ulteri- sade deadreapta Tatatul si iarisi sd judece viii si mortii, a caruia ie iu va avea sfirsit..» -— toate sunt ca niste ramuri gemene cari borese si se propagii din sora lor, asezati printre ele, ea a cin- cea: Si a inviat « treiw zi, dupa Scripturi, Avesta este sta este pirghia care a ficut acum 0 mie nou sute de anit Weizsticker, la inceputul cartii sale Das Apostolisehe Zeftalter — wey AL 33y Christos a Invi n e4 Apostolii Petru, Pavel si toti ceilalti «eraw incredinfati ct aut vazut pe Cel ce a inviats. Am oare nevoie, iubite fate, si intru cu tine, la lumina i eliilor apostolesti, in acest palat-minune, din gridina lui losii din Arimatheia? Am nevoie si fac cw tine, ca Si. Luca, odini- ard, cut Teofil, si-ji scrit toate ,dela inceput* (Luca 1, 3) 2... Cu ajutorul Domnului, voi face aceasta (dar pentru alte fete decat cele din casa noastri orile inele edire Simforaza. Cred od esti, ca si mine. incredingat pana la tierea capului, 4 lisus Christos q inviat cu adevirat, Si atunci vei miirturist (cu miine i invierea Ini din morti umple cerul si ntimantul ! Invicrea Dommutui a birwit spaimele mortii, a deiucat pe Diavolu, ne-a deschis fntinele mantuirii, Invierea Domnului reconfirm pe Moise si garanteazi intreaga Si. Scripturi, In- wierea Ini Tisus Christos din morti garantewzit pretul sanselui varsat pe cruce, pentru noi, di puteri miraculoase anei Sian- tului Botez, pecethieste minuiea Siintei Eultaristii si toata siin- (enia si cficacitatea celerlalte taine, Tnvierea lui fisus Christos din morti este minunea care ne demonstreazi inimmea a dota: Pogorirea Duhului Shint si petrecerea Iui et noi, pani la sfar- situl veacului, Invierca lui lisus Christos din mori justified in failibilitatea sincadclor ecumenice si ne incredinteazi, Fira de moarte, ci viata aceasta nu poate sii fie mai bine petrecuti de- At im militiile Crucii — si ci plata noastrit multi va fi in cerur ‘Téria acestui adevar o cunose toti cei ce s'att ocupat, fie chiar si in misuri mai modesti, cu obarsiile crestinismului si cu fenomenul Bisericii Primare. fatti marturisirea acestui ade- var, in stitul unui protestant, Adolf Hammack: Ev paginit pretiz oasti pe care un om cinstit si un mare istoric 0 serie, dupii ce a cercetat sia infeles ci toatit revolutia pentra Tisus Christos a Pornit in lume dela invierea lui din morti, Adolf Hamack zice, in cartea sa Das Wesen des Christen tums, pp. 102—103: «Orice s'ar fi putut petrece 1a morméint si cu aritarile (lui fisus), un Iucru este neclintit: dela acest mor- mant si-a Tuat obarsia credinfa de nesfiramat (unzerstorbare Glaube) in biruinta asupra mortii si intr’ viat’i vecinict,. Nuemi Duneti Inainte pe Platon, nici religiunea Persilor, nici ideile si serlerile indaice de mai tarziu. Toate acestea ar fi apus si au apus. Dar certitudinea invierit si a unci vieti eterne — care isi are obirsia Ia morméntul din gridina Iui Iosif — n'a murit si in ony shat18 Christos a inviat convingerea cii lisus teste sti si azi ca temelie niidejaiilor de cetafenie intr’o vecinict cetate, ficind viata pimfnteasci vrednicd de trait si suportabili. Et a izbdvit ne acei pe cari frica in robie toaid viata (Ebrei 2, 15). Asa este. Si azi inca (fie si cu excepti) acolo unde, impotriva tuturor impresii- lor pe cari le d4 natura, intdinim 0 credint& puternici in prejul infinit 21 sufletului, acolo unde mourtea a pierdut spaimele ei, acolo unde suierinfele acestui ev sunt puse in cumpana cu o miirire ce va si fie — acolo acest fel de a simfi viata este leat de convingerea ea lisus Chistes a trecut prin moarte, e& Dum- nezeu la inviat si c& Lea innaljat la viati st la slavi, Si cum putem sii ne inchipuiin Iucrul acesta aitiel decit asi: esi pen- tra primii weenici, temeitd cel de pe urmi al eredintei lor in Doninul cel viw a fost — puterea care a iesit din el? Ei au simtit ca purcezand din el viagi de nezdrobit. Numai pe scurti vreme a puttut si-i