Tineretul de azi

Romanesc, german, Italian, englez"

austriac, rus, polonez, iugoslav, bul­
găresc, cehoslovac, elvetian, belgian,
olandez, spaniol, suedez, turc, Indian,
american, francez.

INCHEIEREA ŞI DESPRE TINERETUL FRANCEZ

DE

MARCEL PREVOST '

TRADUCERE
DE

PE T RE V. HANES
,

EDITURA TIPOGRAFIILE ROMÂNE UNITE, S. A. fI RAHOVEI, 42

www.dacoromanica.ro
TINERETUL DE AZI

www.dacoromanica.ro
 nand gt gniacpo

Tineretul de azi
Romanesc, german, Italian, englez,
austrlac, rus, polonez, lugoslav, bul-
garesc, cehoslovac, elvetian, bel-
glan, olandez, spanlol, suedez, turc,
Indian, american, francez.

INCHEIEREA SI DESPRE TINERETUL FRANCEZ

IDE

MARCEL PREVOST

TRADUCERE
DE
PETRE V. HANES

EDITURA TIPOGRAFIILE ROMANE UNITE, S. A. If RAHOVEI, 42

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Mare le ziar francez Le Temps" a intreprins o vastd an-
chetd in mai toate tdrile din fume cu privire la problema tinere-
tului, care se pune in mod din ce in ce mai gray pretutindeni pi
cdreia trebue sd i se gdseascd o solutiune. Pe-de-o-parte locu-
rile. s'au redus in mod simtitor din cauza crizei prin care trece
lumea intreagd, iar pe-de-altd-parte nurndrul linerilor pregdtiti
pentru a ocupd locuri vacante a crescut uimitor.
Ancheta vorbeste $i de tara noastrd. Arlticolul in chestiune
l-am asezat in frunte. Dar iii numai prin ce spine si despre noi
intereseazd ancheta, ci prin starea de spirit generald pe care
o desvdlue.
Am socotit ca /carte instructivd aceastd anchetd nu numai
pentru clasele noastre conducdtoare, ci si pentru marea masd
a cititorilor roman! si in primul rand pentru tineret. De aceea,
cu autorizatiunea ziarulai Le Temps", cdruia trebue sd-i fim
recunoscdtori pentru initiativa luatd, am tradus-o in romdne$te.
Ea vede acum lumina zilei multumitd noului institut de editurd
Tipografiile Romdne Unite".
Ancheta este intitulatd in ziarul francez Jeunesses &ran-
genes" (Tinereturi streine). Ea nu vorbeste despre tineretul
francez. lntdmpldtor insd, infralt cotidian francez, Le Jour-
nal", marele scriitor Marcel Prevost a publicat o serie de
opt anticole despre tineretul francez. Si atunci Le Temps" a
cerut scriitorului sd aprecieze seria de articole despre tineretul
din tdrile streine $i s'o completeze err pdrerea sa despre tineretul
francez. Aceastd pdrere, precum i concluziunile trase de marele
scriitor, sunt $i ele traduse aici i constitue incheierea volumului.

www.dacoromanica.ro
VI

Am addugat cdteva pagini despre tineretul bulgdresc pu-

blicate in volumul Jeunesses orthodoxes" de d-1 G. St. Pawff,
profesor la Universitatea din Sofia.
Urmeazd o introducere cu cloud parti :
Cea dintdi tinde sd lumineze unele pdreri obscure din arti-
colul despre tineretul romdnesc.
Cea de a doua scoute unele concluziuni, din punct de ve-
dere romdnesc, din ni$te articole scrise, firote, din punct de
vedere francez.
Petre V. lime*

Aprilie 1934.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
I. - STREINII DESPRE NOI.
In articolul care deschide seria in volumul de fata, -au-
torul, d-1 B. Nortines, afirmd unele lucruri pe cari mice
Roman nu le poate rasa nediscutate. Ele vin in contrazicere cu
ce Slim $i cu ce credem noi. Discutiunea o facem insä nu pentru
a impune unui strein punctul nostru de vedere, fiindca nu totdea-
una punctul nostru de vedere in chestiunile cari ne privesc este
cel just, dar ca s oferim tin material in plus pentru scoaterea
unor concluziuni mai temeinice.
1. Chiar la inceput se spune : (Romania), asezata la ras-
pantia influentelor slave si turcesti, a suferit adânc jugul ace-
stora in cursul istoriei si pand la o data destul de apropiatä :
nici nu-ti vine sä crezi, atat de mult si-a castigat terenul pierdut,
dar sunt abia 60 de ani de cand Romania este independenta ! "
E drept ea autorul articolului a luat dela noi aceste cu-
vinte. La noi se zicea cu emfaza panä acum vreo dota decenii
cä Romanii au ajuns in cincizeci de ani acolo wide alte popoare
au ajuns dupà sfortdri de secole. Si se mai zice si astazi, dar
cu mai putind emfaza. Acesta era insä un fel de a vorbi, al
carui inteles exact un strein a putut sa nu-1 prinda. Asemenea
cuvinte se spuneau ca indemn, ca incurajare in lupta de ridicare
intelectuala a Orli. De fapt n'a fast asa. Independenta poiiticL
e drept, o avem dela 1877, dar atarnarea noastra de Turd si
prea putina vreme de Rtt$i, n'a insemnat o robie, care sä fi ina-
busit cu totul propdsirea noastra. culturala. Si nici n'am fost
tributari Turcilor chiar dela inceputul istoriei noastre, ci numai
din veacul al XV-lea Muntenia si al XVI-lea Moldova.
Epocile glorioase ale lui Alexandru cel Bun 5i Stefan cel
Mare sunt anterioare supunerii noastre politice dire Turci, iar
Mihai Viteazul, de si la sfarsitul veacului al XVI-lea, n'a fost
o clipa tributar Turcilor.
Turcii au impiedicat desvoltarea noastra intelectuala, dar
n'au oprit-o in loc. In Principate s'a desvoltat o serioasa cub-
tura romaneasca in forma slava' $i greceascd, dupà cum in

www.dacoromanica.ro
VIII

occident se desvoltau alte culturi in forma' latineasca. Epocile

lui Matei Basarab si Vasile Lupu, apoi a lui C. Brancoveanu, au
strAlucit din punct de vedere cultural, desi cad in vremea cand
Principatele plateau tribut Turcilor. N'am avut noi atunci
miscarea plina de avant a cronicarilor ? N'au trait atunci Ro-
mani cu reputatie europeand ca N. Milescu si D. Cantemir ?
Dar intreaga miscare intelectuald româneasca din secolul al
XIX-lea, anterioara rdzboiului independentei, nu s'a afirmat in
vremea and Principatele plateau tribut Turcilor ?
A spune ea Românii au suferit influente slave si turcesti
Oita la o data destul de apropiatd" nu este exact. Influenta
slava s'a micsorat din veacul al XVII-Iea si a dispdrut cu sfar-
situl acelui veac si n'a fast o influenta daundtoare, fiindca a
reprezentat o parte din cultura europeanA rasdriteand, iar in-
fluenta turceasca s'a redus la mult mai putin lucru tot timpul,
pana a disparut la finele veacului al XVIII-lea.
Fara aceste lAmuriri, s'ar putea deduce csa numai la 1877,
odata cu independenta politica, a inceput si afirmarea popo-
rului romanesc pe cale culturald.
2. De cloud ori se vorbeste in acel articol despre oare-
cari scAderi morale. Odata se face legatura intre bogatia noa-
strd agricolA si vieata patriarhald din trecut pe-de-o-parte si
intre o scadere a moralitätii pe-de-alta : In familie era autori-
tatea lui pater-familias, precum si traditiuni de larga ospitali-
tate. Pentru Oran, supus, nepAsator, de loc invidios, autoritatea
boierului, mare senior, darnic, generos. Pentru toti, abundenta
unei tad roditoare corectand reaua distributie a averilor si in-
lesnind unora sA faca fata nevoilor, restranse e adevarat, ale
altora. In tot, o atmosf era' dacd nu de naturd a dezvolta re-
sortul moral la cei pe cart ii invaluia ...".Nu e tocmai clar
parentezul final, dar el lasd o indoiala despre moralitatea tim-
purilor noastre patriarhale Med sa se aducd dovezi in sprijinul
acestei teze.
A doua oara se face legatura intre cresterea numarului
fetelor in scolile superioare si intre scaderea nivelului moral :
De altfel, daca: ridicarea fetelor la aceleasi studii si cariere cu
bdietii a insemnat mai putin progres intelectual decat o slabire
a moravurilor, aceasta se explica prin faptul cA i aici transitia
a fost prea brusca". Din volumul de fata se va vedea cd in
toate tArile, iuresul fetelor spre studii superioare si spre ca-
riere a fost general dupd razboiu si cA niedieri nu s'a constatat,
din cauza aceasta, o scadere a nivelului moral. S'ar fi putut
1 Vezi mai pe larg chestiunile acestea In opera subsemnatului Istoria
Literaturii Romdne,Fti, ed. III-a.

www.dacoromanica.ro
 Ix

constata la noi o exceptiune, din acest punct de vedere, dar n'a

fost asa. Autorul articolului se margineste doar s'o afirrne, fat%
s'o justifice prin nimic.
3. Autorul explica antisemitismul tineretului universitar
prin teama de concurenta in lupta vietii : (Tineretul evreesc)
element intelectual de traditie si de altfel admirabil pregAtit,
fiindcd, lipsit inainte de razboiu de mice drept politic, desi for-
mand in definitiv clasa mijlocie a aril, Israelitii romani nu se
bizuiau, ca sa izbuteasca, deck pe propiile lor merite. De aceea
s'a desldntuit ura si invidie fa% de acesti concurenti de temut
si o violentA exploziune de antisemitism... nu era aici numai
lipsa de idealism a unui tineret vesel si violent, gäsind mai usor
sä suprime pe concurent, deck s. lupte sa-1 intreaca..."
SA fie exact cd elementul evreesc este intelectual prin
traditie ? Comercial da, e lucru stiut, dar intelectual? Inclinarea
elementului evreesc spre comert, ascutirea insusirilor lui in di-
rectiunea aceasta se explica prin imprejurarile istorice cari i-au
inchis alte cal de manifestare, dar prin ce s'ar putea explica
o intelectualitate mai accentuatä la el deck la alte nationalitati ?
Numai elementul evreesc s'a bazat pe propiile lui merite
in lupta vietii ? Cel romanesc pe ce s'a bazat ? Cand pentru un
loc se prewntau zeci si sute de candidati toti Romani, dupa ce
criteriu se alegea cel preferat ? Nu dupa propriile-i merite ?
Formeaza. Evreii clasa mijlocie a tarii ? A fost o epocA
de cincizeci de ani, din secolul al XIX-lea, cand burghezia din
tärile romanesti a fast de origina neromaneascd, e adevarat,
dar nu evreiascA ; de pe la 1850-1860 incoace elementul ro-
manesc, in ceea ce priveste Principatele, a castigat simtitor
teren in burghezie. In Ardeal, Bucovina si Basarabia, e drept
ca fenomenul acesta s'a accentuat numai dupa razboiu, dar
Wand atunci, burghezia din Ardeal, Bucovina si Basarabia n'a
fost numai evreiasca, ci si maghiara, sAseasca, germana, ru-
seascA.
Cat priveste origina antisemitismului, ea are pricini mull
mai vechi si de naturd cu totul alta decat concurenta in lupta
vietii. Tinerii au mostenit antisemitismul dela predecesori si
acestia dela cei dinaintea lor.
Constatam odatA mai mult ce gresit ne cunosc streinii si
cata datorie avem sa punem interes mai mult in directiunea
aceasta. Desi träim inteo vreme cand popoarele se inchid
intre granite si nadajduesc sa gaseasca in izolare leacuri pentru
remedierea crizei, totusi, atat cat putem si cum putem, sà eau-
tam sa intram in curentul general de idei al lumii intregi. Vo-
lumul de fata poate aduce si el unele servicii din acest punct
de vedere.

www.dacoromanica.ro
 IL PROBLEMA TINERETULUI.

Dela primele pagini ale volumului de fat& cititorul con-

statA ca o noud problemd se pune pentru lumea intreaga : pro-
blema tineretului. $i cu cat va continua lectura, cu atat va
apArea si gravitatea problemei. Aceastd gravitate are 'doua
pricini : tineretul nu gaseste de lucru $i tineretul nu se intelege
cu cei can Ii fac educatiunea si-1 conduc.
De ce nu gaseste tineretul de lucru ? Intai, fiindca nici un
fel de activitate nu mai renteazd. Fabricile, institutunile, auto-
ritatile nu numai ca nu mai primesc elemente noi, dar conce-
dieaza si din cele vechi. Al doilea, fiindcA tocmai in timpul a-
cesta dorinta tineretului de a lucra, de a se avanta, de a se
afirma s'a accentuat. Paturile male s'au trezit dinteodata
dupd rdzboiu si si-au trimis copiii in ateliere, in fabrici, in ma-
gazine, in $coli, ca sa le pregateasca un viitor mai bun. Pletora
de candidati in scolile superioare si in UniversitAti, de care se
vorbeste la noi, propunAndu-se ca solutiune... indsprirea baca-
laureatului, se constatd in toata lumea : in Polonia, Olanda,
Spania, Germania, Austria, Statele-Unite, etc. In Germania
erau inainte de rAzboiu 70.000 de student, acum sunt 130.000,
aproape indoit. In Austria se emit pe an 1000-1200 de doc-
torate. Acolo sunt zeci de mil de tinere si tineri cari n'au lucrat
niciodatd, fiindcA n'au avut nici ce, nici unde. Toate tarile au
construit dupd rdzboiu localuri noi de scoli, laboratorii, univer-
sitati si au primit cu entuziasm tineretul la studii, ca sA pri-
veasca acum la un tineret cu aripi frAnte.
La imputinarea locurilor vacante a contribuit in multe
tAn i desfiintarea sau reducerea armatei. Ganditi-va cA 2-3
ani tineretul era ocupat cu serviciul militar, anditi-va cA in ca-
drele of iteresti ale armatelor zeci de mii de tineri gaseau ocu-
patiune pe toatd vieata.
RAzboiul a sdruncinat din temelie lumea si i-a dat altA
infAtisare, nu numal geografica si diplomatica, dar si sufle-
teasc:A. Cei cari au cunoscut rdzboiul, precum $1 cei cari au
crescut sub inraurirea acestora tineretul de azi se gAsesc
inteadevar in ritmul nou. Stint insa atatia cari au famas la

www.dacoromanica.ro
XII

felul de a judeca si de a simti dinainte de razboiu si acestia nu

inteleg pe tineri, nu stiu nici sa-i creased, nici sa-i sprijine. Un
critic american a si spus ca generatiunea tanka de azi incurca
lumea in State le Unite, eä mai bine ar fi fost färä ea, ca si cum
intre o generatiune si un critic ar fi de hotdrit !
Tineretul din toata lumea este nationalist la exces. Pentru
tara lui se arunca in foc, chiar daca, in vreme de pace, cum s'a
intamplat intr'unele tari, a votat motiuni antirazboinice si anti-
militare. De aci, ca o consecinta, adversitatea contra elemente-
lor minoritare si contra elementului evreesc. Impresiunea, falsa
pentru vremea de azi, dar intemeiata pentru vremile stravechi
si ultra-stravechi, ca relele yin dela altii 5i nu dela noi, a im-
pins natiunile sa. se inchida intre hotatele lor. Nationalismul a
luat avant. Socialistii au devenit 51 ei nationali, ba si comunistii
(cum e cazul in Japonia). E firesc deci ca din moment ce la ele-
mental matur s'a produs aceasta accentuare a nationalismului,
cu atat mai mult sa se fi produs la tineret.
Tineretul este extremist in politica : la extrema dreapta
sau la extrema stanga, dar la extremitate. Linia de mijloc nu
cadreaza cu avantul i pornirile lui. Tocmai tineretul a impus
dictaturile in Europa, iar dictaturile la randul lor 1-au cultivat.
In Republica Sovietelor, in criza de alimentatie care domneste
acolo, tineretului, ca i copiilor, i se asigura hrana inaintea
celor maturi. Imnul fascist este o oda catre tineret. Kemal-Pasa,
dictatorul Turciei, idealizeaza tineretul. Iatä un fragment din-
tr'un discurs al sau : O ! tu, fiu nobil al viitorului turcesc, stiu
cä forta sufletului tau n'are seaman !"
Tineretul nu mai este moral in intelesul vechiu al cuvan-
tului. Razboiul si imprejurarile de dupa razboiu i-au impus alte
conceptiuni, pentru cari nu trebue sa-1 socotim imoral. Veti ve-
dea in multe din articolele urmatoare ca un strigat de alarma :
nivelul moral a scazut. Fireste, rdzboiul a salbaticit pe oameni,
le-a slabit resorturile cari puneau frau pornirilor animalice, le-a
pus in fata moartea, pe care n'o puteau inlatura deck prin tota-
litatea vigoarei lor fizice. Generatia razboiului, intoarsa acasa,
s'a... desfranat dinteodata si la propriu si la figurat. In alte
tari, ca in Rusia, a fost pus:A la contributiune si o falsa con-
ceptie despre proletariat ca antiteza a burgheziei : burghezia e
morala, noi sa nu fim Ca ea. Dar asemenea lucruri n'au durat.
Ceea ce a durat, ceea ce a ramas si nu pot intelege gene-
ratiunile mature este desfiintarea ipooriziei in raporturile dintre
tineri si maturi sau batrani si in raporturile dintre baieti si
fete. Tinerii nu mai tremura in fata parintilor, in schimb ii
iubesc mai mult. Raporturile sunt de prietenie, nu de superiori-
tate. Tinerii voiese sà scape de tutela, de tirania parintilor 5i
educatorilor, dar nu de contactul cu ei. Acolo unde asemenea

www.dacoromanica.ro
 XIII

transformare nu e inteleasä, nici aprobatd, conflictul e gata !

