Piata muncii

1. Piata muncii – definitie, caracteristici

2. Cererea si oferta pe piata muncii
3. Dinamica pietei muncii
4. Politici si masuri specifice pietei muncii
PIATA MUNCII

 PIATA MUNCII este un spaţiu economic în care se

încheie tranzacţii între deţinătorii de capital, în calitate
de CUMPĂRĂTORI (cerere) şi posesorii de forţă de
muncă, în calitate de VÂNZĂTORI (ofertă).
 Piaţa muncii se mai numeşte şi piaţa forţei de muncă.
 Piaţa muncii este piaţa care combină cererea şi oferta
de forţă de muncă pentru a determina rata de
remunerare şi alte condiţii de muncă pentru care atât
angajatorii cât şi persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă sunt pregătiţi să încheie un contract de
muncă.
Dimensiunea factorului MUNCĂ

 Dimensiunea CANTITATIVĂ a factorului muncă se referă la

volumul de muncă de o anumită natură prestat într-un proces
de producţie;
 volumul de muncă poate fi cuantificat în :
 numărul de ore de muncă;
 numărul locurilor de muncă;
 numărul lucrătorilor necesari etc.
 Cantitativ, munca este dependentă de populaţie şi factorii
demografici.

 Dimensiunea CALITATIVĂ a factorului muncă se referă la:

 specializarea profesională a fiecărui prestator de muncă;
 gradul său de calificare;
 experienţa în producţie;
 nivelul său de productivitate etc.
CALIFICAREA POPULATIEI

CATEGORII DE
POPULATIE

POPULATIE POPULATIE
ACTIVA INACTIVĂ

•Elevi
POPULATIE •Studenţi
OCUPATA ŞOMERI •Pensionari
•Copii
PIAŢA MUNCII

PIATA MUNCII

CERERE OFERTĂ
 CEREREA DE MUNCĂ
 CEREREA DE MUNCĂ este nevoia
salariată care se formează la un
moment dat în economia de
piaţă.
 În cererea de muncă nu se CEREREA
includ muncile realizate de DE MUNCĂ
persoane nesalarizate: elevi,
studenţi, casnice.
 Cererea de muncă se exprimă
prin numărul de locuri de
muncă.
 Partea de cerere a pieţei muncii
este reprezentată de:
 angajatorii existenţi şi
 viitorii angajatori ,
care ar dori să angajeze mai
mult personal sau alt personal
ce va lucra pentru ei în schimbul VIITORI
plăţilor salariale şi/sau alte ANGAJATORI
ANGAJATORI
beneficii acordate de angajatori:
transport, cazare, îngrijire
medicală, plăţi în natură.
RESURSELE DE FORŢĂ DE MUNCĂ

 Populaţia activă disponibilă compusă din

persoanele care exercită o profesie/ meserie
sau sunt în căutarea unui loc de muncă
formează resursele de forţă de muncă.

 “OMUL ESTE MAI MULT DECÂT O

SIMPLĂ MARFĂ”
( Paul Samuelson)
OFERTA DE MUNCĂ
 Partea de OFERTĂ a
PIEŢEI MUNCII este
constituită din toate
PERSOANELE care ar dori
să muncească pentru alte
OFERTA
persoane, întreprinderi,
instituţii publice pentru a
obţine în schimb salarii şi
alte beneficii.
 Cuprinde tot potenţialul
de forţă de muncă:
 posturi existente şi locuri
POSTURI
de muncă ocupate de EXISTENTE,
POSTURI şi
lucrători sau funcţionari; Locuri de
locuri de muncă
VACANTE
 posturi şi locuri de muncă muncă ocupate
vacante.
DINAMICA PIETEI MUNCII
 Este determinată de:
 Cererea forţei de muncă rămâne neschimbată pe durate
scurte de timp ;
 Oferta de forţă de muncă se formează într-un timp
îndelungat ( perioada lungă de studii);
 Mobilitatea forţei de muncă este relativ redusă;
 Confruntarea cererii cu oferta influenţează dinamica
salarială.
 Piata muncii presupune negocierea permanentă între
deţinătorii ofertei de muncă şi cei ai cererii de muncă sub
aspect:
- cantitativ,
- calitativ şi
- structural.
 Forţa de muncă se structurează pe vârste, gen, grade de
calificare, categorii socio-profesionale, zone geografice,
oportunităţi de ocupare.
FACTORII SOCIO-ECONOMICI SI DEMOGRAFICI
CARE INFLUENŢEAZĂ PIAŢA MUNCII

FACTORI
SOCIO-ECONOMICI
SI DEMOGRAFICI
PROGRESUL
DURATA MUNCII TEHNOLOGIC

PRODUCŢIA SI PRODUCTIVITATEA
CAPITALUL MUNCII

NIVELUL
DINAMICA
DE
DEMOGRAFICĂ
CALIFICARE
CARACTERISTICILE
CULTURALE ŞI
COMPORTAMENTALE
FUNCŢIILE INDEPLINITE DE PIAŢA MUNCII

FUNCŢIA FUNCŢIA
PRODUCTIVĂ SOCIALĂ

FUNCŢIA
FORMATIVĂ FUNCŢIA
SI DISTRIBUTIVĂ
EDUCATIVĂ
 Cum iese piata muncii din criza?