zgudue moartea tui, Puteren Domrutai a biruit totul Dumnezeu nu I-a sfiramat in mourtes lui. El teieste, ea parga celor adormiti. Siguranta une} vieti eterne, in timp si dincolo de timp... omenirea a dobindit-o.... mu prin speculatiuni filo~ sofice, ci prin contemplarea vietii sia mortit lui lisus si prin sinfimantul nepieritoarei lui unititi ex Dumnezeu (Binheit mit Gott)» Nu-mii trece, nicl 0 ela, prin mint, ci fratia ta, preot in biserica noastri, ai puted sii ai vre-o indoial asupra invicrii Domnului, Dar este necesar sii ne amintim si si scoatem in evi denti, in fiecare 2i, pe ce temolii miraculoase ne gisim, finde toate neinfelegerile si toate riticirile vin in primul loc de aiet: Uitaim ef tot ce suntem si lucrim este ne temelia invicril tai lisus Christos din mort. v. are este, Iubue irate, ordinul nostru de mobitizare? De ait pornit in lume ostitile fui Hisus Chiristos si pe ce temei ne tinemt noi drent apostol: si preoti? [ati ordinal, iat temeiul: Soubterednd invatati Wate neanurile, botezindu-i pre ci in mele Tutdia, si al Finlui, si al Sidntulud Dutt, invatdndu-t pre ci sé pizeescd toate cite wn portncit voud si iaté ew cx voi sunt int toate zifele pind ta sharsitut veucuuin. (Matei 28, 19-20). Jind ne-n dat Mantuitorul aceasti porunci? Dupa bira- pra mortii: eDatu-mi-s'a oat puierca in cor gi pre paimant, drept aceea, mersind inviitati toate neamuritens, A- cestea sunt cuvinte'e cu cari se incheie glories Evanghe'ia Si. Matej. Inelege oricine daci Biruitorul Mortii avea dreptul si puterea sii dea asemenea porunc. Tntelege oricine dacit incre~ infarea: esi iat eu cu vor sunt in toate zilele pani la sfirsitul veaculuie ne leagit sine (ine in cterni sirbiitoare suileteasca Din aceasti noruncd si din alte cuvinte si porunci cuprinse in St. Evanghelie si in epistolele sfintilor apostoli, au izvorit si iavarise, tn Biserica tut lisus Christes, cele trei puteri si vred~ nicit pe cari ‘e are clerul legitim. Domnul ne porunceste: «Mergand invifati toate neamu- rile...», Cu acezsta, el face din noi inviititori, in biserica sa, ne confer puterea si vrednicia mazisterias. Domnul ne porunceste: «Botezati-i pre ei in numele Ta- talui si al Fiulut si al Sfantwui Dub. tfindu-i s& plizeasca toate cate am porvncit vou», Cu aceasta, Demnul ne confer ine’. dow puteri: puterea si vrednicia ministerului, adic a Stin- lor Taine (Botezut si celelalte «toate cite am poruncit voutis) si apoi: puterea st vrednicia pastoriei, Odati ce Domnut si Man- nace ea2» Cele tei putert tultorul nostru lisus Christos ne-a facut invafitori popoarelor 31 ne-a incredinfat vistieria tainelor mantuitoare, urmeazi dela sine ci ne-a dat si puterea sii privighem ca popoarele si umble- in calea invatiturilor date si s@ le pistorim si si le chivernisin: cx siintele sacramente. Asai dar Mantuitorul ne-a fieut, in Biscrica lui, invatitor’ sacerdoti si cdrmuitori, Numai pe noi, nu si pe toti ceilalti eres tini, deavalma ? Reformatorit protestanti si tofi cei ce purced din ei socotese ca in crestinism (oti sunt preoti si cii deci pren- tia special in care credem noi este o invenjie ulterioar’ si» falsificare a intentiunilor Tutemeietorului. Cum poate si aiirme Gineva asa ceva, fir incredulitate si iri blasiemie? Cine pre- tinde ci Biserica lui lisus Christos a putut si se corump atait de uray, chiar dela inceputul ei, nu erede nici in asigurarea tui si iat eu cu voi sunt fn toate zilele pandi ta sfarsitul veaciluis, nici in invierea Ini din mori. Domnul a zis: «Ori spuneti et paml este bun si rodul Ini e bun, ori souneti ii pemul este rity sii dul lui e rit, ciici dupa rod e pont» (Mate 12, 33) Ori credeti c& lisus Christos s'a ridicat din mormant, ew pute ini cea dumnoreiascd si atunci opera lui, Biserica, este mat pre sus de gresali si de corumptiune: uri nn credeti nici in invierea tui, nici in dumnezeirea Ini, si atunci ¢ inutil <& mai ridicin a- tea discutii si