A aparut camaraderia, atat intre parinti, educatori si tineri, cat
$i intre bäieti si fete. Miami nu mai acceptä ca tatdl sa-i fie
stapan, ci camarad mai mare. Fata nu se mai gandeste la viito-
rul ei sot ca la un tiran, ci ca la un camarad. Camaraderia pre-
supune contact mai des, privire mai deschisä, suflet mai intele-
gator. Totusi cand cei maturi sau batrani constata asemenea
atitudini intre MeV si fete, vorbesc de imoralitate. Si, fireste,
mai ales fetele sufera in reputatiunea br, si pe nedrept. Fiecare
generatie are conceptia morala a timpului sàu i atitudinile,
tinuta sunt comandate de aceasta conceptiune. Trebue sa Jude-
cam pe oameni in lumina timpului in care traiesc ei, nu in aceea
in care am trait noi. Pe vremuri, fata trebuia sä -Una" ochii in
jos in fata barbatilor, iar la tarä chiar sä le intoarca spatele.
Daca facea altfel, era imoralà. Ar avea vreo noima astfel de
conduita astazi ? Fatarnicia, ipocrizia, smerenia erau alta data
cele mai bune recomandatiuni ale fetelor. Cum ar fi posibil ast-
fel de atitudini in raporturile de camaraderie ? Camaraderia
presupune in primul rand cea mai deplina sinceritate. Bäieti si
fete muncesc impreuna, discutd, se plimbd impreunä, se cunosc
mai bine pentru viitorul rol greu de tata de famine si mama de
copii. Cine a fast mai bun camarad in tinerete, ajunge mai des-
toinic la maturitate.
In lumea modernd vezi fetele peste tot, ca si pe Wet.
Alearga sa-si castige existenta, ca sA nu mai conteze pe dar-
nicia parintilor sau, in viitor, pe a sotilor. Si pentrucd inainte de
razboiu, obiceiul acesta era mai putin rdspandit si fetele lucrau
si coseau in casa, acum dupd rdzboiu a fast un itires spre studii
superioare i spre cariere. Neaparat Ca in curand echilibrul se
va stabili, dar pand atunci sä nu ne speriem de aceastd pornire
in masa a elementului feminin spre ocupatiuni noi si nici, mai
ales, sa nu vorbim de imoralitate. Dar nu vezi Ca toata ziva
umblä pe strada ?" iti intampind cineva, obisnuit sä vadd fete
pe stradd numai la sarbatori si atunci cu pàrintii. Azi fetele se
duc la magazin, la atelier, la fabrici, la studii, e natural sal
umble toata ziva pe strada. Din aceasta transformare a vietii,
mai ales in orasele mari, sa nu tragem concluziuni gresite
despre tineretul nostru feminin.
Veti gäsi in articolele de fata si constatarea cA dupa raz-
boiu, materialismul a cuprins mult din domeniul idealismului.
Tineretul se resimte si el de aceastd incdlcare de teritoriu. La
origind stä tot razboiul. El a salbaticit lumea, a scos in evidenta
forta fizicä, spionajul,- atacul in orice conditiuni. Armatele au
trait in conditiuni materiale groaznice. Abia au asteptat demo-
bilizarea, ca sa se aseze pe traiu bun. Vieata nu mai pretuia
nimic in vremea rdzboiului. Conceptia a - durat si dupa
razboiu : cat mai ai de trait, profità, petrece, imbogateste-te.

www.dacoromanica.ro
XIV

Spirit de jertfd am dovedit destul in lupte, in timp de pace sa

schimbdm conceptiunile. Noile generatiuni s'au format ill acea-
std.' atmosferk idealismul ei n'a gäsit modele si nu s'a putut
dezvolta.
Adaugati acum i groaznica nesigurantd a zilei de maine.
Ganditi-vA la starea sufleteascd a cuiva care s'a pregdtit pentru
o carierk cu greutAti si lipsuri, care a suferit si a nadAjduit,
pentru ca la sfarsitul acestui sbucium sA gaseascA porti inchise.
Au cunoscut generatiunile din trecut starea aceasta de lucruri
in gradul in care o cunosc tinerii de azi ? Sa mai addugdm si
indestularea, nepAsarea si egoismul acelor beati nossidentes"
cari, ca criticul american, ar preferi pieirea gereratiunilor tinere
cleat sä jertfeascA ceva din pozitiile castigate. Sà ne mai an-
dim si cd acesti fericiti sunt chemati sd faca educatiunea tine-
retului mai vreti si alte justificAri ale materialismului care
a cuprins tineretul din intreaga lume ?

Tineretul actual e sportiv, un nou motiv de conflict cu

generatiunile anterioare. Excesiva desvoltare a sportului isi gä-
sete o prima explicare tot in influenta anilor de rAzboiu, cari
au deprins pe luptatori cu exercitiile, cu punerea in valoare a
puterii fizice, a muschilor. Asemenea deprinderi n'au incetat
odatd cu incheierea pacii. Si atunci in locul rAzboiului a venit
extinderea sporturilor. Cu cat o tard a luptat mai aprig in rAz-
boiu, cu atat Si-a desvoltat avantul sportiv dupà rAzboiu. lar in
tdrile unde serviciul militar a fost redus od desfiintat, acolo
sporturile au luat avant si mai mare. SA nu uitAm, de asemenea,
Ca chiar inainte de rdzboiu, sportul era in mare cinste la unele
popoare. La acestea, rdzboiul a adus o cauzA in plus. In aceste
fad, nedumerirea, ca sä nu zic ostilitatea, celor maturi fatd de
sporturi nu este atat de mare, dar in Odle mai putin obisnuite cu
asemenea deprinderi, fireste Ca e o nouà mild de conflict. La
urma urmei se mai intelege sportul la cei bogati sau la cei din
clasele mai inalte, dar sport la lucrAtori, la muncitori, la nevoiasi,
aceasta pare absurd. La popoarele agricole, ca al nostru, nu se
putea stabili o traditie a sporturilor, fiindcA tinerii trAiesc aproa-
pe numai in aer liber ; dar si cand acesti tineri pArasesc vieata
de tard pentru oras si pentru ocupatiuni in aer inchis (meserii,
comert, functiuni, scoli) si atunci, din cauza traditiei, nu gd-
sesc aprobarea pentru o vieatà sportivA. Sunt insä partizani ai
sporturilor la orice fel de popor, la orice fel de ocupatie, gäsind
cà sporturile se leagA de straturi adanci ale firii omenesti. IatA
ce citim in cartea Jeunesses orthodoxes" (Geneve, 2 Rue de
Montchoisy, pag. 71) sub senmatura unui emigrant rus, J. La-
govsky : Lipsa. unei perspective a vesniciei in cadrul pe care
si-1 face tineretul despre lume si vieatd este, mi se pare, rezul-
tatul pieirii sentimentului de vesnicie, rezultatul ideii ea exis-

www.dacoromanica.ro
 XV

tenta este trecatoare, ideie care ii face repede drum, ca sa se

intoarca intr'un abis. Clipa vietii are in ea insäsi o valoare de-
terminata si Implinità. Vieata constä numai in sentimentul vietii,
dar nu in intelegerea vietii. Scopul vietii este vieata insasi.
Aceastä interpretare a vietii ca sentiment nu este rezultatul cu-
getarilor, criticelor, ea existd ptrr si sirnplu, este o necesitate,
ne este data, este ca respiratia, ca'bataile inimii, aproape este
fiziologica, s'ar putea defini oarecum un naturalism biologic.
Este numai o atit-udine a vietii, dar nu o conceptiune a ei. Mai
este poate si altä vieata: vesnicia si EV-zeu: tineretul mai curand
primeste decat s nege valorile absolute, dar aceste din urma
sunt oarecum rude departate, pe cari ntt-i permis sa le uiti, dar
numai atat, $i cad n'au nimic de a face cu conceptiunea si esenta
vietii. Nu sunt fard vieata, dar afard din vieatd. Stralucesc
poate, dar nu incalzesc. Vieata ea insasi este atat de bogata
in simturi, cuprinde atatea perspective nemärginite, atatea pla-
ced minunate, atatea interese atragatoare, incat este prea scurtd
ca sà ajungem sa sfarsim toata bogätia legata de ea. In aceastai
betie de a teal pentru ea, in aceasta bucurie de a-i simti fortele,
in acest avant vital se gaseste una din explicatiile pasiunii
sportive.
Sportul ascute si hraneste sensibilitatea corpului, care
este izvor de placed cari nu se pot compara cu nimic, nici nu
se pot inlocui cu altceva, placed al caror scop este tocmai des-
voltarea corpului. Sportul stimuleazd placerea de a trai, sen-
timentul valorii de tine insuti, scdparea de pasiuni. Sportul este
forma cea mai ward de atins si cea mai satisfacatoare ca sa
realizam farmecul vietii. Sportul este totdeodatä una din ma-
nifestarile cele mai satisfacatoare ale acestui farmec al vietii.
Sportul, avand de scop sà unifice forta prin intocmirea de echipe
si sä pastreze unitatea intre toti membrii echipei, realizeaza spi-
ritul de solidaritate. Sporturile, cluburile, echipa sunt prilej
ca tineretul sä fuga de singuratate si sa-i dea placerea vietii
colective. Multumita lui pregatim micsorarea izolärii sociale, a
nepasarii omului fatal de semenul sätt. Omul, care dese od se
simte a fi doar un atom, se sirnte din nou parte din colectivi-
tatea sociald".
Si in sfarsit tineretul de azi e precoce. A ajuns 0' se in-
trebe daca educatorii lui sunt la inaltimea rolului, la inältimea
ideilor pe cad, de altfel, le propaga cu multa caldurd, astep-
tand ca numai tineretul sa le punk in practica. Si aceasta nu
convine de loc generatiunilor mature. In Spania, de pada., stu-
dentii au cerut ca profesorii cari nu-si fac lectiile, din cauza
prea multor ocupatiuni, fie politice, fie de altä naturd, sa fie
sco$i din invatamant. Si in multe cazuri au reusit, fiindca acolo
Uniunea federald a studentilor spanioli" are dreptul sd-si tri-
mita delegati in consiliile universitare.

www.dacoromanica.ro
XVI

Aceste porniri ale tineretului nu trebue infrânte, ci cana-

litate. Cine va incerca sg le atace din fatd, va fi rasturnat. Nu-
mai eine va sti sg le abaea va reusi. Tarismul al incercat
prima metodä, bolsevicii au- relish cu a II-a. Cu atk mai mull
vor reusi aceia cari vor sti sg abatà avânturile tineretului sore
sconuri de infrätire, nu de distrugere.
Tineretul crede, crede Cu adevArat, din adâncul i curg.-
tenia sufletului sau aceasta este Incg una din incheierile la
cari va ajunge cititorul la sfArsitul volumului de fatä. Si cre-
dinta rästoarnä muntii.
Petre V. Hane*

20 Apri lie 1934.

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL ROMANESC.
Nu poti infätisa tineretul unei àri despartindu-1 de terito-
riul si de generatiunile imediat anterioare. Aceasta este mai cu
seama adevdrat pentru tineretul romanesc, apropiat de cel fran-
cez prin atatea laturi, dar pe care te miri ca-1 vezi uneori altfel.
Tineret latin, de sigur , dar a carui tarä, asezata la raspAntia in-
fluentelor slave Si turcesti, a suferit adânc jug-ul acestora in
cursul istoriei si pana la o data destul de apropiatä : nici nu-ti
vine sa crezi, atat de mult si-a castigat terenul pierdut, dar sunt
abia 60 de ani de cAnd Romania este independenta !
De aceea civilizatia Inca tanärd pe care a turburat-o
razboiul pe malurile Dundrii, avea o pecetie particulara. Am
putea numi patriarhal" regimul sub care s'a format generatiu-
nea care inplinise 25-30 de ani in 1916, in momentul intrarii
Romaniei in razboiu. In familie era autoritatea lui pater-fami-
lias, precum Si traditiuni de larga ospitalitate. Pentru Oran, su-
pus, nepasator, de loc invidios, autoritatea boierului mare se-
nior, darnic, generos. Pentru toti, abundenta unei tad roditoare
corectand reaua distributie a averilor si inlesnind unora sa faca
fata nevoilor, restranse e adevarat, ale altora. In tot, o atmos-
feral fericita dacd nu de natura a desvolta resortul moral la
cei pe cari ii invaluia, care s'a modificat putin eke putin
cu progresul instructiunii si al industriei, dar pe care razboiul
a distrus-o dintr'o data, fard sa puna nimic in loc.
De aid, imediat dupd rdzboiu si in mai mult de zece ani,
un tineret descurajat deceptionat care facea chiar pe cei cari
ii admirau inteligenta deschisa si facultatile de asimilare sa-si
piarda nddejdea pusa in el.
Acest tineret a crescut intr'o dezorganizare completa.
Obisnuit cu autoritatea, n'a avut cdtre cine sd-si ridice ochii.
Parinti absenti sau neputand sä conducd evenimentele. Tärani
buni parinti, adesea analfabeti, in inferioritate fata de coPli, pe
cari au putut sa-i dea la scoala multumita reformelor agrare
din 19171. Copii din noile tinuturi, hartuiti intre parinti mai
1 Distributie Intro Ward a trei sferturi din marea proprietate funciara,

www.dacoromanica.ro
 2

mult sau mai putin unguri, sasi sau rusi i intre $coala roma-
neascd, unde aduceau, de altfel, idei mai inalte. Si pentru a
acoperi aceasta stare de lucruri, in scoala insa$1 profesori cari
rar erau educatori.
Dupd scoald, a fost iure$ul spre universitati : inmultite
dela douà la patru, ele n'ajungeau pentru o tara a carei popula-
tiune se indoise $i ale carei clase sociale i amandoua sexele
aspirau acum la intelectualitate. Erau fii de boieri säraciti prin
reforma agrara, cari incepeau cu o moliciune de descurajati o
lupta pentru vieata, pe care pdrintii lor n'o cunoscuserd. Mai
erau fii de tarani, fete de mici functionari, cari luptau in condi-
tiuni banesti de plans ea sä ajunga prin instructiune la un traiu
mai bun. Si in fata acestor doua elemente nemultumite unul
de altul, dar amandoua rau echipate, elementul evreesc admis
in sfarsit ca egal dela rdzboiu Si foarte marit, daca nu devenit
mai bun, prin contributiunea noilor tinuturi. Element intelectual
de traditie si de altfel admirabil pregatit, fiindca, lipsiti inainte
de razboiu de orice drept politic, desi formand in definitiv clasa
mijlocie a tarii, Israelitii romani nu se bizuiau, ca sIt izbuteasca,
deck pe propriile lor merite.
De aceea s'a desläntuit ura si invidie fata de acesti con-
curenti de temut si o violenta exploziune de antisemitism, despre
care nu putem spune cui a facut mai rau : victimelor sau tarii
care le-a ingaduit. Cad nu era aici numai lipsa de idealism a
unui tineret vesel si violent, gasind mai usor sa suprime pe con-
curent, decal sa lupte sa-1 intreaca, si aplicând, din instinct
poate, procedurile pe cari diferitii asupritori din trecut le in-
trebuintasera fata de stramosii lor nu tocmai departati. Adesea
politica a pus in miscare pasiunile acestui tineret sau s'a servit
de ele. Cu atat mai usor, cu cat cadrele vechiului regat, trebuind
sa se intinda, abia ajungeau si cu cat oarnenii de Stat erau
chemati sa indeplineasca ocupatiuni diferite, de pilda in inva-
tdmant $i in politica.
Totusi, de doi ani aproape1 s'au luat masuri mai energice,
agitatia s'a micsorat i daca, pana acum, am vorbit la trecut de
o epoca sir, de o generatiune cari mai dureaza Inca, aceasta am
facut-o pentruca tabloul destul de intunecat pe care a trebuit
sa.-1 fac imi pare a fi trecator $i a se lumina.
Acest tineret, putin generos din cauza asprei scoli a vietii,
a dobandit totusi mai multd independenta, initiativa si curaj
deck cel dinaintea sa. De altfel, daca ridicarea fetelor la ace-
leasi studii i cariere cu Meth a insemnat mai putin progres in-
telectual, decat o slabire a moravurilor, aceasta se explica prin

contra unei plati derizorii din partea Statului cAtre fo§tii proprietati (nota
ziarului).
' Studiul este din August 1933.

www.dacoromanica.ro
 3

faptul ca si aici transitia a fost prea brusca. Evident, instinctul

care singur de veacuri trebue sa conducd legaturile dintre sexe,
nu este 'Inca disciplinat. Dar femeia romanca a cultivat de ase-
menea, emancipandu-se, o inteligenta naturald, vie si activa,
si daca barbatii se prefac cà nu prea iau in serios activitatea
feminina, sunt totusi foarte multe fete si femei tinere cad se
ocupd de administrarea mosiilor lor si fac bund fata in consi-
Iiile comunale.
De altfel in tineretul de ambele sexe se constatä destepta-
rea unui adevarat sentiment national. De o parte intoarcerea
la limba romana, pe care alta data o vorbea numai poporul si
pe care acum elita o intrebuiteaza din ce in ce mai mult. Se
mai constata la tard grija de a cinsti vechile si frumoasele co-
stume si a pastra obiceiurile de veacuri, cantecele, jocurile, de
a nu läsa sä se piardä si chiar a dirija talentul nascut al
femeilor dela tail pentru tesäturi. Cu un cuvant, grija de a
reinvia intreaga traditie nationald. Gasim, de altfel, la aceasta
generatiune, cu ochii indreptati spre Occident, o puternica do-
rinta de intrecere. Iata ceva occidental", nu se face mai bine
in streinatate", iata tema, naiva, dar salvatoare. Caci tot ei i se
datoreste impulsiunea data sportului in acesti din urn-ia ani.
Impulsiune excelentä atat din punct de vedere fizic cat si
moral, in care practica sportului, scoala de caracter, desvoltà
tocmai acel simt al disciplinei, a cdrui lipsa se simtea. La a-
ceasta lucreaza si organizatiunile din ce in ce mai numeroase
si mai active de cercetasi si dela 1930. dupa initiativa prin-
cipesei Ileana de cercetase, cari completeaza, din punct de
vedere educativ si sportiv, actiunea 5colarà.
E sigur cä generatiunea care acum are 16-20 de ani
pretueste mai mult deck aceea cu 5-10 ani mai mare. Este mai
muncitoare, mai disciplinata, mai putin poftitoare de petreceri ;
are mai mult simtul datoriei, al masurii, al dreptätii. Acomo-
darea la nom stare de lucruri se face si echilibrul revine ince-
tul cu incetul, acel frumos echilibru latin, care a existat desigur
latent, dovada cà haosul de dupa razboiu n'a provocat dezor-
dini mai mad.
Trebue sä regretam ca frica de a nu incuraja un proleta-
riat intelectual, 'Inca prea numeros, a dus la desfiintarea unor
inlesniri scolare. Dar instituirea examenelor de intrare in Uni-
versitäti este de sigur buna. Cea mai buna dovada, de altfel cd,
incurajandu-se intoarcerea la tara si la munch', nu se gandeste
nimeni sà opreasca, ci numai sa selectioneze pornirea spre eul-
turd a claselor mijlocii si populare, este incercarea de a inalta
grin cursuri de pregatire pedagogica si printr'o instruire mai
bunä, nivelul educativ si moral al acelora cad preoti sau
laici sunt insarcinati sa formeze tineretul.
B. NORTINES