Criza a “sters” 500.000 de salariati din economie. Pe

fondul climatului economic nefavorabil, companiile din
mediul privat si-au ajustat abrupt efectivele de
personal, operand restructurari pentru eficientizarea
 costurilor sau concedieri colective.
Aceasta este prima scadere a numarului de salariati
din ultimii noua ani, in conditiile in care efectivul de
salariati din companiile private a fost pe un trend
ascendent din 2001 si pana in prezent.
• In cat timp isi va reveni piata?
• Ce asteapta angajatorii de la stat pentru a reincepe
angajarile?
• Cum pot fi pastrate locurile de munca si cum pot fi create
locuri de munca noi?
• Rata somajului a ajuns la 7,8% pe final de an 2009, la
maximul ultimilor sase ani, 8,2 % Martie 2010. Mai creste
somajul in acest an?
• Cum vor evolua salariile in 2011/2012?
 Flexibilitatea pietei muncii – de ce este
necesara?

 Reforma structurala- productivitate

 Ocupare in activitati ne-traditionale si

incluziune sociala grupuri vulnerabile sau cu
risc de marginalizare/excludere sociala

 Ajustarea ofertei de munca in corelatie cu

schimarile pietei
Presiuni asupra pietei muncii generate
de criza

 Restrangerea cererii
 Presiune inflationista –negocieri
salariale
 Cresterea somajului (restrangere
activitate economica + fluxuri migratorii
de revenire)
 Rigiditarea ocuparii si a salariilor
 Realocare eficienta a muncii
 Credibilitate dialog social
 Efecte ale crizei asupra pietei muncii

 Crestere somaj, somaj tehnic, somaj administrativ

 Destructurare a ocuparii
 Reducerea timpului de munca
 Cresterea insecuritatii ocuparii
 Cresterea ponderii ocuparii atipice – locuri de munca slab
remunerate, volatilitate, beneficii sociale reduse
 Reducerea veniturilor salariale (public, privat) –
reducere/eliminare sporuri, indemnizatii, premii, bonusuri etc)-
cresterea inegalitatii veniturilor
 Reducerea veniturilor gospodariilor si deteriorarea
structurii
 Reducerea puterii de cumparare
 Masuri propuse

 Contracte de munca temporare

 Timp de munca flexibil
 Investitii in educatie si training
(LLL)
 Noi locuri de munca – verzi + in
activitati atipice
 Cresterea salariului minim
 Transferul plusvalorii in favoarea
salariatului – W, salarii, profit
 Masuri propuse (2)

 Politica fiscala mai relaxata vs

cresterea cheltuielilor publice pentru
susutinere cerere interna
 Reducerea salariilor vs nevoia de
investitii publice
 Imprumut FMI vs capacitate de
rambursare pe termen lung
 Masuri anticriza anuntate de guvern
 Imbunatatirea mecanismelor de absorbtie a fondurilor
structurale, accelerarea procesului de accesare a fondurilor,
promovarea perteneriatului public-privat si eliminarea birocratiei;
 Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de somaj cu
trei luni, exceptarea de la plata taxelor pentru somaj in cazul
somajului tehnic;
 co-finantarea a 50% din costul FPC pentru someri si
salariati;
 Reglemetare legislativa a pensiei minime;
 Legea salarizarii in functia publica;
 Un moratoriu pentru salariile foarte mari din functia
publica (7000 persoane vor fi afectate).
Posibile masuri ca raspuns la criza

 Masuri de protectie sociala activa = cresterea

sanselor de ocupare si venituri directe din munca
 Masuri active pe piata muncii (consiliere, training,
subventii pentru creare de noi locuri de munca in
IMM-uri etc)
 Sustinerea initierii de noi afaceri – crearea
“locurilor de munca verzi”
 incluziune sociala ppentru grupurile cu risc pe
piata muncii
 Locuri de munca atractive pentru absolventi si
personalul inalt calificat
 Dezvoltare dialog social si relatii industriale la
nivel de firma si cresterea responsabilitatii sociale
a companiilor