transee in jurul unei opere pimantesti Dar stavi Celui ce a zis: Nu voi mati ales pe mine, ci eu vam ales pe voi!» (loan 15, 16). Dreptatea Ini este dreptate in veac si cuvntul lui este adevitrul, Deci el ne-a ales si el ne Ficut: invatitori, preoti si pastor 1. Ca inviititori propovaiduim si vom propoviidui in toate aitele, pani Ia sfirsitul veacului, Sianta Evanghelie si tot ceeace Biserica si tot ceeace Sfintete Sinoade Eeumenice ne-ati pornn- Git sf propoviiduim — fara schimbare si fri oboseal I. Ca preoti si vistiernici ai Sfintelor Taine — sapte Ia ‘numir — sfintim si intarim in calea acestei vieti, cu puterile si cu darurile Sf. Duh, si pregitim pentra viata viitoare pe toti fill Bisericit, 1°) Botezut este prima tain si poarta prin care cetatea cea duhovniceasct a vietii crestine: (loan 8, 11). — clarticti-se fie pacatele taie!» (Luca 7, 48) — Pilda zmochinulut inggdduit (Latea 13, 6-9). — «Carora veti ierta paicatele, vor f iertate; si cirora le veti tinea vor fi tinute» (Toan 20, 23). 6") Sfanta Cununie este taina prin care binecuvantiim si sfingim lesgatura barbatului cu femeia, precunt a binecuvantat-o sia siin{it-o insusi Mantuitorul prin ailarea lui fa minta din Ca Galileei. «Cinstiti este nunta intru toate si patul neiatinats (E~ brei 13, 4). —- «Pentru aceasta va kisi omul pre tatil sii si pre muma sa gi se va lipl de femeea sa si vor fi améndoi wn trun» (Geneza 2, 24), 7) Si. Mash este taina prin care preotii Bisericti, dusse fierbinte si ungind pe boinay cu untdelemn sitntit, adue usurare stfletului si stin’tate trupului. Aici, ca si in celelalte faine, noi urmim intocmai pildei sfintilor Apostoli, cari «..1n- geau cu untdelemn pre multi bolnavi si-i timéiduian» (Marcu 6, 13). lar Sf. lacoy, intaiul episcop al Ierusalimniui, me spune: «Este cineva bolnav intre vor? Scheme preotit Bisericii si si Se roage pentrit el, angindi-l cut untdelems, intra numele Dom nului, Si rugiicinnes credintel va mantui pe cel bolnay st Domnut il va ridicd si de va fi filcut piicate se vor iertd luis (lacob 5. 14-18). IIL, In al treilea rand, ca piistori ai lui Tisus Christos sun- tem la fel en iconomul Kisat mai mare peste casa stipdnului su «Cine este iconommil credincios si intelept, pe care stipanel i va pune peste slugile sale, ca si le dea tainul, fa timpul cuvenit Fericit este robul acela pe care stipanul, la venirea lui, il va east Ricind asa. Adeviirat vi spun c& il va pune iconom peste toats avutia sa, Daek ins acel rob va zice intrt sine: Stipamul mew riboveste si vind! si va incepe st batti pe robi si pe roabe, $4 minfinee si si bea si si se imbete, veni-va domnul acelui rob Gele tres putert 2B in ziua cind el nu se asteapta si in ceasul cand el nu stie sii va t8ia capul, iar partea lui va'pune-o cu cei necredinciosi» (Luca 12, 42-46). De unde so vede, cu cea mai mare claritate, c& Dom nul ne-a impirtit in iconomi si iconomisifi, in administratori si administrati, in preoti 5] fii duhovnicesti. Mare plata si vecini cunund pentru pistorul care va di la timp, celor dati in grifa lui, tainul cel duhovnicese, adica adeviirata invapitur’ si S tele Taine! Mare peat si mare urgie asupra iconomului necre- dincios, care, in loc si-si tind cu cinste iconomia, va incepe sa bea si si se imbete, si-si risipeasca turma gi si se fact de ra- sul lumii!Vi Porunca lui lisus Christos este porn tor: «Datuemi-s't toatit puterea in cer si pe paimant, drept diceea, mergand invaitati toate neamurile...» (Matei 28, 1820) Din slava invierit si din dumaezeiasesi punere la eale, a iesi nme apostolatul nostra cu cele trei funetinni pe cari le implick invittitoreased, saverdotala sf ocdrmuitoare, Apostolii, urmmasii Jor imediati si tog armasi: lor, pani astivi va simtit ca pur- ind din Mintuitoral viati de nesfirdmat !» (Unzerstiebares Leben hiattem sie als van shin ausyehend enpiimden, Hammack, p. 103). Pornneg le-a dat aripi, fea dat duh ncbiruit, tea