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL GERMAN.
Tinentul in toate Wile 5i in toate timpurile a fost mai
impulsiv, mai aprins, cu mai putind judecata decat varsta
coapta. Tineretul german este el din acest punct de vedere mai
mult cleat altele? Cateva dovezi din trecut ne-ar indreptati
sä credem. 0 miscare ca Sturm und Drang" din tineretea lui
Goethe n'a fost numai literard, ea a atins sensibilitatea unei
intregi generatii. Cu treizeci de ani mai tarziu, in epoca roman-
tick d-na de. Stael vede in entuziasm" una din träsaturile
cele mai de seama ale caracterului german. Nu atribue oare
ea intregului popor ceea ce era caracteristic mai ales tinere-
tului ? Cdtre aceeasi epoca, acest tineret este sufletul micärii
nationale contra hti Napoleon si putin mai tarziu sufletul mis-
cart liberale contra lui Metternich. Dinamismul" care ni se
arata dela razboiu ca esential german nu este poate deck al
elementelor tinere : el s'ar manifesta mai ales in perioadele in
cari tineretul este mai sgomotos si mai numeros. Asa se in-
tampla astäzi : generatiunile mature au fost decimate de raz-
boiu i cei de mai putin de 30 de ani" corespund claselor celor
mai numeroase din Cate au fost vreodata in Germania : intre
1900 si 1914 aceastd tard a atins tifrele de nastere cele mai
inalte. De alta parte, imprejurari, pe cari le vom arata, au pus
adanc in miscare sensibilitatea acestui tineret, au provocat o
fierbere care pare a fi altceva decat o turburare de moment :
o aspirate catre forme noi de vieatd, individuala si colectiva.
Ca sä gasim izvorul tendintelor actuale, trebue sa ne in-
toarcem pand la acea ,Jugendbewegung" (miscare a tineretu-
lui), care dateaza din anii dinainte de rdzboiu. La exterior ea
-se traducea prin formarea de grupe ca Wandervoegel", cari
umblau libere la tail, cantand acompaniindu-se din ghitara, ca
vechii trubaduri. Ele raspandeau in tineret gustul calatorillor
pe jos, gust care s'a inradacinat in vieata germana, dupa cum
dovedesc acele mii de adaposturi pentru tineret, iesite ca din
pamant in toate pärtile teritoriului : institute excelentd care
incepe a fi imitata si intr'alte aid. Din punct de vedere psiho-
logic si social, miscarea tineretului insemna o revolta in

www.dacoromanica.ro
 5

contra constrângerilor familiei si ale Statului, reprezentat prin

sward. Wanderwoegel-ii voiau sa se emancipeze de parinti si
de profesori, considerati ca pameni jenanti, daca nu ca tirani.
Ei revendicau libertatea de a träi dupa propriul lor ideal, pre-
tentiune tot atat de \raga, cat de tinereasca. Ea se explica in
Germania de atunci când cadrele societatii i formele de edu-
catie erau rigide. Literatura, teatrul si chiar filmul ne oferd
numeroase exemple de parinti intoleranti si brutali, de profe,
sori odiosi si grotesti : intelegem ca victimele lor s fi cautat
departe de ei bucuriile camaraderiei, ale aerului liber, ale con-
tactului cu natura.
Miscarea aceasta nu atinse insa majoritatea tineretului.
In foarte interesanta anchetä, ale carei rezultate le publica in
1913 (Ce que pense la jeunesse allemande" Ce gandeste
tineretul german), ambasadorul francez la Berlin, d-1 André
Francois-Poncet, se arata mirat de conformismul, disciplina,
respectul care institutiuni, ideile obisnuite, chiar de prejudecd-
tile pe cari le-a observat la cea mai mare parte a tineretului,
mai ales in elita universitara. Acest conformism, aceastä suptt-
nere yin in contrast cu activismul, cu veleitätile de independenta
ale unei minoritati, care face efectul unui ferment luptand sä
puna in miscare o masa lenesa.
AceastA masa avea sa fie de altfel sguduità de razboiu,
de intrangere si de revolutie, de inflatie, de criza economica
si de somaj. In acesti ani intalnim miscarea tineretului" : el
s'a desfacut intr'o multime de societati cu un caracter particu-
lar, asa numitele Biinde, cari pun pret pe o anumità atitudine
morald, un simt al responsabilitatii si al solidaritätii, pe cama-
raderie mai mult deck pe puncte precise de program. Se tin
departe de politica si din cauza aceasta vor fi inecate de grupele
noi, mai in acord cu tendintele vremii: cdci Germania de dupd
razboiu, contrariu Germaniei imperiale, care rasa politica pe
seama imparatului si a celor dimprejurul sau, este in primul
rand politica. Politica sta pe primul plan al interesului public,
ea a nal/alit in toate domeniile, chiar in teatru si in sport. Ajunge
Wand si la scoala primara. Societatile de canotaj, de foot-ball
sau de alte sporturi vor fi nationaliste sau comuniste, copiii vor
purta insigne si vor da lupte politice. Aproape tot tineretul se
afla inregimentat in vaste organizatiuni, dintre cari unele ca
Steagul imperiului, Frontul rosu, Sectiunile de asalt sunt afiliate
Pe fetà la organizatiuni politice, altele, cum sunt Casca de fier,
Ordinul tinerilor germani, au la inceput un caracter militar si
sportiv, ca sa intre mai tarziu in arena partidelor. Acest tineret
se gaseste stapanit de formulele politicianilor si de pasiunile
pietei publice. Dar nu in piata publica, intr'un schimb de cuvinte,
se vor da luptele, ci in stradd, cu lovituri de pumn, cu cutitul
sau revolverul, in sälile de intruniri, unde vii inarmat ca sa."4

www.dacoromanica.ro
 6

ataci adversarul, sa-1 impiedici de a vorbi, sa-1 inghesuesti, iar

nu sa discuti cu el. Argumentul violent este singurul in vigoare.
Acesti tineri, totdeauna gata sa se loveascA, &A se ucida,
searnana ca fratii, din punct de vedere al inclinarii spre violenta.
Este 'Inca o caracteristica faptul ca intre atatea deosebiri vezi
totusi i atata unitate. Fara indoiala cä evenimentele au lucrat
asupra tineretului cu o fora exceptionalà. Cei mari din aceasta
generatiune, cei de 18-20 de ani la sfarsitul razboiului, au par-
ticipat si ei, au cunoscut si ei grozaviile i nenorocirile, dar si
o viguroasa camaraderie nascuta din amenintarea mortii. In
Franta, dupa ce s'au intors acasa, soldatii au gäsit o vieatA
ordonata sau aproape. In Germania a fost rusinea infrangerii
si revoluta. Un regim, pe care-1 credeau neclintit, se pribusea
ca un castel de cArfi de jac : descurajarea, saracia claselor altä-
data diriguitoare, ezitari si nepricepere din partea claselor cari
MIA sA fi fost pregdtite le luau locul, aceasta atmosfera a pri-
mit pe tineri la varsta cand au nevoie de directive, de puncte
de contact. Cei cu cativa ani mai mici au crescut in dezordi-
nea inflatiei: perioadd excentrica in care vieata a iesit din aid,
in care brutarul isi inchidea pravalia la pranz ca sä poatä indoi
si intrei pretul paired cu o oil mai tarziu, cand se publica cursul
marcii, in care fiecare specula de nevoie de dimineata pana
seara, in care copilul, privind inprejur, credea cä imbogatirea
sau mina atarnd de o intamplare sau de calculul unui minut
Rezultatul a fost inghifirea a 100 de miliarde marci aur, econo-
mia clasei mijlocii. Aproape ruinata, ea constitue tut nou prole-
tariat, dar nu primeste ca fiii ei sa cadd la nivelul proletarilor :
erau 70.000 de studenti inainte de razboiu, astäzi sunt 130.000.
Iar mii de doctori, de profesori, de advocati nu gäsesc de lucru
$1 ingroasä masa someurilor si un mare numär de tineri poate
majoritatea trebue sa urmeze cursurile pe propriile lor mij-
loace. Se naste tipul Werkstudent"-ului, al studentului-lucra-
tor, care munceste in mina oil in uzind patru luni de vacantä,
ca sa-si castige painea in timpul studiilor, munceste mai multe
ore pe zi intr'un biurou, intr'un magazin, canta intr'o orchestra.
Aceste stall de lucruri call se vedeau si alta data, dar ca ceva
exceptional, astazi formeaza regula. Studentul nu mai e baiat
de familie buna, nici privilegiat. Amestecat cu poporul in-
deplineste alaturi de el muncile cele mai ingrate si mai aspre.
Atmosfera de rornanta din fleidelbergul de alta data" s'a ri-
sipit si studentii protesteaza and vad CA se reprezintä aceasta
piesa dinainte de razboiu, in care vieata lor este infatisata ca o
tesatura de pläceri.
Clasa muncitoare, dupa patru ani ceva mai buni (1924-28),
este lovitä de lipsa de lucru. Un milion si jumatate de tineri

1 lulie 1933.

www.dacoromanica.ro
 7

intre 20 si 25 de ani n'au lucrat niciodata, n'au meserie, tlici

perspectiva de existentà regalata cu un camin, o familie. Unii
cersesc, altii sunt vagabonzi, altii se intovardsesc in clici sau
bande de hoti sau de criminali, altii se grupeazd in tabere, altii
au fost strânsi in tabere de lucru, ca sà desteleneasca unele
pärnanturi, sa sece balti. Munca e grea, hrana proasta, disci-
plina severä, dar mai multe sute de mil de lucrdtori, pana acum
voluntari, prefera acest regim lipsei de lucru.
Taberele de munca aduna tineret din toate clasele. Aceastä
apropiere si nivelare generala a existentei, proletarizarea cla-
selor mijlocii, au creiat o stare de spirit pe care am putea-o
numi socialistä in sens larg, nu in sensul de partid: comunitatea
,,Gemeinschaft", vorba pe care o intalnim in toate discursurile,
in toate scrierile politice ne permite sä precizdm. Luptele, neno-
rocirile comune au tocit interesul si aspiratiunile individuale.
Colectivul predomina. Oamenii simt nevoia sa-si stranga coa-
tele, sä munceasca impreunä pentru existenta sau pentru bu-
curii, fanteziile personale gäsesc un loc din ce in ce mai redus,
tendintä pe care o gdsim la tineretul de extrema stânga comu-
nista, ca si la cel de extrema dreapta hitlerista. Dupa cum sla
observat si de altii, acesti adversari. cari pana mai de curând
se sfa.siau in strada, sunt foarte aproape unul de altul : ei au
comun nu numai gustul actiunii violente si pe al colectivului",
dar ceea ce decurge in mod necesar groaza de orice li-
bertate. Cuvântul acesta, atat de frumos altä data, si-a pierdut
prestigiul in ochii tineretului german : nimic nu-i pare mai ridi-
cul decdt liberalismul, formula a unui trecut pe veci desfiintat ;
si toate partidele cari mai vorbese de liberalism sunt dispretuite
de tineret. De aci moartea vechilor national-liberali al lui Bis-
marck, botezati populisti" de Streseman, democrati cari furd
unul din stalpii dela Weimar : ei n'au mai gasit recruti in ge-
neratiunile noi.
Tineretul este in mare parte responsabil de valul de radi-
calism care a maturat politica germand. Printr'o intalnire a ca-
racterului national cu imprejurari exceptionale, el este extre-
mist cum niciodatà poate n'a fost vreun tineret. Nevoia de mis-
care si de activitate se manifestä la el aci printr'o actiune di-
recta mergând Wand la omor, aci prin acte de solidaritate care
implica vointä, disciplina, si un adevarat spirit de jertfa. De
multi ani, grupe ca Deutsche Freischar" au format echipe si
au dat ajutor micilor cultivatort Frontul negru" al lui Otto
Straser, ca 5i Casca de otel sau nazistii au luat parte la ser-
veciul de lucru, care va deveni probabil obligator. Se pare ca au
fost putine inscrieri in Universitati pentru semestrul de wit
care incepe la Pasti, studentii prezentându-se gramada pentru
serviciul de lucru, Med sä mai astepte convocari. Sd fie un en-
tuziasm vag, ca cel care impinge pe tineri sa se angajeze la

www.dacoromanica.ro
 8

inceputul unui rAzboiu sau o dorinta sincera de a se face folo-

sitori, ca i de a se intäri prin lucrdri grele ? In orice caz, bund-
vointa este ; serviciul de lucru daca aceasta institutiune va
dura va intari dispozitiunile actuale ale tineretului, spiritul
sau de solidaritate, dorinta lui de a servi.
Sentimentele acestea vor face oare sa piard spiritul de
casta, pe care aristocratul national-socialist, contele Reventlow,
ii reproseazd claselor diriguitoare ale Germaniei ? Acest spirit
se manifestä in mod special intr'unele societäti studente0
Corpurile", cari fac exclusivism in recrutarea membrilor. A-
cestia k imping mai -tArziu reciproc in cele mai inalte functiuni.
Un student nazist, canna i-am amintit aceasta stare de lucruri
subliniata prin restabilirea recenta a duelului cu sabia, urmd
a obiceiurilor medievale m'a asigurat Ca cea mai mare parte
din corporatiunile studentesti sunt democratizate, Ca ele pri-
mesc tineri de conditiunea cea mai modest4, cd nu mai sunt
deck putine Corpuri" aristocratice. Destul este insa ca ele
exista i ca nimeni nu se gandeste sd le desfiinteze, nici sa lupte
contra obiceiurilor lor barbare.
Ne-am mai putea lua i dupd alte indicii. Alt student, cu
care vorbeam despre situatiunea camarazilor israeliti, mi-a
rdspuns : Cei cari si-au inceput studiile si le pot continua in
pace. Nimeni nu se ocupa de ei. Gaud vor termina, vor gasi
cu greu o situatie. Negresit. Pot sa se facd medici, dar e sigur
cd nu vor gdsi clienti".
Tartar-ill care s'a exprirnat astfel avea aerul linistit, pas-
nic, am zice chiar bland si nevinovat. Si tocmai aceasta mi s'a
pdrut grozav : ca o conceptie de raporturi intre rase, incom-
patibild cu notiunea de libertate si de dreptate, sa fie primitä ca
lucrul cel mai firesc din lume, cel mai bun, indiscutabil. Tot
astfel si Platon si Aristoteles vorbeau despre sclavie ca de o
institutiune fireasca, a cArei necesitate si temeinicie nu pot forma
obiectul unei discutiuni.
Departe de noi de a compara pe acesti mari cugetatori cu
oameni la cari intelectul este tocmai punctul cel mai slab. Dar
ceea ce pare mai räu decat pasiunile unui moment este o stare
de spirit care dicteaza cugetari si acte atat de lipsite de bun
simt, de generozitate si de nobletA, ca proscriptiunile antisemite
sau arderea cartilor socotite negermane". Se pot ierta multe
tineretului : extravaganta, chiar intoleranta nu impresioneazd
mult la el, ca la oamenii formati. Nu este insa o limitä peste
care e primejdios sa treci, chiar daca te falesti, ca generatiunile
noi, cä dispretuesti inteligenta si ca te supui inainte de orice pa-
siunii si instinctului ?
Tineretul german nu e lipsit de idealism. El se pretinde
chiar mai idealist deck inaintasii sAi, pe can Ii invinueste de un
rationalism vulgar, materialist si meTcantil. El se crede chemat

www.dacoromanica.ro
 9

a creia o societate mai bunA, mai bine echilibrata deck a noa-

stra i tinand socotealA mai mult de interesul tuturor. El are
credintd, miscare i fora. Format sub incercarile unei vieti
publice i particulare pline de greutäti si de dezordine, el pare
inzestrat de avantul si de energia cari te sortesc pentru ac-
tiune. Dar nici impulsiunea, nici cele mai bune intentiuni nu
ajung ca sA realizeze ceva mare si trainic. Trebue o directiune,
o disciplink o vointA care sa coordoneze fortele tumultoase, un
spirit care &à le dea un scop. Acest tineret le are ? Si daca le
are, cari sunt ? SA' vedem.
* * *
CercetAnd, la inceputul acestui studiu, tendintele funda-
mentale ale tineretului german de azi, am scos in evidentA intai
un dinamism", care a facut pe unul dintre reprezentantii sai cei
mai sinceri si mai partnzAtori, d-1 Gunther Grande!, sä-i atri-
bue un minimum de pregatire intelectuala i un maximum de
vointa revolutionara". Din acest dinamism iau nastere : pasiu-
nea si intoleranta, gustul de actiune si de violentA, poate de
asemenea ca o contra-greutate necesara gustul de auto-
ritate si de disciplina. Dar acest dinamism nu-1 caracterizeaza
in deajuns : nu-i putem contesta, pe lAnga aceste insusiri, pe
cari le-am putea muni motrice", un simt al interesului taturor,
o pornire spre camaraderie si spre comunitate", ca sa ne slu-
jim chiar de o expresiune a lui. Pornirea aceasta s'a oprit inainte
de toate la comunitatea nationala. Pus in miscare de infrange-
rea si de nenorocirile tarii, simtindu-se umilit prin pierderea
prestigiului tarii, tineretul ar dori-o acum mai mare, mai unitä
si mai respectatd.
Aceste tendinte si aspiratiuni nu sunt ele tocmai ale natio-
nal-socialismului german ? Nu e de mirare, daca le cunosti,
pentru ce tineretul s'a indreptat in mare parte catre aceastA
miscare" (astfel isi intituleaza Hitler partidul, ceea ce se
potriveste cu dinamismul tineresc al acestuia). National-socia-
lismul e un partid de tineri : prin spiritul sau, prin membrii sai.
Totusi, pand acum catva timp, pana acum cateva luni
nu se confunda in total cu tineretul. Mai rämâneau in tabara
opusa, la extremistii de stanga, un mare numar de tineri ; mai
ramâneau altii aproape de national-socialism, dar flu chiar in
el, in grupurile i formatiunile cu pornire nationalista, cum e
Casca de Fier, cum sunt Tinerii Germani, etc., can nu primeau
conducerea lui Hitler, de si simpatizau cu unele din pornirile
sale. Starea aceasta de spirit se observa la d-1 Gradel in inte
resanta sa soriere Misiunea tinerei generatiuni". El analizeazd
in aceasta carte national-socialismul mai mult favorabil, cotn-
1 Articolul acesta este din lulie 1933.

www.dacoromanica.ro
 10

batand insd programul lui amestecat si felul de alegere al 5e-

filor. Nu se astepta la succesul lui apropiat'si fulgeraltor 5i pune
marea revolutie germana, care avea sa fie, dupa el, opera ti-
nerei generatiuni, intre 1940 5i 1950. In darea de seamd facuta
acestei carti, in ziarul Koelnische Zeitung" din 17 Iu lie 1932,
contele Keyser ling constata Ca dintre toate miscarile tineretu-
lui, numai miscarea hitlerista este puternica. Ar fi o mare ne-
norocire daca ea ar castiga o victorie deplinal". Celebrul fib-
zof invinueste tineretul german cd este barbar, unilateral, dus-
man inteligentei". El reprezinta lumea sofeurilor", iar o ca-
racteristica a spiritului salt este spiritul de cazarmr. In ceea
ce priveste national-socialismul ar trebui sa intelegem puterea
sa de atractie numai ca o prima hipoteza de munca, Cu totul
provizorie":
Un filozof nu este numaidecat profet. Intemeietorul 5coa-
lei de intelepciune, cand scria aceste randuri, putea oare sä
prevadd ca in mai putin de un an ipoteza avea sä devie cea
mai crudd dintre realitdti, ca national-socialismul avea sal a-
jungd reprezentantul exclusiv al Germaniei noi, ca partidul ti-
nerei generatiuni avea sä pretinda a pune mana pe tot tineretul,
sal vorbeasca in numele lui i sä-1 formeze numai el ? Faptul
acesta schimba problema. Una este ca tendintele, in mod firesc
confuze, ale unor generatiuni sa apard intr'o miscare politica,
s'o inspire si s'o sprijine si alta este ca aceastä miscare, punand
mana pe stat, sä vrea a-1 transforma din raldacini si sd-si puna
pecetia pe toate inteligentele, 5i mai ales pe cele tinere. Aspira-
tiunea, miscarea se transforma in doctrina si actiune de stat :
prin aceasta ea se descopere, se simplifica, se schematizeazd.
Nu tineretul, forta motrice, comanda national-socialismului, ci
national-socialismul, cu scopul au precis de stapanire, comanda
tineretului. Nu mai este tot una.
National-socialismul nu e un partid oarecare. In regimul
democratic, existenta until partid presupune si existenta altora,
cu cari rivalizeazd si-si imparte puterea. Pentru national-socia-
lism nu exista nici partaj, nici concurental posibila. El a inde-
partat pe toti rivalii si a rarnas singur in arena politica. In-
treaga sa actiune e stalpanità de gandul ca sä ramae la putere,
ca sd-si consolideze puterea prin orice mijloace materiale si
morale. Unul dintre cele mai bune este sa punä mana pe tineret.
El va veghia intai ca invatamantul de toate gradele, pro-
fesorii, programele, cartile sal fie imbibate de noua doctrinal a
statului. Dar aceasta nu-i de ajuns. Totdeauna in Germania, si
mai mult in timpul din urma, tineretul facea parte din nume-
roase societati sportive, militare, universitare, profesionale si
confesionale. Poate vor fi acum puse sub directiunea si contro-
lul national-socialist. S'a si desemnat un sef al tineretului ger-
man (Reichsjugendfiihrer) : Baldur von Schirach. Sub ordinele

www.dacoromanica.ro
 11

sale, o vastä Organizatiune cuprinde o parte administrativA, ca

si scoli de sefi" de sectii pentru aviatie, automobile, calarie,
ptesa, propaganda, adAposturi pentru tineret etc. in sfarsit pen-
tru toate societAtile de tineri. Acestea se impart in trei marl
grupe : tineretul hitlerist (Hitler-Jugend), studentii, societatile
tineretului german (Deutsche Jugendverbaende).
Tineretul german se imparte la randul sail in 4 grupe : cel
principal, care poartA numele de Hitler-Jugend 5i care cuprinde
pe tinerii dela 14 la 20 de ani, are pe langd el grupul copiilor
(Deutsches Jungvolk), pe fete (Bund Deutscher Maedel) si ti-
neretul muncitor (Jugendbetriebszellen). Studentii au o socie-
tate generala, din care fac parte in mod obligator. Ei isi pa-
streazd, de altfel, societatile particulare cari existau de mai
inainte (Corpurile, Burschenschaf ten", SocietAti filologice, con-
fesionale, etc.). Jugendverbaende". cuprind toate celelalte fe-
luri de societati : militare (Wehrverbaende), cum e Casca de
otel, cum sunt cele sportive, profesionale, catolice sau prates-
tante.
Din aceastA insirare repede putem vedea ca nu toate so-
cietatile de tineri sunt national-socialiste. Putem admite totusi
cA directiunea generalA va exercita asupra lor un control destul
de serios, ca SO' nu manifesteze tendinte opuse partidului condu-
cAtor. Vor fi tolerate numai infra cat activitatea lor nu va fi
ci sportivA, religioasa, de simpla camaraderie, cum e
de altfel cazul la cele mai multe societati studentesti. Actiunea
national-socialismului se intind de altfel dincolo de tineretul
hitlerist. Ea este predominanta in tineretul universitar, de ase-
menea in societatile militare (Wehrverbaende) Cate au mai rA-
mas, fiindca cea mai mare parte din ele au fost desfiintate; iar
Casca de otel a fost integratA in sectiunile de asalt, cel putin in
cat e vorba de contigentele tinere, cari sunt cele mai numeroase.
Se stie CA numai generatiunile mai vechi, numai vechii luptatori
au rAmas sub ordinele d-lui Seldte. Tineretul din Casca de otel
avea, pana in ultimile zile o indrumare intru catva deose-
bitA de a camarazilor lor nazisti. Nu i se fAcea doctrind, era
ocupat cu sportul si cu distractii. De and a fost inglobat in
tineretul hitlerist, aceste deosebiri se reduc : i se dau si lui ore
de teorie, in cari i se predau revolutiunea nationalA si principiile
national-socialismului. Teoria aceasta este foarte pretuita de
conducAtori: dupA cum telegrafia fail fir laudd jumatate de zi
meritele noului regim, tot asa trebue sa fie lectii si conferinte
cat de dese si pe intelegerea tuturor varstelor, chiar si a copiilor.
Indactrinarea aceasta, desi pare uneori plicticoasa pentru
tineret, lasa totusi urme. Mai sunt apoi si alte metode ca sO
atraga tineretul. Uniformele, salutul, serbarile, intreg aparatul
1 lulie 1933.

www.dacoromanica.ro
 12

exterior al national-socialismului formeaza o puternicA atractie.

Uu simplu gest salutul roman a adus poate sute de mii
de voturi national-socialismului. Cand tinerii dau acest salut,
ai impresiunea ca simt o placere fizica. Tot astfel cand arbo-
reaza drapelul cu svastika. Uniforma nu rAspunde numai unui
gust, pe care totdeauna 1-au avut Germanii : intr'o vreme de
lipsa si de somaj, ea are si o parte practicA. Este simpla, se
poate fabrica in serii si este ieftina ; iar oamenilor saraci, mai
ales la tail, li se da in rate de 1 marcA pe luna. Ea send de
sub schimbärile model. Fiind la fel pentru toti, desfiinteaza sen-
timentul de superioritate al tineretului sarac fata de cel bogat.
Camasa bruna este democratica. Serbärile atat de numeroase,
cu defilArile in masa, discursuri, cantece si muzica, focuri de
artificii, sunt foarte potrivite pentrui a provoca entuziasmul ti-
neretului. Negresit Ca pe adulti ii obosesc, fiindca ei flU pot sla
mearga si sa stationeze zile intregi ca la 1 Mai. Dar tinere-
tului ii place mersul in randuri, excitatia miscarii si a sgomo-
tului. and nu cunt mari manifestatii la stadion sau intealta
parte, atunci se organizeaza pentru tineret diisfraotii. In
fiecare DuminicA vezi pe drum sute de camioane automobile
incdrcate cu caniasi brune : sunt excursionisti din tineretul
hitlerist. Fiecare sectiune se organizeazd cum poate mai bine,
multumita conducatorului sau. Acesta gdseste un industrias, un
comerciant care-i va imprumuta pentru cutare zi un camion.
Rani industriasi ori comercianti ca sä refuze unii dau chiar si
uleiul si benzina. Si astfel cateva duzine de tineri vor ajunge in
paduri, pe marginea lacurilor, in imprejurimile Capitalei. Intr'un
oras mare, unde sute de mil de familii sufera de mizerie si de
lipsd de lucru, aceste initiative smulg tineretul dela sedere si
vagabondaj. De aceea se si vad acum mult mai putini tineri
umbland de geaba sau cersind pe ulitele Berlinului.
Serviciul de lucru, voluntar la inceput si care a devenit
obligator pentru studenti dela 1 August 1933, este de asemenea
un mijloc foarte bun. El impune tuturor o disciplinä stricta si
doua ore pe zi de lectii national-socialiste. Unii tineri sunt contra
acestui lucru. Se prang de hrana neindestulatoare si de turbu-
rarea orelor lor de studiu (nu e mare, fiindca serviciul de lucru
tine numai trei luni). Vezi insä cA nemultumirea lor nu e prea
mare. Isi va ajunge oare scopul acest serviciu de lucru : sa a-
propie intr'adevar clasele ? Se va vedea. Dar ideia principali
care este de a supune tot tineretul, fiiri deosebire de nastere,
la lucruri foarte grele, cu 0 disciplind militard, este pornita
de toti.
Din aceste scurte indicatiuni s'a putut vedea ca stapanirea
national-socialismului asupra tineretului se intinde in toate do-
meniile si recurge la toate metodele. Invataminte, lucru, jocuri
$i placed, nimic nu e uitat pana i formele exterioare, de earl

www.dacoromanica.ro
 13

unele religiuni, cum e catolicismul, au fast intrebuintate cu succes.

Prin multe laturi, noile doctrine de Stat, fascismul si national-so-
eialismul, seamana cu catolicismul din Evul Mediu: prin intole-
ranta, exclusivitatea, pretentiunea de a patrunde in toate do-
meniile vietii individuale i coleetive, de a fixa mintea oamenilor
intr'un anume tipar. Ele compenseaza ceea ce au inferior din
punct de vedere intelectual : o gAndire mai putin bogata si mai
putin nuantatA, o moralA mai sumarà si mai primitiva, cii efec-
tele mai puternice (datorita inrudirii cu instinctele adAnci ale
omului) ale spiritului de lupta, gustului de o vieatä mai in fier-
bere. Acestea tree dela individ la grup, cerAnd celui dintaiu re-
nuntari i sacrificii, datorite mai ales faptului cA o doctrinA poli-
tica tinteste sal orinduiasca vieata oamenilor aici pe pamânt si
nu dincolo. Opozitia intre catolicismul de azi si national-socia,
lism aparé fundamentala, iremediabilA si de aczea din partea
Bisericii se vad semne de rezistenta la noul regim. Chiar cu
cateva zile inainte de desfiintarea Centrului1), tineretul catolic
arata Inca oarecare ostilitate. El se lauda ca avea in organiza-
tiunile sale diferite 1 milion si jumatate de membri, dintre cari
cea mai mare parte s'ar fi mentinut. Se va stabili oare un com-
promis la acesti membri intre omul-credincios si omul-cetatean,
cel dintAiu ramanând credincios Bisericii, iar cel de-al-doilea ne-
fiind mai putin credincios statului, care cere o renuntare ab-
soluta si totalà, o supunere Med rezerva a spiritului si a pur-
tarii ? Vom vedea. Daca vor reusi, va fi cu o slabire simtitoare
din partea religiei. Se pare cA biserica se resemneaza dela in-
ceput, and face intelegeri cu Musolini si Hitler, sub pretext ca
ei o vor feri de bolsevism: afard doar daca biserica nu se
asteaptä la o rezistenta mai energicA din partea turmei cre-
dinciosilor, decat din partea pastorilor.
Dela marxism putem astepta vreo actiune asupra tinere-
tului german ? Putin probabil. Libertatea este atat de restrAnsa,
controlul politist atat de sever, incAt nu vedem pe ce cale s'ar
putea infiltra marxismul. Daca ar izbuti intr'adevar sa treaca
prin barierele noului regim, nu s'ar putea intinde prea mult. Ti-
neretul care va scapa de tutela national-socialistA va fi mai
curand format din inteligente independente, mai critice deck
camarazii lor, inteligente cari se gasesc inteadevar peste tot
in Germania. Cunosc de acestia, dar nici ei n'au scApat cu totul
de admosfera revolutiunii nationale". Dupa ce-ti vorbesc cu
un ton superior, iti vor spune cuvinte ca aceslea : Hitler a
facut totusi ceva bun : a desfiintat provinciile" si partidele" !
Trebue deci sä tinem socoteala pentru o bucata de timp
care incepe 2 si care va dura, pe un tineret german unificat.

Partid politic german.

2 Julie 1933.

www.dacoromanica.ro
 14

Tendintele despre cari am vorbit la vechiul tineret, de $i aratau

oarecare unitate, -se desfäceau in direetiuni deosebite. Puteai
vorbi de o tonalitate, de aspiratiuni comune celor mai multi, dar
nu de un sistem unic de gandire. Astazi acest sistem exista ;
gonind pe toate celelalte, tinde sà se inradacineze puternic.
Rasismul virea sa alba o filozofie politica $i moralà, pe care
o impune tuturor ca pe un catehism : arnestec de idei confuze,
cari nu rezista examenului celui mai sumar. E trist and auzi
tineri cari par instruiti, plini de bundtate, simpatici debitand
fleacuri pe tonul adevarurilor stiintifice, uneori cu accent de ere-
dinta religioasà. Dar sa nu-i mai judecam din punct de vedere
intelectual. Rdzboiu intelectului", striga odata Goebbels. El cu.
nostea generatiunea care avea sa-1 duca la putere: aceea care
dä foc cartilor si danseaza imprejurul bor.
In mod sincer, acest tineret nu tinde la inteligentä, ci la
eroism. Vrem", spune acest tineret, sä cream o societate
noua si un om nou. Lumea liberal-democratica a cunoscut pe
omul care därama si pe negustor. Tipul nostru va fi eroul !"
Nobilà ambitie, pe care trebue s'o respectam. Dar tipul
acesta nu e nou : el a existat totdeauna, desi in mic numär de
exemplare. Caci omenirea n'a fost formata din eroi, nici in
Germania, nici aiurea, si Hitler, cu toata autoritatea sa, nu-si
putea schimba compatriotii din acest punct de vedere. Mama
masa a celor cari 1-au ridicat la putere, mici burghezi si tärani,
au pretentiuni mult mai modeste : vreau sa traiasca, sa-$i ca-
stige painea, daca s'ar putea, cu putin tint deasupTa (astazi td-
ranul german isi vinde untul i manana margarina).
Am fdcut aluzie, la inceputul studiului de fata, la o hrosurd
publicatä in 1913 de d-1 André François-Poncet. Gäsim acolo
urmatoarele caracteristici ale tineretului german :
El are o cantitate de idei pe cari nu le discutd. Idealul cu
care se multumeste este foarte simplu $i acela ii vine din afard.
Are un idealism de stat. Poarta lanturi, cari nu-i sunt grele.
Este in serviciul fortelor cari conduc tara". Preocupdrile sale
intelecthale sunt ca i nule. Doreste in stat o putere executiva
forte, un militarism a$a zicand pacific, e contra partidelor. Nu
se ocupa de politica.
Afara de ultima caracteristica, descrierea de mai sus a
fost scrisa acum doudzeci de ani nu se aplica intocmai si
tineretului german de astazi ? Pasiunile politice, cari 1-au agitat
dela rdzboiu, au devenit fard obiect de and noul regim a pus
totul la curent : and FiihTer"-ul dicteaza politica, adeptii lui
nu mai fac politica. Aceasta ne-ar ingadui sa incheiem cä omul
nou anuntat seamana de minune cu cel vechiu. Dar nu este oare
un privilegiu al tineretuTui sa creada cd el va revolutiona lumea
and el de fapt merge pe urmele parintilor ?
RENE LAURET

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL ITALIAN.
Roma, Julie 1933.
Dupa aspectul pe care ni-1 ofera azi Italia, putem afir-
ma cA nici un stat, afara poate de Sparta, n'a facut atata sfor-
tare ca sa-si disciplineze copiii. Treceti prin cel mai mic oras :
numaidecat, in rand cate patru, o coloana de copii sau de ado-
lescenti va vor defila, izbind pamantul in cadenta martiala. Co-
menzile, executarea ordinelor, actiunea conducatoare a sefilor
sunt acelea ale unui camp de exercitiu militar.
La un semn, trupa se opreste, la un semn pleaca iar. Si sa
nu zambiti crezand ca este vreo imitatie. Copiilor din orice
natiune le place sd se joace de-a soldatii. Dar aici, seriozitatea
figurilor, incordarea spiritelor si o vointa hotarita arata ca nu
e vorba de o Tecreatie si mai putin de un joc. Acest tineret in-
regimentat pare ca indeplineste un nit. In nici im caz, nimic din
fantezia ward' si copilaroasa a cercetasilor. Aici copilul as-
culla' de o disciplind de fier : aceea a fascismului. Cad acesta
nu s'a multumit sa transforme pe Italienii de ieri si de azi ; vrea
sa fasoneze in acest scop pe Italienii de maine. Dupd ce a re-
deteptat spiritul si idealul natiunii, fascismul tine ca educatia
copilului sa fie in armonie cu ordinea si principiile noi, sa dea
intregului tineret al Peninsulei ace1asi suflet si vointa, ca sa
intregeasca cu generatiile nol opera de reconstituire a Italiei.
* * *

Ma s'a nascut organizatiunea Balilla. Aceasta numire insasi

este plina de inteles. Balilla este copilul erou, devotat patriei.
In 1745, la Genua, cativa soldati austriaci, tragand din greu
un mortier, au rugat pe oamenii, care-i priveau, sa-i ajute. La
refuzul lor, au lovit cu patul pustii ; dar pe cand nimeni nu in-
cerca sa se apere, W.A.- un copil de zece ani Perassa, zis si Balilla:
ia o plated si o aruncA in dusmanii patriei lui. A fast semnalul
rascoalei. In aceeasi sear& Austriacii au fost alungati din Ge-
nua. Organizatiunea Balilla, al carei mers este acum cunoscut
in lumea Intreaga, formeaza una din creatiunile cele mai carac-

www.dacoromanica.ro
 lb

teristice ale regimului facist. Cu un sistem complet 51 continua,

se adapteaza cu usurinta la toate fazele desvoltarii adolescen-
tului, pune stapânire pe copil de mic si, fat% sà-1 päraseasca de
loc, ii incadreaza in formatiuni reglementare, care-1 due pana
la consacrarea de cetätean.
Este un noviciat fizic, moral si politic al intregului tineret
italian dupa doctrina fascistä. Copilul apartine inainte de toate
statului. Acesta singur isi asuma educatia tinerelor geneTatii si
modeleazä dupa vederile sale mintea si coital adolescentului.
Fascismul crede ca in aceasta exclusivitate, in aceastä conceptie
dared a unui singur sistem de educatie, aplicat de stat, tinere-
tul va fi insufletit de virtutea necesara màririi Ita liei.
* * *
Din aceasta educatie a renascut o noua religie. De sigur
n'are in ea nimic bisericesc. Este chiar o religie Wed, dar care
cuprinde totusi un cult complet. Divinitatea este patria. Nu a-
ceea pe care teologii n'au incetat s'o aseze in ceruri, patria ce-
reasca, dar cea pamanteasca si pieritoare a omului. Respectul
pe care i-1 poartà e insotit de o terminologie sfântä. Cititi jur-
nalele fasciste : la fiecare pagina, räsar expresiunile Italie
sfânta", Italie divina". Mortii pentru patrie, sau pentru revo-
lutia camasilor negre sunt martirii" unui idealism sau apostolii
sai.
In cinstea lor, s'au ridicat altare, se aprind flacari sfinte
si se fac slujbe. Se vorbeste de locurile sfinte ale patriei si ti-
neretul este obligat sà faca rugaciuni si juraminte cari n'au ni-
mic comun cu legea celor zece porunci. Aceasta ciudata mutare
a stilului liturgic in cdmpul profan al sentimentului, al faptelor si
intAmplarilor cu caracter civil are chiar efecte si mai ciudate.
Odata, o revista destinata sä raspandeasca italianismul in lu-
me isi intituleaza un articol : De propaganda fide" (Raspan-
direa credintei). Un jurnal de provincie califica pe Duce Dum-
nezeul nostru", Dumnezeul sublimei credinte", care are mar-
tirii si, duhovnicii i eroii sai. In fine, intocmai ca celelalte su-
rori, aceasta religie fascista crede ca poseda adevarul intreg si
absolut. Unul din locotenentii cei mai apropiati de Duce, Bottai,
nu ezità sa spuna : Dupa cum un catolic nu discuta dogmele
credintei sale, tot asa flu vom discuta de loc dogmele crezului
nostru fascist".
* * *
Cari sunt primele frUcte ale acestei educatii dupd zece ani
de regim fascist ? Ca sa le intelegem bine, sa nu trecem cu ve-
derea ca in perioada antifascista, tineretul italian era cu totul
in voia lui. De aceea era prins de ofertele si lingusirile dife-
ritelor partide politice. Acestea-1 foloseau in propriul lor interes,

www.dacoromanica.ro
 17

care nu coincidea totdeauna cu interesul national. In floarea

adolescentei, tinerii italieni se manifestau unii ca masoni, altii
ca clericali, care pentru democratie, care pentru socialism. In
timpul studiilor universitare chiar trebuiau sA se inscrie intr'un
partid politic, in vederea carierei. In ce priveste rarele organi-
zatii tineresti ce existau, n'aveau caracter national vadit ;
corpul cercetasilor" era de provenienta anglo-saxond, ex-
ploratorii" catolici erau crescuti dup g. regulele universale ale
bisericii. Cel mult putinele grupari de studenti nationalisti aveau
o infatisare curat italiana.
Fascismul a nationalizat intregul tineret. L-a fuzionat in:-
teo forta. compacta. Pentru acest scop a considerat adolescenta
nu numai ca o perioadd de trecere intre copildrie si barbatie,
dar chiar ca o faza a ei insi, cu caractere, exigente i nevoi
particulare. Inainte de fascism, tineretid italian era, ca sä zicem,
o zona de trecere intre inconstienta copiilor i cariera oame-
nilor. Fascismul din contra facandu-i legi proprii 1-a pus in va-
Imre ca atare. A plecat dela punctul ca intr'o tard ceea ce e
mai de searna sunt tinerii, caci reprezinta viitorul. Numai o
natiune de tineri inflacarati, entuziasti poate sa-i refacd. situa-
tiunea. Cad numai tineretea poate sa aiba ca motor credinta
care mita muntii. Aceastá credinta, am vdzut-o, este aceea a unui
nationalism in miscare, mergand cate odata pana la fanatism.
Intr'o manifestatie a organizatiei Balilla, un subsecretar de Stat
al instructiei publice, Brodero, a zis chiar : ,,Umanitatea nu ne
preocupa, caci inimile noastre n'au capacitate suficientä sa se
induioseze pentru patru miliarde opt sute de milioane de locui-
tori pe pamant"... Aceasta este de sigur filozofia rece si realistä
a educatiei fasciste. E drept insa ca acest sistern de fier ingust,
exclusivist, indepartand familia si, nand la un punct, chiar bi-
serica, inlaturd mai intai odce influenta nepotrivita, ca i orice
discordie si orice nedisciplina .din tineretul italian. Si mai cu
seamd. nu-I Iasd a se molipsi de propagande subversive. Si prin
aceasta, Italia are intaietatea fata de toate celelalte tad, unde
infloresc acum, chiar si prin scoli, doctrine comuniste si anti-
militariste.
* * *
Alt produs al educatiei fasciste este CA da simtul colectiv
al vietii intregei tinerimi. Inregimentata in aceeasi tabard, a-
\rand aceeasi uniforma, ascultand de aceleasi ordine si de ace-
Iasi crez, tinerii traiesc, lucreaza si se desvoltä in comun. In
toata tinerimea sensul colectiv al existentei este accentuat in
dauna vietii personale. Din leagan, micul Italian este privit in
vederea rolului sau in stat.
In psihologia popoarelor moderne aceasta e un eveniment,
mai cu seama cà este opera unui popor mediteranian, care
Tinerelul 2

www.dacoromanica.ro
 18

trece drept cu totul refractar principiilor de autoritate. Tinere-

tul italian este format si educat ca sa nu vadä decat vieata de
stat. Intocmai ca in Roma veche. Organizatia tineretului fascist
corespunde de altfel cu cadrele vechilor armate romane, cu
manipule, cohorte, centurii i legiuni. Gradul cel mai inalt este
acela de consul. Tot ca la Romani, salutul cu bratul ridicat pen-
tru superiori, rege i drapel. Toatd educatia fascista vizeaza un
tineret dotat mai bine ca altadata cu simtul virtutilor antice de
ordine, disciplind, curaj i eroism. In acest fel, ea a modificat
mentalitatea tinerei generatiuni.
Vieata in comun a tineretului italian se face prin nenu-
marate manifestatiuni, ceremonii, excursii pe uscat si pe mare,
tabere, colonii de vacanta, matchuri atletice si executii mi-
litare. Tinerii din toate tinuturile regatului sunt mereu che-
mati sa se amestece in aceeasi coharta si parcurg peste tot
Peninsula. Ma incat la urmA isi formeazä o constiinta mud
despre nationalitatea italianà, o constiinta unitara, nu numai
regionala. Noul tineret italian, nascut din fascism, contribue in
felul acesta a duce la bun sfarsit unitatea mora1 i psihologica.
a Italiei. Se ridica contra spiritului regionalist care, ieri chiar,
stapanea si data din timpul cand Italia era despartita in mai
multe state. De acum inainte tinerii lombarzi, toscani, calabrezi,
sicilieni etc... se potrivesc in acelasi spirit peste Iimitele regio-
nale. Rana 'n 1914, unitatea italiand era doara de ordin formal
si administrativ. Mare le razboiu a transformat-o pe planul na-
tional. Tineretul fascist ii da azi pentru prima data infatiarea
spirituald.
* *