dat pu- teri, sit inirunte si sii rastoarme thate piedivele si toate ursiile Stirnite impotriva Jor. Luerdnid Impreunit en Dalal Sint, cd ait ridies aul pawancittti aiurite si raipuse, Biserica Crestind Nu pot sii repet sisi accentuez in destul ci Mantuitore! bornnca Ini cu aceasta supremsi asigurare: «si iatit eu cu int in toate zilele pana la sfArsitul veaculuin. Usque aa consumationem saceuli —- adicd pani la isprivital zilelor pi- nuintesti, cind iariisi va sii vie cx muirire sii judece viit si mortii, Gupii care va incene viata cea mai presus de timp si imparatia cea fiir’ de sfarsit. ‘Trebue si Tuam intocmai, ad-litteram, asigurarea Mantui- torului? Mai incape verbii! Fl este cu noi in toate zilele, pani fe sfarsitul veaculul. — in ce chip este el eu noi? Intai ca Dumne- zeu adevirat, ca Logosul cel vecinic, ca Biruitoral Mortel, ca a- cel ciruia (Macarie Up 467). ai i scolastic, fara prefesorului, nici dit vease: Sf. loan Chrisostomul, intr'una din omiilile sale, asupra Epistolei intaia citre Corinteni, ne invatii eu cea mai mare cla- Fitate «Daca nimeni decat cu cea mai mare cinste, nes apuce cw midini mur- dare de vestmantul siu imptititese, cum ne va fi iertat, oare, oud, si ne purtiim cu atita ear’ fai de trupul Dumnezeulul Om, care este stipanul a toate si prin care avem suflarea si viata, fat de trupul prea curat, fir de prihan’, unit cu natura cea dumnezeiasci? SX mu ne asvarlim, vi rog, noi singuri m moarte, ci si ne apropiem de trupul Domnului, ex fried si cu ‘mare curtitie. $i cénd il vezi tnaintea ta spune-ti astiel: Prin pu: terea acestui trup eu mt mai sunt praf si cenusi, nu mai sunt rob, ci liber. Prin el niidijduesc. viata vecinici, starea ingercasca si petrecerea impreuna cu Christos, Moartea n'a putut si find a- cest trup stripuns de piroane si biciuit. Dinaintea Iui, soarele, indu-I spanzurat pe cruce, s'a ascuns in intuneric, Plin de singe si impuns cu lancea, acesta este trupul care a deschis pen u toati lumea fintdnele mantuirli, iavordind Singe si Apa. Si dac vreai si stii si intr'altiet puterea fui, atanct intreabsi pe a- cea femee, care piitimed de scurgere de singe si cate nu s'a a tins chiar de el, ci de ciueurit vestmantulti Domnului, Intreabs rea care |-a purtat pe valurile ei, intreaba duhurile cele rele prin ce a fost infranti puterea lor; intreabit fadul prin ce it fost zmulsi biruinta: si nu 1ti vor numt altceva decat acest trup rastignit, Intreabi si Moartea: prin ce {(-a fost Iuat boldul tu si prin ce s'a garbovit puteres cum, tu, care erai altiidata att de iniricosati, ai ajims acum usoari chiar copiilor? Si Moartea va trebui sii-ti spunii ci pricina intr aceasta este Tru- pul Domnului, Caci atunci cid a fost pironit pe cruce mortii as inviat, morrsintele s'au deschis si cei riposati sau intors la via~ ti. Si trupul hui, ef ni tea dat nu nwimai ca sil cuprindem, ei ni hha dat chiar si ne hrénim eu el, ca dovadi de covarsitoarea lui iubire. Dar pe cit de mare este facerea de bine, ne atita este si pedeapsa, daci. prin Kincezeal sau prin cuget spureat, ne do- vedim nevrednici» Tertulian zice si el: «Trupill (nostra) se impiirtiseste cu carmen si cu singele lui Christos, pentru ca suiletul si se hri- nneascit din Dumnezea {Despre invierca trupn'ui ui: Sym: 255-250 <«Euharistia este aceinsi jertiii pe care Christos a adus-« in noaptea cfind s'a dat patimei, pentru maninirea si pentru viata lumii si pe care — ca jertfi nesngeroasi — a List-o Bisericit, Ca jertfi, ea nu poate fi stivarsita decit de etre preot, Ia altar, si cu ajntorul elemente'or institaite; preotul, inst, se cuvine si aduc& rivni adeviirati. El sfinteste darurile si dup chemares Duhului Stant si recitarea cuvintelor legiuite urmeazi imediat actu! transubstantieril, care preface painea in trupul lui Chris tos, iar vinul in singele lui Christos. Ceeace mai rimane-este numai infitisarca de dinafar& si aceasta se intampki dup’ dum- v