Transformarea cea mai radicald a tineretului italian este

datorita educatiei fizice, dupa cum a vrut si a organizat-o re-
gimul. Altadata, dupa ce se terminau orele de clasa, lucrarile
scolare si cursurile, tandrul se deda aproape totdeauna la ,,dol-
ce farniente". Astazi dolcele forniente a disparut. Chiar expre-
sia a fost inlocuita cu cuvantul ,,ordine musoliniana", care
este ca sinteza oricarei actiuni adevarate : sa traiesti in
pericol, adecä sa desfizi dusmanul, sa bati recordul, sa." dai peste
primejdii, sa invingi. Cu fascismul, exercitiul fizic este pretuit
nu numai pentru perfectionarea corpului omenesc, dar chiar
pentru educatia spiritului. El a patruns adanc in obiceiurile tine-
retului italian. Sub inalta carmuire a statului, copilul este su-
pus, in mod obligatoriu, mai intai la o gimnastica usoara ; pe
urma incetul cu incetul, ajuns tangs, la un adevarat antrena-
ment atletic, sportiv si la urmA militar. Dupa gusturi i aplica-
tie, in cadrul organizatici Balilla si cu ajutorul armatei si al
societatilor de sporturi, tanarul poate trage cu pusca, poate
face scrinfa, canotaj, poate ingriji de cal si poate face chiar

www.dacoromanica.ro
 19

aviatie. Astfel tineretul Italian este absorbit de exercitii fizice.

Traieste in aer curat. Este de sigur mai voinic, rnai sändtos,
mai frumos ca eel din generatia trecutA. Chiar straluceste in
toate intAlnirile internationale. La ultimele joeuri olimpice dela
Los-Angelos, 1,ragazzii" lui Musolini n'au cedat deck Ame-
ricanilor, invinand adversari de temut ca : Englezi, Suedezi
si Finlandezi. La Columbia, de eurand, atletii italieni au invins
pe atletii francezi. La Budapesta au cdstigat la scrima. Italianul
Camera este sampionul mondial la box. In automobilism, aler-
gAtorii Peninsulei inving aproape sistematic pe adversari. In
foot-balb echipele lor i cu cele austriace si cehoslovace sunt
printre cele mai bune. In aviatie, incercarile lor sunt cele mai
stralucite din lumea intreaga. Pe terenul de sport, tineretul ita-
hian infloreste.
Este de ajuns sä comparArn prezentul cu trecutul. Trans-
formarea insusirilor fizice ale tineretului italian arata inteadevar
cà puterea care emana din fascism este un fenomen impundtor.
Cu asemenea sistem sportul domina cultura. Sjortul este,
cum am zice, gustul pentru actiune curata, elernentara, necu-
getata, spontana, energie, vointd. Cultura intelectuala, inte-
leasa ca productia lucrarii spiritului, pare ca este incapabila
ea singurA sä schimbe atmosf era vechei Italii, sä creeze o noud
atmosfera. Sigur este cd tineretul e mai putin preocupat_ de pro-
bleme intelectuale ca alta data. Dorinta de a activa inabusa
gustul adanc al problemelor spirituale. Numeroasele sarbatori
si manifestatiuni ale regimului smulge adesea tineretul dela in-
cru. Anul scalar incepe foarte tarziu (nu inainte de Octomvrie)
si se sfdrseste prea curand (sfarsitul lui Iunie). De aceea
nivelul studiilor este mai slab ca intr'alte tari. Intaietatea
actiunii, accentuarea vointei in educatie au facut sa predomine
in Italia fascista o eductie sportiva si mecanica.
Astfel tineretul italian pare cà se indreapta mai degraba
spre tehnica. La tara, organizatiunile Balilla au deschis cursuri
teoretice si practice de agriculturd, la orase conduc scoli de me-
serii pentru mecanici, radiotelegrafisti, operatori de cinema,
electricieni etc. In unele porturi, scoli navale stau la dispozitia
viitorilor marinari. In orice caz, instructia tehnica incepe sa se
desvolte intr'un grad necunoscut la celelalte natiuni europene;
poate numai in Germania. Dar guvernul fascist nu-si inchipue
ca ajunge Italiei un singur tip de civilizatie. Deviza pe care a
dat-o Ducele tineretului univQrsitar : Cartea i pusca" e lim-
pede. Infiintarea numeroaselor institute culturale fasciste arata
de altfel grija regimului de a introduce o inclinare mai adancA
cdtre vieata intelectuala si spirituala a tarii. Cu toate acestea
vieata fizicd si exterioara (Vara indoiald i chiar prin faptul ca
generatia actuala s'a nascut in patirna luptelor civile) predo-
mina tineretul italian.

www.dacoromanica.ro
 20

Dela 1900 a fost chiar o insemnata reactiune idealista

contra materialismului si pozitivismului generatiei trecute. Ti-
neretul de azi din contra este insufletit pentru miscare. Dum-
nezeul puterii si al riscului predomind soarta. Spiritul fascist,
dogmele lui dominä toate operele literare ale tineretului. S'a
isprävit gustul estetismului danuntian, lirismul futurist forma
pura a abstractului. A revenit realitatea. Dar pand atunci nici a.
literaturd propriu zisä nu s'a nascut dela revolutia cArnasiIor
negre. Se stie de altfel ca nici o transformare politica' adâncd..
nici o revolutie n'au fost niciodata prielnice desvoltaiii literare.
Nici un dictator n'a reusit din ordin sA fn.)." o literaturd. In do-
meniul culturii viitorul este in mainile Atotputernicului. Dar
mareata vitalitate pe care tanara Italie o imprdstie in toate di-
rectiile este o garantie pentru viitor.
* * *

Dacd am vrea sA caracterizam cu un cuvanti educatia fas-

cista, am zice ca ea e inchinata cu totul vointei. Isi da silinta sA
inzestreze tineretul cu curaj, rabdare, abnegatie i sacrificiu-
Cauta. sA formeze caractere. De aceea regimul musolinian In-
fasoarA tot tineretul intr'o atmosferd inilitara. In Franta, din
contra, educatia tinde sà formeze adevdrate capete. Urmaireste
sà desvolte inteligenta. Alta deosebire : educatia fascistA este
o educatie de mase. Este bazatA pe suprematia Statului asupra
individului. De aceea cautd sä sustragä pe acest din urma dela
ocupatiunile personale si sa-1 lase sA-1 cuprindà vieata de mul-
time. Educatia are un caracter social, in contra a tot ce este
individual. In regimul facist sunt foarte multe serbäri, manife-
statiuni colective, ca sä smulgà pe individ siesi si sä-i aduca
aminte mereu ca este doar un element al natiunii. In Franta, din
contra, ceea ce ne dam silinta sA vedem progresand este tocmai
elementul individual. Individul ramane un scop in sine. In Italia
este un mijloc. Scop e statul. Deosebirea intre aceste doua ti-
nereturi, francez si italian, stA pe aceasta problema de principii.
Voinfa de a subordona statului individul in regimul fascist
explicd de ce unul din fundamentele educatiei este sä doteze ti-
neretul italian cu o credinta Vor prin aceasta sä impiedice des-
prinderea de personalitati, cari ar ajunge s sape fundamentul
constructiei fasciste. Deci nu un argument. Un crez. Educatia
fascista nu-si dà silinta sa formeze individualitdti deosebite intre
ele si sclipitoare din punct de vedere intelectual. Trebue ca
tineretul sä evolueze in bloc omogen. In Franta, educatia tinde
sa creeze o elita, s'o scoata din masa' si s'o formeze de-
osebit pentru rolul sat' de conducAtor. Se pregäteste tineretul
in asa fel, incat sA iasà din el elemente superioare intdrite en'
calitati intelectuale. Se cauta individualitati. Se procedaza prin
triare. Se filtreaza. FacAnd asa, se sacrificA caracterul, dar se

www.dacoromanica.ro
 21

desvolta inteligenta. In Italia cu fascimul totul este mai nivelat

ca 'n Franta. Fascistii cred cä exuberanta individuald este ddu-
ndtoare si ca tot tineretul trebue mdsurat cu aceeasi unitate.
Pleaca dela ideia cä individualitatea cea mai bogata este aceea
care prin puterea vointei si a energiei reuseste sd se impund, sa
comande. Condotierul poate sa nu fie intelectual. Foarte des
este bdtos, aspru, violent, brutal, dar cel putin are caracter.
Oricum, este tandr. Toti din gradele partidului fascist sunt in de-
pline facultati fizice. Sunt cel mult de 30-40 de ani. Adesea
maturitatea intelectuald nu este completd, dar, ddnd sefi in toata
puterea cuvântului, corpul, spiritul, vointa sunt de perfect acord.
Din cauza varstei n'au adese Inca experienta linistei si a rab-
darii. Se supard in fata piedicilor. Nu cautd sà le evite, ci le
ataca deadreptul. Vor sà le sfarme cu vointa. In Franta, din
cauza ca predomind inteligenta, oamenii politici ajung la putere
intre 50 si 60 de ani, la apogeul desvoltarii intelectuale, dar
corpul nu mai are aceeasi putere. Vointa slabeste. In fata greu-
tatilor, inteligenta singura lucreaza. Nu le ataca deadreptal, el
cauta sa le modifice.
Doud filozofii, cloud educatii : de-o-parte cea italiand, care
nu vrea sà ia pe individ izolat, ci-1 leaga de stat, dincolo,
cea franceza, care refuza sa amestece interesele individuale eu
cele colective. Cine are dreptate ? Daca plecdm dela ideia ca
societatea nu este deck cadrul in fata caruia puterea indivi-
dului trebue sa se plece, dreptatea este de partea Frantei. Iar
din contra deed politica eau-CA sä asigure predominarea statului,
dreptatea este de partea Italiei. In acest caz o astfel de educate
poate sà alba multe uirmari pentru doctrina catolica. Caci bise-
rica recunoaste indiVidului drepturi inviolabile si imprescripti-
bile, iar statul asigurd libera lor functiune. Astfel tineretul ita-
lian sta.' in mijlocul conflictului dintre biseried si stat. Tinerii
sunt erescuti pe-de-o-parte en doctrinele cad glorified vointa,
puterea militara, izbdnda, eroismul, natiunea, statul, adecd cu
idei pur pagdne, si de cealalta, dupd principiile crestine de urni-
linta si bine, cad aduc aminte cà individul este slant pentru
societate si ca familia este celula originald si fundamentall
Ducele a zis intr'o zi ca cloud ierarhii nu pot coexista. Aceasta
axiomd este potrivitd de minune tineretului italian, al carui su-
flet este hartuit intre directiuni pagdne si crestine. 0 atare stare
de lucruri nu duce deck la o ruptura a constiintei.
Italia facista da tineretului cea mai indrazneata educate
de stat din cdte ctmoaste istoria din antichitate si pana azi. St
Inca natiunile, cari, ca Sparta, au folosit acelasi sistem, n'aveau
marirea i complexitatea unui stat modern. De aceea experienta
pe care o inceared fascismul in domeniul educatiei este extra-
ordinara si poate sa aibd intr'o zi mad rasunete internationale.
PAUL GENTIZON

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL ENGLEZ.
and tdnarul Percy Bysshe Shelley1 fu expulsat dela
Universitatea din Oxford, la 25 Martie 1811, odata cu amicul
sdu Thomas Jefferson Hogg, fiindca publicasera in colaborare
o brosurd Necesitatea ateismului", s'a facut mare \Ilya in a-
cest vechiu si savant oTas; si daca s'ar fi pus la vot chestiunea
intre studentii de atunci dela Oxford, desigur cd majoritatea ar
fi fost pentru. Dar autoritatile universitare engleze pe atunci
erau mai putin tolerate deck astAzi. In aceeasi universitate
dela Oxford, in Aprilie 1933, studentii au votat ea in nici un
caz ei nu s'ar bate pentru rege Si patrie". In vremea noastra
ca si intr'a lui Shelley, ar trebui sà observam chipul provocatbr
sub care s'a prezentat tineretului chestiunea in discutie; si
poate ca ca n'ar trebui mult ca majoritatea tineretului englez
sa fie de aceeasi parere. Intr'adevar, si azi ca $i altd data,
tinerii ramdn tineri si greu se pot opri de a nu face haz si de a
nu lovi in spiritul burghez. Ar fi nepoliticos sã spui unui student
dela Oxford : Domnule, te stimez prea mult, ea sa cred cd. ad-
miti un singur cuvânt din cate mi-ai spus". Orice parere trebue
s'o luam in serios, este o chestiune de politeta elementara
fata de oricine, anar sau in vdrsta. S. nu uitam aceasta catid
vorbim de tineri sau cu tineri, caci cine suntem noi, de ne dam
aere de superiori? Dupà cum zice La Rochefoucauld, expe-
rienta celor mai in vdrsta poate nu este altceva decat amin-
tirea greselilor pe cari le-au faptuit.
Tineretul englez de azi isi are negresit träsaturile sale
proprii si caracteristice. Dar sa nu uitäm, ceea ce am mai spus,
ca el are mai intdi trasaturile caracteristice oricarui tineret:
entuziasmul, exagerarea, veselia si oarecare pofta fit-eased de
a se afirma. Apoi el se infatiseaza cu unele aspecte perma-
nente, cari tin de tara $i de rasa lui: un echilibru care se pas-
treaza in mice imprejurare $1 un simt practic care corec-
teaza numaidecdt ratacirile inchipuirii. Un socialist si chiar un

E vorba de marele poet englez, 1792-1822.

www.dacoromanica.ro
 23

comttnist englez n'au nimic asemAnator cu un revolutionar rus,

german sau francez. D-1 Lansbury a starnit rasul intr'o zi la
un meeting, declarandu-se partizanul unei revolutii, dar fara
violenta". Mai este apoi o rezerva., pe care mi-au fdcut-o toti
cati i-am intrebat despre chestiunea tineretulul: in toate tà-
rile, la un moment dat, sunt mai multe tinereturi, dupa avere,
educatie, mediu social. Totusi, cu conditiunea de a pastra deo-
sebirile dintre caracteristicile tineretului in general, al tinere-
tului englez traditional si al tineretului de azi, vom incerca sO
relevam din ancheta noastrA cateva observatiuni, cari, poate,
vor interesa.
* *

Din prirnul loc se impune o observatiune: dupd punctal

de vedere al persoanei careia te adresezi, sunt in Anglia doua
feluri sau coeficienti de perfectiune intelectuala reprezentativa.
Unul, conservator, face deosebire intre oamenii instruiti si intre
cei cu inteligentä naturala, se fereste de orice opiniune extrema
si de aceia pe cari nasterea lor de jos sau educatiunea lor neno-
rocitã i-au dus la tot felul de rafaciri politice sau sociale, acea
clasa imi spuse un tanar advocat englez pe care en o in-
cantatoare ironic o numim clasa muncitoare". Altul, cu tendinte
liberale largi i chiar socialiste, vorbeste numai cu dispret de
asa numitele upper classes" (pdtura de sus sau conducdtoare),
pe and isi pune toata nadejdea in bunul simt si in educatiunea
tehnied a claselor populare. Pentru acest al doilea fel de per-
fectiune intelectuald, secolul al XX-lea in Anglia este al apu-
sului lorzilor si poate chiar al monarhiei, dar, in orice caz. al
claselor burgheze si al universitätilor invechite cari le-au for-
mat.
Antagonismul intre aceste data puncte de vedere se ve-
dea Inca" acum 30 de ani, and eram la Oxford si and unul
din tinerii de atunci, George Bernard Shaw (era numai de
47 de ani) publicase cartea sa Om si supraom", punand fata
in fatA pe un tartar oxfordian socialist eu un vechiu liberal, ale
canti idei erau inaintate doar in varsta si pe tandrul socialist
universitar, la randul sau, cu un mecano" foarte inceput-de-
secol, care prefera farmecul mecanicei automobile limbil gre-
cesti si filozofiei. Trebue sa tii totdeauna seama de aceasta
deosebire care rezultä din punctul de plecare sau din ideia pre-
conceputd, and te adresezi Englezilor.
Vorbind deschis, mi se pare cal intre aceste doled puncte
de vedere: unul de dreapta si altul de stânga, dai de o intreaga
categorie de oameni can tini linia de mijloc, oameni pe cari
Moliere i-ar numi burghezi buni, inteligenti, activi, practiel, a-
1 Marele autor dramatic englez de azi.

www.dacoromanica.ro
 24

devarata maduva a Angliei contemporane. Dar din nenorocire,

prin electul doctrinei engleze a celor doua partide, ei tin fie
de conservatismul intransigent, fie de muncitorime. Mersul din
urma al vietii politice in Anglia pare a ne indreptati sä credem
ca acest grup al centrului este aproape a se forma, probabil
sub steagul de curand demodat al liberalismului.
* * *

Aceasta clasificare sumara, in trei grupe, a celor cari garb-

desc in tineretul englez, ne ajuta sä scoatem in evidenta un
fapt: tineretul englez, fairà sà vrea, cade in cele trei forme ale
gandirii politice engleze din secolul al XX-lea conservatism,
liberalism, muncitorism cele douà forme extreme necedand
nimic una alteia si a treia, liberalismul, realizand acea armonie
aitoleranta, de cari au fost incântati Francezii cari le-au cu-
noscut, inceoand cu Voltaire.
De aceea sä läsam odata pentru totdeauna de-o-parte CA-
masile negre, brune si chiar verzi, cari s'au ardtat de catva
timp pe ulitele Londrei Duminiea duph amiazi si cari uneori
au venit in gray conflict cu tineril Evrei. Se stie ca diferite
minti tinere", cum a fost acum in urma. Sir Oswald Mosley,
lost ministru muncitoresc, au vrut sà copieze metodele violente
cari au reusit pentru un timp in tari ca Italia si Germania. Dar
Angliei ii e groaza 51 de fascism 51 de bolsevism, fiindcd sunt
dusmane ale parlamentarismului. Acum de curand, Ministrul de
externe, Sir John Simon, intr'un discurs, a declarat c. nicio-
data natiunea britanicd nu va adopta metodele din Rusia, nici
pe ale d-lui Hitler, nici pe ale d-lui Mussolini". Din aceasta
modal spasmodica a camasilor colorate, putem scoate doar o
nemultumire a tinerilor contra celor hatrani, pe urma nenoro-
cirilor de azi si o pornire de imitatie a unor metode cari in alte
tail au reusit.
La extrema stangd a gandirii politice gasim in tineretul
englez un oarecare val de cornunism, mai mic la Londra. la
Oxford sau la Cambridge, deck la Universitatea din Glasgow
si in genere in Scotia. AceastA miscare mi se pare mai seri
oassa; filndca tineretul nostru este mai inteligent si mai filozof
decat restul tineretului britanic si mai ales el a lost mai atins
de criza mondialA deck in alte Ord. In Scotia gAsim o situa-
tiune la fel cu aceea care a aruncat Germania in starea de plans
de astazi. Multi tineri cari in timpuri normale s'ar fi dus sä
lucreze in marile industrii din Lowlands (Scotia de Sud), s'au
indreptat spre studii universitare, ca sA intre in carierele libe-
rale. In fata locurilor ocupate, el s'a repezit catre idealul auto-
nomiei Scotiei, care n'ar putea insa lecui relele de azi. Asa in-
cat la nemultumirea sociala se adauga aspiratiunea nationa-
listA; 51 chestiunea se complicA prin grupele cari s'au fAcut

www.dacoromanica.ro
 25

inauntrul nationalismului scotian. Nationalismul si comunismul

sunt cei doi poli imprejurul cdrora se inchiaga nemultumirile
tineretului scotian de azi.
La Belfast, capitala Irlandei puritane si protestante, sunt
Un grup de studenti saraci si inteligenti, democrati mai sinceri
deck in Anglia, adesea fii de tdrani, cari isi castigä vieata in
timpul studiilor universitare din lucrul manual, ca in America.
Cum Belfastul are o foarte buna facultate de medicind, s'au
format acolo un mare numar de doctori cari practica in Sco-
tia, la Londra, in Africa si pand in India.
* *

Coborindu-se in Anglia de Sud-Vest, gasim in tineret a-

celeasi tendinte traditionale: conservatori, liberali, muncitori.
Daca ne-am intreba cari sunt tendintele acestui tineret in alte
domenii deck cel politic si social, n'am sti ce sä raspundem.
Religie, literaturd, arta', filozofie, sport char, sunt afatea do-
menii in cari tendinta Engleziloc de a ajunge la cer pe dru-
mul care le place", se manifestd, azi ca si acum cloud sute de
ani. Peste tot, o mare toleranta a gusturilor $i a tendintelor.
Aceasta vine, credem, din influenta spiritului protestant, ca si
din lipsa unei culturi filozofice sistematice, neexistenta in An-
glia, afard doar de clasele specializate ale Universitätilor. Un
exemplu interesant 1-a dat de curand fundatiunea Bonar Law
dela Ashridge.
Acest colegiu conservator a fost creiat de un Englez, Ur-
ban Broughton, care, imbogatindu-se in State le Unite din ex-
ploatarea de cdi ferate, a däruit partidului conservator o ma-
reatà manastire din veacul al XIII-lea, unde 20 de calugari se
devotaserd starpirii ignorantei". Acest coleght dela Ashridge
deveni o mare pepinierd de conservatori bine instruiti in min-
cipiile partidului lor credinta regelui, Orli, imperiului si
are azi un consiliu de directie compus din cei mai marl oameni
politici conservatori (Baldwin, Neville Chamberlain. lord Hail-
sham, lord Fairhaven, fiul donatorului, etc.). Dar, prin subter-
fugiu, intrara .si cdtiva socialisti cinici, cari au turburat curata
atmosferd morald de acolo. Numaideck s'au modificat condi-
tiunile de admitere in colegiu. Din aceasta intamplare scoatem
doua concluziuni : conservatorii au inceput sà imiteze pe ad-
versarii lor liberali si muncitoristi si si-au fäcut scoli de pro-
paganda (scoli de vara), a doua ca toleranta politica englezd
nu admite Inca cresterea la un loc a tinerilor de credinta poll-
ticA deosebità.
Scolile de vara sunt vechi in Anglia: grupuri radicale sau
socialiste se adunau vara inteo scoald, intr'un hotel pe malul
marii sau la o localitate climaterica, ca sà discute principiile
partidului, facandu-si si cura in acelasi timp. La colegiul con-

www.dacoromanica.ro
 26

servator, ca in cele de stanga, yin oratori celebri si tin confe-

rinte. In Franta sunt asemenea adundri de vara, dar pentru li-
teraturd si filozofie, nu pentru politicà. Cad trebue sà deosebim
aceste adunäri, unde predomina problemele sociale. de achina-
rile politice obsnuite.
Sa ne oprim aici cu expunerea tendintelor politice ale ti-
neretului englez. Ele ne apar puternic canalizate si greu de
schimbat. Suntem inteo tard, unde, ca in State le-Unite, tra-
ditia stbaneste puternic formele gandiril politice. Dar in do-
meniile politic, religios, literar, artistic tot asa este ? Nu ere-
dem. Sa cercetam.
* *

Invers de cum se intarnpla in Franta, doetrinele politice

tind sa fie ereditare inteco familie engleza, pe când diferitil
membri ai aceleiasi familii se bucura de mai mare libertate in
chestiunea religioasa. Cunosc o familie engleza, ai earei 10 co-
pii, astazi adulti, tin din punct de vedere religios de biserica
independentilor, de quakeri, de biserica anglicand, de metodism
si agnosticism; dar din punct de vedere politic, toti sunt liLe-
rali puri, afara de unul-doi pe cari moda si interesul, bine in-
teles, i-au atins cu putina culoare protectionistd. Dar eati libe-
rali astazi, chiar in guvern, nu s'au lásat atinsi de aceeasi con-
ceptie a conservatorilor! E greu de admis de un Francez, venit
de curdnd in Anglia, cal s'ar putea atribui religiei o importanta
relativä i ca s'ar pastra, in schimb, in toata rigoarea, din tata
in fiu, cutare crez politic. Pe front, in timpul räzbolului, i pe
urma, in timpul numeroaselor campanii electorale, am putut
constata la multi tineri Englezi aceasta tendinta spre 0 anume
linie politica din nastere si lard discernamant: Fireste ca sunt
liberal", imi spunea un tânar ofiter destul de aristocrat, pentru-
ca sunt din Cornual si pentruca familia mea este liberala de
300 de ani!" Altul imi spunea ca e conservator, tot asa in mod
natural, pentruca e din Birmingham, sediu sigur" al conser-
vatismului. Sunt lucruri cari nu se mai discuta. Nu e tot asa
cu religia. Si astazi, ca si in secolul al XVIII-lea, la Englezi se
socoteste o impolitetä sà vorbesti de religie in societate, dar in
schimb toti andesc foarte mult si, din cauza lipsei de cultura
filozofica, interesul pe care-1 poarta tineretul ,,noii miscari de-
la Oxford" si in genere renasterilor religioase, este un fenomen
care impresioneaza pe un strein. Miscarea religioasd dela Ox-
ford, inspirandu-se dela un pastor american Buchmann, se pare
cä tinde mai mult spre metodismul dela Wesley si spre stanga
protestantä, cad el se margineste a moderniza toate formele
vietii spirituale, rugaciune, confesiune, etc., andu-le nume co-
mune si familiare, lipsite de orice parfum bisericesc. Buch-
manistii" stint modernisti ai practicei religioase, foarte sinceri,

www.dacoromanica.ro
 27

dar putin suparatori prin prozelitismul lor, spun camarazii

lor. Practica confesiunii publice, ca sä vorbim numai de punc-
tul acesta, se opune confesiunii auriculare a catolicilor adevd-
rati ; dar protestantii, afard de cateva secte populare, practica
o marturisire colectiva. Discipolii lui Buchmann preferd martu-
risirea publica si individuald; si obiceiul sharing"-ului sau
al marturisirii pacatelor si al caintei fata cu fratii, in grup sau in
biserica, a provocat barfeli din partea celor necredinciosi. In
realitate, aceste märturisiri publice ale discipolilor lui Buch-
mann sunt de cele mai multe on fàr rost. Un soldat englez,
de Odd, se ridica foarte emotionat in adunare j povesteste
ca, inainte de convertirea sa, fuma si bea, dar ca acum, slava
Domnului, a päräsit aceste cal gresite. Alte exemple de martu-
risiri lasa pe auditorul impartial plictisit $1 incurcat, caci are
impre.siunea unor oameni cari vor sa-si marturiseasca pacatele
si cari nu gdsesc mare merit inteo constiinta fara pata. Totusi
chiar tinerii cei mai ostili acestei mi$cari recunosc ca ea co-
respunde la ceva profund in generatiunea actuala. De sigur ca
de ea se leaga un puternic interes pentru chestiunile sociale.
Un tanar membru al partidului muncitoresc, mai curand nere-
ligios, redactor la un ziar al partidului muncitoresc, imi spu-
nea de curand, vorbind despre saracia teatrului englez contern-
poran: Viitoarea mare opera dramatica va fi probabil de in-
spirati une religioasa.".
Cambridge nu se poate lduda cu doua mi$cdri religioase
intr'un secol; totusi miscarea stiintifica, caracteristica acestei
universitati, nu 1-a impiedicat sa aibd de asta data douA grupe
religioase deosebite: Student Christian Movement", cu aspect
mai mult liberal, si Cambridge Inter-Collegiate Christian U-
nion" (C. I. C. C. U. = kikku) $i care este o reactiune contra
celei dintai. Nu trebue sa ne miram de desvoltarea acestor
organizatiuni religioase, fiindca cei cari cunosc vieata englezA
5i americana, chiar afard din universitäti, .stiu cat loc ocupa
meetingurile religioase in vieata tineretului englez $i american.
Alt punct in care tineretul englez se deosebeste de cel
francez, este ca interesul colectiv pentru chestiunile religioase
nu se vede 5i in materie de literatura $i de arta. Aici nu sunt
grupe, societäti sau reviste de tineri ridicandu-se contra for-
mulelor vechi. Ce student francez nu cunoaste sau n'a cunoscut
entuziasmul acelor publicatiuni periodice, adesea cu totul efe-
mere, prin cari el si amicii sai voiau sa revolutioneze lieratura
si arta, sa reinoiasca toate teoriile, sa rastoarne vechii idoli ?
Fiindca noi Francezii nu ne-am prea schimbat, din acest punct
de vedere, dela bunicii nostri romantici. Tanarul englez nu in-
cearcd, ceea ce incercase Victor Hugo si prietenii sai, sa dea
cu piatra in spiritul burghez". Daca e din lumea bund, declara
ca nu e clever"i inteligent; este un snobism la mon, intova-

www.dacoromanica.ro
 28

rasit cu oarecare dispret fata de diletanti. Lumea build., in acea-

sta.' tara, nu numai cal nu prea este intelectuala, dar se silage
sal nu fie intelectuala si se lauda ca nu este. Negresit cà lumea
se duce Ia expozitiile de arta olandeza, italiand, persand sau
franceza, dar numai pentruca le viziteazd regele si oamenii
,,bine". Mi-aduc aminte ca am fost intrerupt din admiratia u-
nui mare tablou de Giorgione, de aceste cuvinte ale unui tanar
englez din lumea buna, vorbind cu unul din prietenii sai si des-
cifrdnd greu in catalogul expozitiei; Gior...gior...gione! Ai au-
zit numele asta ? Eu nu, dar trebue sa venim, nu-i asa ?" Astfel
de ignorante sunt la modd.
Ca reactiune contra acestei stari de spirit a claselor aris-
tocratice, cari cred ca se abat dela traditia lor daca inteleg ceva
in arta 51 literaturd, a fost pe,. la 1920 un val de modernism si
de spirit tanar", al carui ecou s'a facut Noel Coward intr'una
sau cloud din piesele sale de teatru, dar si aceasta reactiune,
dupa atacurile mai vechi ale lui G. B. Shaw contra anti-inte-
lectualismului englez din Sud, nu mai era originala. Tineretul
de azi spune ca afectarea modernismului in idei si in gust
arta j mobilier este ceva vechiu; aceasta aminteste mo-
dern-stilul din 1900 si spiritul fin de siecle" tot de atunci. Un
singur om a stint sa exploateze satira oferita cu darnicie de a-
ceastä clasa nobilä, careia nu-i pasa de nimic si chiar de mai
putin deck nirnic, este P. G. Wodehouse, umoristul care a creat
tipuri cornice celebre. Univrsitatile nu sunt atk de prinse de
acest snobism de nepricepere in materie de arta, dar si acolo
deosebesti ,,muschii" de creier", pe atleti de esteti. Aceste doua
categorii sunt dospite de dispret una contra alteia.
In ce priveste tineretul care nu se bucura de avantaje so-
ciale, nici de educatia universitara traditionala, fiii de lucratori
cari prii inteligenta lor razbat si trec prin scoala primara, prin
scolile secundare si prin institutele politehnice, judecata lor
despre clasele superioare e aspra. Imi pare cad aceastà noua
clasd conduckoare, iesitä pe urma democratiei, a cdstigat in
influenta de vreo 30 de ani prin caracterul salt serios, prin
constituirea Partidului Muncitoresc in partid parlamentar si
prin venirea la putere a acestui nou partid in 1924 si 1929. Este
o pepiniera de Englezi noi, ca sä zicem asa, si de cari vom auzi
vnrbindu-se. Am primit o scrisoare dela un tatA familie en-
glez, in care rna intreaba unde si-ar putea trimite la studii in
Franta pe fiul sau, inteo scoala unde sa se invete altceva de-
cat sporturile, .unde sa invete limba franceza si sa castige oa-
recare inteligenta si unde sä nu fie invatarnant religios obliga-
toriu". Sa fie scrisoarea aceasta un semn al timpului si un in-
ceput de nemultumire contra formulelor traditionale ale educa-
tiunii engleze, atat de laudata de unii Francezi? Am raspuns
la scrisoare ca programele si regimul din liceele franceze co-

www.dacoromanica.ro
 29

respund tocmai cu ce dorea pdrintele acela ; dar cand va afla

ea liceele in Franta sunt de stat, va fi el atat de liber de
prejudecalti, ca sa-si trimitä copilul acolo? Caci pentru cei mai
multi Englezi, tot ce e sustinut de stat : scoald, colegiu sau
spital, este negresit eau condus; numai cei cari simpatizeazd
cu partidul muncitoresc cred altfel.
Atingem aici, mi se pare, cauza adanca a nehotaririi, a
lipsei de directie, care caracterizeazd tineretul englez contem-
poran: educatia. 0 carte noua a unui autor olandez, Renier, in-
titulatä in mod regretabil Englezii sunt umani?", a atribuit
snobismul intelectual englez realei ignorante la care sistemuI
de educatie, stabilit de tin secol de catre Thomas Arnold, a con-
dus tineretul britanic, cerand un intreit ideal: crestinism, eru-
ditie si gentleman"-ism. Acest cuvant de ordine al fostului
director dela Eton n'a produs, dupa acest critic, decat crestini
la suprafatd, eruditi de loc si oameni cari concentreaza toatd
atentiunea la nobleta, ridicatal la rangul de idol social : a spur-
tului. Cei mai de jos oameni se socotesc i ei putin 'gentle-
man"-i, fiindca joacal orbeste la curse si pariazd la matsch"-
uri. Aceeasi critical o gasim la Scotianul Macdonell in cartea
,,Anglia, Anglia lor", unde intelectualiSmul viguros al Celtilor
din Nord este opus elegantei afectatiuni de ignorantä a Saxo-
nilor din Sud. Chiar un Englez, Harold Nicolson (fiul fostului
ambasador in Rusia, azi lordul Carnock), a publicat de curand
articole in cari isi batea joc de vechea formula, devenità ba-
nald, a educatorilor englezi, cari spun: Nu tindem sà forrndm
savanti, ci caractere". La aceasta, Nicolson rdspunde cu drep-
tate : ,,Da, si de aceea Anglia se vede batutd pe terenul tehnic
de cea mai mare parte a celorlalte natiuni. De aceea, drept fi-
lozofie, avem numai o \raga religiozitate sau un vulgar empi-
rism. Si yeti putea zice cà Germanii, ltalienii, Francezii, Elve-
tienii sunt oameni lipsiti de caractere? Educatiunea traditionala
englezd, cu toate brevetele de valoare ce-si dau educatorii en-
glezi, este foarte inapoiatd". Alt critic enzlez citand cuvintele
destul de absurde, dupà cari lupta dela Waterloo s'a castigat
pe campurile de joc dela Eton" deci gratie sportului si ca-
racterului, a adaugat cu cruzime: Tot pe aceleasi campuri
de bataie am pierdut lupta dela Loos". S. adaugam ca, dupa
ce cei mai emancipati tineri au descoperit cà inclinarea spre
sporturi avea ca unul dintre scopuri sà indrepteze spre aceastd
forma de activitate alte impulsiuni naturale ale tineretii si cal
era deci numai o forma' de ,.inhibitie", cum zice Freud, s'au
ridicat cu vigoare contra lui Thomas Arnold, a traditiei dela
Eton si a sporturilor.
In sfarsit, tineretul englez de azi s'a nascut in tirnpul raz-
boiului sau putin Inca inainte; si a ramas un amestec de ne-
rabdare i apatie. 0 educatoare priceputa imi spunea: Tinerii

www.dacoromanica.ro
 30

nostri din perioada care a urmat indata dupa razboiu erau fri-
voli, surexcitati, lacomi de placeri, dar erau destul de vioi ca
sa experimenteze si SA se avante pe toate caile noi cari le erau
deschise. Astazi se produce reactiunea si mai ales in urma un-
prejurarilor legale lipsa de lucru, de bani, pierderea incre-
derii in destinele Angliei i ale imperiului sau, prabusirea poate
permanenta a partidelor politice, influenta descrescanda a re-
ligiei, sansele mai reduse de casatorie si a vietii de familie
generatiunea noua si-a pierdut speranta si a devenit indiferen-
re. Se constatä un interes inca vitt pentru stiinte, pentru me-
canica automobilului si pentru radio, dar aceasta se acorda des-
tul de bine cu uscaciunea inimii si cu apatia egocentrica. Acest
tineret, care n'a avut nici marele avant, nici imensele deceptii
ale ralzboiului mondial, se simte sacrificat, critica starea de
lucruri existenta, dar se intereseaza prea putin de marile forte
(Societatea Natiunilor, etc.) prin cari el ar putea creia un viitor
mai bun.
A aparut la Oxford un pamflet, care a produs scandal :
Scrisoare Oxford"-ului, de un tanär student P. H. Harison.
Acest document, imprimat si distribuit in ascuns, din cauza
personalitätilor pe cari le face si a formulelor brutale pe cari
le contine, este un fel de rezumat al nemultumirilor unui tanar
de azi contra secolului in general si contra Oxfordului in par-
ticular; dar el contine, ca incheiere, un indemn catre tineri sä
lucreze, in loc sa cugete si sà poetizeze puternic: Sunt multe
tinere si multi tineri la Oxford, cari au forte si creier. Pentru
Dumnezeu, folositi-le! Oxford-ul are nevoie de un inteles mai
larg al valorilor, de o viziune noua, de o cunoastere directa si
personala. Duceti-va in Alaska, pe Coasta de aur, duceti-va la
dracul! dar duceti-va undeva, unde sä dati de ceva deosebit,
dramatic, nou...". Expeditiile de vara. de Oxfordieni in regiunile
polului Nord sunt o manifestatie a acestei dorinte pasionate a
tineretului englez ca sa iasa din banalul zilnic si descurajator.
Mai putin nefericit deck alte tinereturi, tineretul englez
al vremii noastre nu este fericit. El mita motive ca s spere
si sa traiasca: ii dorim sä le gaseasca.
ROBERT L. CIO

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL AUSTRIAC.
Se poate vorbi de un tineret austriac" ? Aceste doua cu-
vinte nu pun cumva cloud probleme ? Tineri ! dar toti suntem
tineri pentru generatiunea precedentd, dupd cum aceasta pare
batrand pentru aceea care-i urmeaza. Acum doi ani a ajuns
cancelar al Austriei un om de mai putin de 40 de ani". D-sa,
dupd exemplu sau, si-a compus un guvern de tineri" cu un
ministru de 35 de ani, cel de justitie si ad-interim la Instructiu-
nea Publica, Schuschnig. Vom cere parerea d-sale asupra che-
stimi, dar mai mult in calitatea d-sale de ministru al instruc-
tiunii publice Si de organizator al tinerilor catolici", deck in
aceea de tanar" propriu zis, cad nu vTem sa supardm prin
aceasta extensiune a cuvantului pe cei cu mai putin de 30 de
ani", pe cad mai cu seamd i-am consultat, fiindca de ei tre-
bue sa. vorbim.
A doua problemd : sunt Austriaci ? existä un tineret an-
striac ? Unii teoreticieni, gravi, cu creierul intunecat de neobo-
sitä propaganda pangermanista (s'au gasit unii si la Sorbona)
nici nu mai voiau sa vorbeasca despre Austria decat ca de o ra-
murd a natiunii germane. Desteptarea ideii austriace va parea,
cred, cititorilor o indreptatire suficienta a titlului de mai sus.
Adaug cA fiecare aici 1 m'a inteles când I-am pronuntat i mi-a
rdspuns fie calduros, fie teal, ludndu-1 ca punct de plecare al
convorbirii.
Dar mai intdi, ce este Austria, patria acestui tineret? Mica
republica, cu hotarele trase de tratatul dela Saint-Germain, este
mostenitoarea unui mare imperiu, ale cdrui vaste proportiuni,
prestigiu international, fericit echilibru, economic in prosperita-
tea generald a Europei dinainte de rdzboiu, când Frantz-Iosef a-
parea ca un venerabil suveran, in mijlocul unei cut fastuoase
si in fata unei armate respectate si temute, le-a vazut tine-
retul din 1914. Tineretul din 1920 a trait in caminuri laird pa-
rinti ceasurile triste ale blocus-ului foamei, urmate de dislocarea
imperiului Habsburgilor, apoi, dupa amputdrile chirurgicale o-
perate pe baza principiului nationalitdtilor, desteptarea intect
I La Viena.

www.dacoromanica.ro
 32

mica republicA, a carei capitalä de doted milioane de suflete isi

vedea supusii redusi dela 50 la 6 milioane. Dinastia, intrupatA
intr'un ultim impArat, care nu putea face fatA rolului sätt stri-
vitor, pArea a se stinge in exil si in incercAri copilAresti de re-
staurare la vecinii Unguri, cu moartea fArA glorie a lui Carol I
la Madera. Aristocratia se imprästiase. Burghezia, strivitä in
orase de impozitele puse de consiliile comunale socialiste si
ruinatA prin jocul normal al inflatiei, se prAbusea in aceasta
medioritate, din care Germania a gAsit o iesire, hitlerismul.
Comertul i industria, strânse de gat prin inchiderea debuseu-
rilor traditionale i prin sarcinile sociale ale unei legislatiuni de
utopie revolutionarA, eratt primejduite prin prabusirea una dupd
alta a bAncilor. Republica improvizase o micA armatA pe ju-
mAtate bolsevica. Atribuind acest faliment general insuficientei
vechiului regim agravate de aceea a unei republici judeo-mar-
xistA", tineretul, cand nu exagera inndirectiunea extremei
stangi, se indrepta spre mitul consolator al rasismului. In a-
mandouä directiunile, el se rupe de vechia ca si de noua Austrie.
Dar pe cand acest curent care se accentua dela 1920 la
1930 ca sA cifam numai date aproximative generatiunile
dinaintea rAzboiului, ridicand steagul crestinilor-sociali ai mai
Lueger, aduceau din non, cu ministry] Vaugoin, disciplina si in-
stinctul conservator in armatA, consolidau, cu cancelarul Seipel,
independenta politica a Austriei, bazand-o pe Societatea Natiu-
nilor si, de bine de rAu, f Aceau fata urmarilor nenorocite ale
chracurilor marilor bAnci. Miscarea aceasta atrase si tineretul.
In momentul triumfului national-socialismului in Germania, ve-
chia Austrie dedese destui vldstari, asa cA mica RepublicA in
fata pericolului brun" li aduse aminte de tineretul sdu cu o
mandrie reinviatA, cu un inteles national recucerit.
Tineretul austriac de astAzi se compune din toti cei cari
n'au cunoscut decat grozaviile ralzboiului si ale dezastrului, di-
buirile in politicA, experientele fiscale, falimentele financiare si
criza economicA de dupA rAzboiu, intai localA, apoi mondiald,
toate elementele de apreciere putin favorabile pentru cei dinainte.
Dar trebue sA deosebim generatiile. Unii au accentuat miscarea
care impingea tineretul dela 1920 cAtre partidele subversive de
extrema stangd sau dreaptA. Se constatd CA cea mai mare parte
din cei amestecati in violentele si atentatele acestui an sunt
cei de mai putin de 20 de ani", adesea liceieni. Ceilalti au reac-
tionat, dupA marea lege a istoriei in asemenea imprejurAri si ast-
fel catolici si patrioti apar la avan-garda Austriei desteptate".
Asa incat tineretul austriac de astAzi, doritor sA scape de greu-
tatile prezentului, isi dd. drum idealismului sdu nu numai in douA
directiuni, ca in ajunul prabusirii monarhiei Habsburgilor, ci In
trei, cea din urned fiind cea mai forte, ca Rind cea mai nouA :
intka, cea mai veche si mai slabA, extremismul marxist ; a

www.dacoromanica.ro
 33

doua, national-socialismul cu dogma lui rasista ; a treia, patrio-

tismul austriac Inviind intr'o transfiguratiune din povesti glo-
rioasele traditii si intelesul misiunii istorice" a Austria
Deosebirile de etichete politice cari despart tineretul au-
striae in trei tabere", imi spunea de altfel unul din cei mai pre-
tiosi informatori ai mei, d-1 Herbert Nusko doctor in drept,
organizator vienez al unei foarte originale Institutiuni Club
austro-sträin de studenti (Oesterreichisch-Auslaendischer Stu-
dentenclub)", great sub auspiciile rectorului Universitatii din
Viena, Innitzer, astäzi cardinal-arhiepiscop al Vienei, mare
prieten si mare binefacator al tineretului austriac nu cores-
pund cu deosebiri adanci de mentalitate si de tendinte $1 numai
pentru usurinta unei analize putem deosebi tineretul scolar"
de al mestesugarilor, tineretul masculin de cel feminin. Tea-
sdturile lor comune sunt mai ales : exclusivismul, avand drept
urmare in munca si in gusturi o specializare excesiva, sau si
radicalismub amandoua fie rose, brune" sau tricolore". Dar
aceste trasaturi nu sunt oare ale tuturor tinerilor, doar cu un
accent nou, acela al seriozitätii precoce ?
*

D-1 Schuschnig, care a ajuns Ministru de Justitie Med sa

fi Mout pada atunci called parlamentara, trebuind sà primeasca
si interimatul, care se prelungeste 1), al instructiunii publice,
era indicat pentru acest post de WA', in clipa in care e vorba
sd se stabileasca din nou in scoald si in Universitate spiritul
traditiunii si al patriotismului, prin gradul inalt in care el il
incarneaza si prin talentul realizator care-1 insufleteste. El a
pästrat dela tineri ardoarea convingerilor, impetus : s tie sd le
vorbeasca si sa-i antreneze. Dar stie sä se facd 5i advocatul lor,
sä traduca sentimentele si dorintele lor in limba generatiunilor
precedente, sà explice fatalitatea greselilor acelora, dar si me-
ritele 5i serviciile aduse noilor generatiuni, in scurt sä realizeze
intre generatiunile de ieri si de maine compromisul", a earth
arta este o specialitate a Austriei, in toatd istoria ei, ca si in
ziva de astäzi. Din intrevederea pe care i-am cerut-o pentru an-
cheta de fata voiu reda numai aceasta introducere generald :
Ca sd intelegi tineretul austriac, trebue sa cunosti greuta-
tile materiale in care se sbate. Lipsa de lucru apasä greu, amar-
nic de greu, pe fiecare fel de fiecare categorie de tineri. Tifrele
oficiale spun mai mult decat orice explicatie : sunt in Austria
zeci de mii de tineri i tinere cari, sau n'au gasit nimic de lucru
niciodata sau, chiar daca au gasit ceva la inceput, acum nu
mai au nici atat. In ce priveste pe cei cari in ultimii zece sau

I La 8 August 1933.
Tineretut. 3

www.dacoromanica.ro
 34

doisprezece ani izbutisera sa-$i c4tige de lucru, el stiau ea des-

voltarea normalä in Austria le va lua posturile, ca sà le dea
celor cu drepturri mai vechi. Aceasta nesiguranta a zilei de maine
a desvoltat din ce in ce, chiar si la cei mai putin sacrificati ai
acestei generatiuni, indoiala 51 desnädejdea. Acest din urma
sentiment explica, mai mult deck simpatia pentru programul
lui Hitler, adeziunile in masa ale tineretului la national-socia-
lism. Acest pesimism si la cei cari au mers pana la aten-
tate acest nihilism, au fast favorizate de lupta antipatriotica
si antireligioasa a partidelor de extrema stand din vremea re-
volutiei dela 1918. Contra acestui total de cauze demoraliza-
toare am vrut sa reactiondm. Sfortarea noastra ca sa ducem
tineretul la idealuri de credinta in intelesul ordinei si al disci-
plinei, la dragostta de tard a gasit rasunetul care-1 merita".
*

Daca tineretul pare adânc divizat in ideile sale politice, na-

tionale si religioase, aceasta vine de acolo c. s'a format la $coli
cu totul diferite. Invätamantul liber functioneaza, alaturi de
al statului si al comunelor si beneficiaza de importanta pe care
o rezerva atat educatiunii, cat si instructiunii copilului, ca si de
liberalismul sau, care-i permite de pilda sh alba alaturi de elevi
catolici si elevi de alta religie. Scolile primare $i secundare ale
statului sufera mai ales de amestecul politicei in corpul didactic.
Elementul rose din corpul didactic vienez si al marilor orase
a contribuit mult la vastele contingente de electori socialisti,
prin cari tinerele generatii de lucratori din centrele orasenesti
au realizat succesul votului. Si mai simtità a fost activitatea ce-
lulelor hitleriene ale corpului didactic asupra copiilor. Cel din
urma atentat asupra liniei Viena-Baden incercat de elevii li-
ceului din Traiskirchen fusese pregatit cu complicitatea nu nu-
mai a mai multor camarazi de amandoud sexele, dar si a unuia
din profesorii lor !
Nimic mai natural deci deck ca liceienii, astfel pregatiti,
sa clued in Universitati sau in colile superioare, dupä trecerea
bacalaureatului, combativitatea. Aceasta a %cut sa devina a-
proape perpetue härtuielile, cari duc fireste la inchiderea sco-
lilor superioare si a facultkilor. Foarte interesantä si mai
mult cludata ar fi o statistica de zilele and Universitatea
din Viena si cea din Innsbruck au fast deschise ori inchise in
fiecare din cele douà semestre ale anului scolar in curs, seme-
stre dintre cari al II-lea are de obiceiu numai 3 luni ! Dar cu
toata obligatiunea ce o are, rectoratul nu vrea s comunice ti-
frele oficiale. Intrebam pe un profesor dela facultatea de litere
daca si cum pot lucra studentii sai intre atatea hartuieli, cari
apar in ziare saptdmanal, dacd nu zilnic. Mi-a faspuns cu un
zambet plin de indulgenta : ,,Studentii cari muncesc nu sunt

www.dacoromanica.ro
 35

cei cari fac turburAri; si nivelul Universitatii, departe de a Se fi

scoborit cu desvoltarea luptelor politice, s'a ridicat in raport
cu ce era indata dupd razboiu. Ceea ce supard mai mult pe stti-
dentii cari lucreazd nu sunt atat camarazii lor sgomotosi, ci
lipsa de carti $1 de instrumente personale de lucru, aglomeratia
din biblioteci si mai ales greutätile vietii materiale cari con-
strâng pe cei mai multi la un traiu cu lipsuri sau la castigarea
pinii zilnice prin ocupatiuni streine de preocuparile lor. Statul,
'Drawl i diferiti oameni bogati au inmultit fundatiunile cari
asigura mâncare stuclentilor saraci. Dar cati n'au trebuit sä
se faca chelneri sau dansatori, ca sa citez numai ocupatiuni mai
putin depdrtate, la prima vedere, de vechiul student !"
Cu tote aceste greutati, navala candidatilor la diplomele
de invatamânt superior este enorma, daca nu ingrijitoare. Acea-
st a. navald este pricinuitä de invadarea invatämântului superior
de cdtre femei. Suntem departe de timpul dud studentele re-
prezentau numai o avan-gardd a femeilor emancipate. Dacd am
judeca dupà prezentele efective la cursuri i conferinte, ai crede
ca studentele stint mai numeroase deck studentii, a caror ati-
tudine %fa de ele este in genere mai putin decal binevoitoare.
Paptul acesta mai este pricinuit si de taxele reduse ale invata-
mântului superior in Austria, care pentru nationali sunt de pilda
de trei ori mai midi deck in Germania. Mai este pricinuit $1 de
concurentd, fiindca orcarui candidat la o slujbal oarecare i se
cer cunostinte, dacd nu grade, din ce in ce mai grele si elimi-
natorii. Aceste consideratiuni intrunite produc efectul dezastros
ca desvoltä in Austria, ca si in toed Europa centralä, invers
de cum este in Anglia de exemplu, o adevarata hipertrofie a stu-
diilor superioare, o inabusire a facultatilor si carierelor, o inflatie
de diplome (numai Universitatea din Viena acorda an cu an
dela 1000 la 1200 de doctorate), al carui rezultat este fabricarea
mereu crescanda a unui proletariat intelectual" primitor de
orice sugestie de disperare si actiuni necugetate. Intelegerea
tArzie, dar completà, a acestui pericol a dus la creiarea unui
front al tineretului patriot" format din societätile si formatiu-
nile in cari idealul patrotic sau religios al vechei Austrii poate
muon iarasi pentru apararea Austriei noua.
***
M'am interesat si de gusturile tineretului austriac in do-
meniile artistic si literar, tehnic, economic, sportiv, precum si
de parerile lui in legatura cu armata si cu familia. Iata cam ce
raspunsuri am primit dela baleti :
Dam putin interes artei plastice. Aceasta vine din putina
pregatire primitä in scoli cu privire la arta 5i la istoria ei. Altfel
stä lucrul cu literatura, al cdrei gust liceul ni 1-a desvoltat foarte
mult. Am ajuns sa cunpastem nu numai pe scriitorii germani,

www.dacoromanica.ro
 36

dar si pe cei cari au scris in cele doua limbi straine cari figu-
reaza in programele scolare : franceza si engleza. Poate chiar
ca invatdm prea multa literatura si prea putina limbd, con-
versatie. Mai toti intelegem frantuzeste, dar nu vorbim. 0 bung
parte din tineretul cult se deda el singur la Inc/11-i literare, Meg
sa puna de altfel marl sperante in succesul lor.
Ca buni Austriaci, ne place mai ales muzica din copilarie.
lubirea aceasta ne-o aratam nu numai printr'o staruinta ex-
ceptionala, plätita cu mari sacrificii, la marile concerte si la O-
pera, dar si printr'o practicA foarte staruitoare a muzicei de
camera si a corurilor. Din contra, muzica mecanica" apare
numai la dans. Trebue sa vorbim in mod special de cercurile
destul de rdspandite cari constitue avan-garda muzicei moder-
ne. In mare favoare este la tineret i teatrul. In aceasta privintd,
tineretul da dovada de o judecata sigura, desfacuta de ,,partis
pris" politice sau confesionale.
Problemele economice le privim mai mult din punct de
vedere personal. Este exclusa o atitudine comunä fatä de gre-
selile cari au adus mizeriile actuale sau fata de remediile cari
se impun. Fecare merge mai mult sau mai putin dupd ziarul &au,
fard ca din mijlocul tinerilor" sa iasa vreodata sugestiuni
practice noi. Elementul care manifesta mai mult gust si compe-
tentä este mediul special al studentilor evrei.
Din contra interesul pentru chestiunile de domeniu tehnic
este relativ foarte desvoltat. In aceasta stä ca si iii alte
tari mai ales deosebirea intre noile si vechile generatiuni.
Din acest punct de vedere, Austriacii sunt in bunä scoala, fiindcd
au furnisat prin traditie, ingineri, constructori si mecanici in-
tregei Europe si celor doua Americi si fiincica industria lor
electrica, de pilda, ramane model. Visul celor mai dotati dintre
studentii $coalei noastre Politehnice este inca sa-si facai viitor
in streinatate !
,,Sportul stapaneste 100 la 100 din tineretul masculin, fa-
vorizat de programele scolare, ca si de situatiunea geografica a
%rib care ofera inlesniri pentru mice manifestäri de iamb.' ori
de vara, de ski sau de innot. Viena nu este, dung satistici, orasul
prin excelentä al bailor ? Sa marturisim cä uneori ocupatiunile
serioase sufera din cauza acestei aplicdri catre sporturi ?
Domeniul politicei este un teren arzator. Oricine stie cà
noi suntem, ca si tara intreaga, impdrtiti in trei tabere, cel putin.
E pacat sà tineretul este amestecat in lupta politica in gradul in
care este la noi, dar dealtfel bine Ca, multumitä unei desvoltari
cu totul speciale a lucrurilor, politica se face de catva timp nu
:trumai pentru tineret, ci 5i prin tineret. Oricare ar fi indru-
marea politica de care tinem, cu un ideal national deosebit sau
cu o formula patrioticd impusd de aceste deosebiri ideie au-
striaca, mare ideal german, nationalism rasist si chiar paci-

www.dacoromanica.ro
 37

fism ne iubim toti deopotriva tara, care are in fata flecaruia

merite pentru aceasta iubire trecutul, incercari de avan-garda,
germanism mai vechiu si mai incercat deck al Berlinului ; sau
tendinte cosmopolite.
,,Acum despre relatiunile de familie. Dupà razboiu, lega-
turile familiare au slabit, tineretul cere emanciparea sa din ce
in ce mai radicalä. Convinsi cä timpul a mers mai repede deal
parintii nostri, credem cA spiritele noi inteleg mai bine lumea
nouà i adesea experienta" tinerilor este superioara experien-
tei batrânilor teatrul 5i filmul reprezintA foarte des aceasta
situatiune. Asa credem noi cel putin. Ne tempereazA insA pe
unii idealul catolic traditional sau nationalismul hitlerian, cari
ne dau o vointa hotAritä de a reconstitui vieata de familie si de
cAmin, ca si in genere disciplina.
,,Din acest punct de vedere, chestiunea militarA se pune
cu o gravitate particulara. Tractatul din Saint-Germain a impus
Austriei o mica armata profesionala care, marind numärul func-
tionarilor, a lipsit tineretul de cloud din avantajele principale
pe cari lc oferà intealtà parte armatele democratice, ocupa-
tiunea pe care i-o dau 1, 2 sau trei ani unei intregi generatiuni
si simtul ierarhiei si al disciplinei, cu care o obisnuesc. Cea mai
mare parte din relele a caror victima este tineretul austriac de
astazi si nu numai somajul, dar gustul bolnavicios de uni-
forma' 5i de parade mlitare, cu cari grupurile politice de
dreapta si de stAnga au atras si inregimentat pe tineri vor
trece cu intoarcerea la serviciul militar obligator. Un simptom
caracteristic al acestei stari de spirit a tineretului a fost ingra-
mädirea candidatilor la posturile de soldati profesionisti, oferite
anul acesta 1) in limita efectivelor de completat. S'au oferit
atati voluntari cAti recruti ar fi fost in timpul normal. Negresit
aceasta reastigare a favoarei militarismului nu insemneazd
de loc in Austria redesteptarea unui spirit rAzboinic. Tineretul
austriac are cultul, intru catva nou poate, al energiei. Aceasta
trebue si reclAdeasca tara dupd atatea cutremure ; dar daca
nu toti, in price caz cei mai buni dintre ei inteleg cã aceastä re-
constructie nu va fi posibila deck in vreme de pace".
* * *

La marturisirile pe cari le-am rezumat, voiu opune una

singura din domeniul feminin. Am avut norocul sà obtin un ma-
nunchiu complet de rAspunsuri dela o personalitate, care, dupa
pärerea generala cunoaste cea mai bine Vienezele de dupA rAz-
deoarece ea insd5i a format pe cele mai de seama. D-na
boitr,
doctor Eugenia Schwarzwald, inzestrata cu toate darurile peda-
gogului 51 ale oratorului, ale organizatorului si ale scriitorului,
1 1933.

www.dacoromanica.ro
 38

intruneste autoritatea unei competente recunoscute peste tot in

Austria cu intinse $i temeinice prieteriii universale.
Tânära Vienezd a celor din urma decade", zice ea, s'a
schimbat foarte mult din punct de vedere al exteriorului in a-
vantajul salt. Nu mai este grasa. Picioarele, din ce in ce mai
frumoase, par facute ca s'o duck cu mari pasi siguri in vieatà.
A invkat ssa se imbrace frumos cu bani putini, chiar dacA tre-
bue sa munceasca pentru a-$i castiga existenta. Negresit ca are
si defecte. Vorbeste liber despre lucruri pe cari bunica ei nu le-a
auzit niciodata zicandu-Ii-se pe nume ; dar tot ce face si zice
este atat de _serios, convenabil si simpatic, incat n'ai de ce sA
te superi de aerele ei prea de vreme atotstiutoare. Nu e nici in-
garnfatd, nici prea modestä. Are spirit 5i stie sä se apere. Tot
ce intreprinde e insotit de un zel tineresc si veselia radiaza din
ea. N'are timp de pierdut in cancanuri. Nici n'are timp sA-si
analizeze propria sa vieafa interioara. Are prea mult de lucru
en ocupatiunile profesiunii sale, cu traiul zilnic si cu o vieata
sociala retrasà.
Ca toate ferneile, e fericitä când se manta. De curând
una din ele $i confidentele ei cred ca sunt si ale altora mul-
te imi explica de ce s'a logodit : ',Este singurul om dintre
atki cati i-am cunoscut pe care imi inchipuesc c 1-as putea
iubi si cdnd va fi de 43 de ani. Vorbeste cu copiii ca cu niste
oameni mari, nu ca si când ar fi vorba de mid fiinte inferioare. In
chestiuni ca razboiul si politica nu vom fi de sigur niciodata de
aceeasi parere, dar ne intelegem de minune in lucrurile mici
din cari e compusd vieata zilnicá, i aceasta intereseazd
inainte de once in casatorie. Ii cunosc toate slàbieiunile si-mi
plac. Gäsim cornice totdeauna aceleasi lucruri. Ne place la a-
nidndoi tara si vorbirn aceeasi limba. Nu suntern sentimentali
nici unul, nici altul si nu ne facetn scene daca masa nu e gata
la vreme". Aceste observatiuni probeazA ca Vieneza moderna
a inteles psihologia masculind si casAtoria si ca meritä sä fie
cerula in casatorie.
Din punct de vedere religios, putem zice cä Vieneza ca-
tolled, protestanta sau israelitä nu e bigota, nici strict religioasà,
dar are un fond general de pietate, care lipseste numai la adep-
tele radicalismelor politice. Am intalnit socialiste atee ; de
asemenea, hitleriene cari adora pe Wotan 1 sau joacd la lumina
lunii imprejurul unui stejar slant. Adevaratà devotiune in inte-
lesul pe care-1 dä biserica, nu gasesti deck la catolice.
Cunosc zeci de mii de Vieneze, dar nu cred s. fi intAlnit
mai mult de o suta cari afirmau cd le intereseaza politica si nici
zece cari inteadevair sä fi fdcut politicà, desi erau alegatoare
$1 eligibile. La noi n'a fost niciodata un partid feminist. Dreptul
1 Zeul Germanilor dinainte de a se fi erestinat.

www.dacoromanica.ro
 39

de vot dat femeilor a avut ca urmare cà ele au votat ca si bar-

batii, unele pentru crestini-sociali, altele pentru sociali-demo-
crati. Ba a mai facut ca cateva mii de fete sa-si uneasca stria--
tele lor cu ale nationali-socialistilor. Femeia este oportunista.
Toata grija ei est sa-si scape familia si in acest inteles ea este
totdeauna patriota, fail a fi insä de loc imperialistS.
In marea ei majoritate, Vieneza este hotarit pacifista.
Aici, instinctul de mama inäscut in price femeie, se intareste cu
un simt estetic, care considerd razboiul tot atat de urit, pe cat
de salbatic, si un silllt international care se explicd prin ca-
racterul etnic cosmopolit al vechei Austrii. Cu aceasta din urrna
nuanta se manifesta patriotismul Austriecelor, afara de cateva
exaltate national-socialiste. El e facut din dragostea de tara,
din mandria istoriei si a culturii sale si de loc din ,,nationalism".
In vieata universitard, femeia joacd tin rol cu atat mai
important, cu cat ramane afara de price agitatie politica. Tine-
retul feminin vienez a dat de cativa ani un mare numar de ad-
vocate, de femei-medici, de functionare de Stat, de asistente
socialth despre cari pot marturisi discret, dar cu mandrie, Ca
In cea mai mare parte mi-au fost eleve. Trebue sa recunosc de
altfel ca in domeniul stiintelor abstracte, din contra, n'am vd-
zut Inca femei cari sa se poata mäsura cu creierul masculin.
Din punct de vedere al formatiunii sale economice, -Ca-
nard Vienezd a facut progrese uimitoare in cei din urmä ani. De
and e nevoità sa-si astige existenta, a devenit mai econoamd,
a invatat sa-si dea socoteala de calitatea si pretul lucrurilor,
a devenit o consumatoare constienta". In toate clasele sociale,
cuprinzand aici si pe lucratoarea din fabrica, ea a dobandit Inca
din scoala notiuni de vieata practicä, de bucatarie si de menaj.
N'am observat niciodata la ea talente deosebite financiare.
,,Inclinarile sportive ale tinerelor Vieneze sunt cunoscute
de lumea intreaga. Epoca noastra democratica a raspandit
sportul, ale carui ramuri aproape toate se potrivesc cu firea
austriaca.
Oustul literar si artistic al Vienezei s'a ascutit foarte mult
dela sfarsitul razboiului incoace. Nu se mai da importanta de
pand acum culturii generale". Ne mai fiind silità sa se intere-
seze de arta si de literaturd, o face din placere. Informatiunile
pe cari le-am luat din cabinetele de lecturd caci Vieneza nu-si
poate cumpdra cal-0 mi-au aratat cd ea citeste aproape ex-
clusiv opere serioase : descrieri de calatorii, memorii si romane
de valoare, Thomas Mann, Marcel Proust, Maurois, Bernard
Shaw, Sinclair Lewis, Wasserman, Knut Hamsun. Cele carora
le place literatura mai usoara se multumesc cu foiletoane de
ziar, cu cinematograful si en teatrul, cad, la Viena, n'au prea
inalte pretentiuni intelectuale. Pentru imprdstierea unei bune
literaturi, auditiunea unor bune piese de teatru si a unor bune

www.dacoromanica.ro
 40

concerte au facut sfortari meritorii mai ales centrele educative

ale diferitelor partide politice. Radio, departe a fi stricat simtul
muzicab 1-a desvoltat.
ranara Vieneza se intereseazd cu pläcere de domeniul
tehnicei. Are spiritul deschis la orice noutati si este accesibila la
orice progrese moderne, mai ales la cele cari privesc cdminul
51 menajul. N'am intalnit la Viena parerea de rau dupd dill-
genta sau dupa lampa de gaz, atat de raspandità in mediile ro-
mantice germane.
Problema familiei este poate acea care si-a schimbat mai
mult infatisarea in vrernea noastra. Fete le au relatiuni cu totul
noi cu parintii. Iubirea filiald era odinioard ceva conventional.
Cand fata scapa de parinti prin casdtorie, respira ca si cand
si-ar fi scos seara corsetul. In zilele noastre, mai ales sub efec-
tul greutatilor materiale, indiferenta respectoasä a fost inlo-
cuita de camaraderia intelegatoare. Tinerii pretuesc jertfa celor
,bàtrâni" ii pacalesc mai putin, ii iubesc mai mult, cand trebue,
ii admird si, and intelegerea nu e posibilà, Ii paräsesc, si
aceasta desparfire e preferabila unei locuiri impreund in cari
oamenii se urasc lard s'o spund.
* * *
Tineretul va salva lumea", proclamd optimismul neobosit
al unui scriitor parizian. Ancheta noasträ vienezd nu ne-a facut
sa revenim din indoielile serioase cari, in aceasta.' privinta, ni le
inspira pretutindeni vederea unui tineret care si-a pierdut axa.
Tineretul acesta, fara armatura inaintasilor sai, a suferit izbi-
turile razboiului si ale epocei de dunà rdzboiu, izbituri cari I-au
zapacit. El are indoitul avantaj al unei forte neatinse si al unei
lipse totale de vechi prejuditii, cari au paralizat ata.tea initiative
de salvare ; dar ii lipsesc prin definitie ponderea si expe-
rienta : pentru indrumdrile de maine, la rândul säu tineretuI tre-
bue sa-si aproprieze aceste doua calitati. El este uneori tulburat
de o crizà de friguri, care a pus bombe in mainile celor mai
rataciti din sanul sa.u. Un simptom incurajator este intelepciu-
nea de care a dat dovada elita sa morald si sociald intr'o tard
prea aspru incercata, dar condusà la refacere de aceasta ge-
neratiune, care, tandrä ieri, a stiut sa-si intemeieze pe abnega-
tiune i curajul responsabilitatilor lupta sa pentru vechiul ideal
austriac, european i omenesc.
MARCEL DIINAN

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL RUS.
Moscova, August 1933
Revolutiunea rusA, sApand tin sant grozav intre genera-
tiunile cari implinisera treizeci de ani si mai bine in 1917 si intre
tineret, a dat vesnicei probleme rusesti, pe care Turghenef a
studiat-o in vestitul sail roman Parinti 5i copii", o importanta
nemaicunoscuta. Niciodata de-a-lungul istoriei nu s'a vazut o
turburare atat de adanca aducand in sanul familiilor astfel de
motive de neintelegere reciproca si de discordie. La deosebirile
inevitabile dintre parinti si fii in judecarea valorilor s'a adaugat
putin cate putin, dar din ce in ce mai hotdrit, actiunea unei vo-
inte constiente la conducAtori de a forma un tineret nou, care
sà rupa orice legatura cu trecutul 5i in totul devotat regimului
sovietic.
Tineretul rus jucase un rol important in pregatirea revo-
hitiunii. In toate miscarile liberate, de-a-lungul secolului al
XIX-lea, dela decembristi pand la nihilisti si sociali-democrati,
dai mai ales peste tineri. Sub regimul tarist, cuvintele student si
revolutionar erau aproape acelasi lucru. Indrazneala si spiritul
de jertfA al tineretului rus in lupta sa contra aristooratiei au
uimit lumea. In 1917, ciocnirea s'a produs intre generatiuni de
oameni copti. Tineretul rus, in majoritate cu tendinte democra-
tice, asista oarecum incurcat la sfortarile bolsevicilor de a
pune cu forta maim pe putere. Fara sà fi luptat contra lor, pa-
sted o atitudine de expectativa. Dar neutralitatea politica a ti-
neretului s'a schimbat la inceputul razboiului civil, al carui ca-
racter eroic nu se putea sä nu-1 atragd. Dacä o parte mica a ti-
neretului se alipi de cei cari luptau contra dusmanilor parla-
mentarismului, masa cea mare, indemnata de bolsevici, mari
randurile armatei rosii pe toate fronturile razboiului civil. Dic-
tatura atunci nu era ce a devenit pe urmä, adicà un mecanism
precis si nemilos de represiune a oricaror tendinte liberale.
Filozofia de stat nu se invata 'Inca sistematic i unic. Tineretul
nu simtea inca apdsand asupra Iui capacul de plumb al ideolo-
giei oficiale. Avea Inca drept larg de critica 5i de discutiune
libera. Guvernul renuntase sa se ocupe de oamenii maturi, prea
legati de trecut, si pipea toatä nAdejdea in mintile tinere. In

www.dacoromanica.ro
 42

timpul anilor de sub-alimentatie sau de foamete a comunismu-

lui de rázbolu", el incerca, printeo aprovizionare privilegiata,
sa scape pe copii. Magulea tineretul, ii lauda ca pe avan-garda
revolutief, astepta dela el biruinta noului sistem. Deschidea
ardoarei lui camp vast de munca. Chiar copiii dusmanilar
de clasa" nu erau socotiti vinovati de pacatele" parintilar. Re-
volutiunea trebuia sa le f aca o mica educatiune, ca sa scoata
din ei adevärati cetateni ai societatii celei noi. Cel mult, ori-
gina lor sociala putea sä dea nastere la oarecare prudenta din
partea autoritatilor. Dar nimeni nu se gandea sa faca din ei
niste lepadati din societate, sa-i scoata din cadrele societatii
in formatiune.
Tineretul acesta isi dete sincer silinta sa se libereze cat
mai curand si cat mai radical at putinta de prejuditiile trecu-
tului si de influenta familiei. Ba mai mult, el isi lua rolul de in-
termediar intre oamenii vechi i revolutie. Problema parin-
filar si a copiilor" se infatisä atunci in imprejurari cu totul noi
si pe o scara necunoscuta Oita atunci. Parintii se suparau, se
indignau, dar pana la urma. cedau. In aceastä lupta, tineretul
iesea invingator $i, cu el, sovietele. Atragerea tineretului a fast
una din cele mai sigure victorii ale noului regim.
Tineretul acesta nu prea primise instructie, nici educatie,
in timpul anilor turburi ai razboiului si ai revolutiunii. Era ne-
lustruit, daca nu necioplit, ingamfat, sigur de el. Se desvoltase
numai intr'o directie. Dar credea, era optimist, entuziast si a-
fail din cale de simpatic. Muncea in entuziasmul iluziunii. Stri-
vitoarele desmintiri ale faptelor nu-i franseserd Inca credinta,
nici nu-i clintisera increderea in intelepciunea i increderea se-
filor. I se parea ca se deschide inaintea lui un viitar stralucit.
El trebuia sa regenereze Rusia si prin Rusia lumea. Vechiul me-
sianism rus si increderea tenace in misiunea Rusiei se iveau sub
noi formule. Tineretului unei fan mari, umilit prin infrangerile
militare i prin dispretul streinatatii, bolsevicii avurd dibacia
sa-i deschida perspective magulitoare pentru mandria natio-
nala. El era sarac pamantului si nimic nu putea rezista avan-
tului sau, prin care avea sa duca revolutiunea sociala in cele
patru colturi ale lumil. Pe urma, foarte des, a fast nevoie sà i se
tempereze nerabdarile si sä fie oprit dintr'o cale periculoasà.
In 1923, cand in Germania era gata sä izbucneasca revolutiu-
nea, studentii vorbeau sä lase cartea si s alerge in sprijinul
partidului comunist german. A trebuit sà le raceasca Stalin ze-
lul lor necugetat. Dela inceputul operatiunilor japoneze in Man-
ciuria, elementele conducatoare au avut de luptat cu nerabdarea
tineretului comunist, ca sa-si impund politica lor de prevedere,
inspirata din cunoasterea adevarata a fortelar reale ale Orli.
Unui tineret, caruia i se preda printr'o propaganda neintreruptä
dispretul tarilor streine si care, din lipsa unor termeni de com-

www.dacoromanica.ro
 43

paratie, se crede neinvins, fireste ca nu-i convine sa vada tre-

and atatea prilejuri in cari s'ar putea arata forta Uniunii So-
vietice si s'ar putea deslantui revolutiunea rnondiala. Totusi
tineretul se supune directivelor sefilar, cari il au in mana. Ei
au stiut sa-i dea o organizatie 5i un camp de activitate, sa-i
dirijeze avantul i sa-1 faeä sa le serveasca cauza, in loc sd-1
reprime fàrà sa-i arate o iesire, cum facea tarismul. Punerea
sub stapanire a tineretului a fost progresiva, dar sigurä si corn-
pieta. Cea mai mare parte din copii, sustrasi de mid de sub
influenta familiei, tree rand pe rand prin organizatiile octobri-
stilor, pionerilor (inaintasilor) si in unna printr'a tineretului
comunist, aceasta din urmd formand oarecum anticamera par-
tidului. Cluburi, excursiuni, jocuri in comun, reuniuni, instruc-
tie civica, redactare de afise de propaganda, mobilizdri" pen-
tru lupta pe cutare sau cutare front", ca al analfabetismului, al-
colismului, religiunii, etc. munca sociald", aceste forme ale ae-
tivitatii tineretului, puse toldeauna sub semnul ideologiei co-
muniste, iau cea mai mare parte din timpul lor. Aceasta pro-
paganda neincetata, diferita in mijloacele ei, dar una singurd
in inspiratie, nu se poate sa nu produca cu vremea efecte, cu
atat mai mult, cu cat nimic organizat nu-i stà in cale.
Asa inch tineretul sovietic gaseste pregatit gata, in
clipa când infra in vieata, un corp de doctrine, de formule de
actiune, o conceptiune a societatii, o filozofie a istoriei si un
tablou al valorilor. I-ar fi foarte greu, daca nu chiar imposibil,
tineretului sà scape de sub stapanirea acestei ideologii atat de
raspandite 5i mai ales a acestor cadre, singurele permise, in
cari el se streeoara fàrà opunere. Dacà libertatea de gandire
si de actiune ii este cu grijd interzisa, in schimb stmt multe do-
menii pe cari conducdtorii au stiut eu dibdcie sä le lase larg
deschise tineretului, ha chiar sa-i ceard colaborarea. Fie vorba
de un plan industrial sau de colectivilizarea carnpurilor, de pro-
blema cadrelor sau de organizatiunea militara a tarii, guvernul
a tinut sa asocieze tineretul la sfortarile sale, n'a stat la Indo-
ialä sa-i incredinteze misiuni periculoase, dar, chiar prin acea-
sta, mäg-ulitoare, sa-1 trimità in sectoarele cele mai expuse ale
frontului" revolutionar. Multi tineri komsomoltsy", (din $coa-
la comunismului sau din Uniunea tineretelor comuniste) insar-
cinati in teribila lama 1929-1930 sa boIsevizeze pe taranii
instariti (sa-i ,,desculachizeze") au c'dzut in campli sub loviturile
inimicilor de clasa". Tineretul rus nu trebue sa paseasca pas
cu pas vreme de ani intregi Oita sa ajunga la un cat de mic
post de rdspundere, ca in alte tad. El este dela inceput integrat
in cadrele regimului si devine un ruaj important al functionarii
lui, cu conditiunea fireste sa nu discute principiile pe cari se
intemeiaza. Generatiunile de oameni maturi cari, intr'un mers
normal al lucrurilor, ar fi ocupat astazi posturile de conducere

www.dacoromanica.ro
 44

au fost decimate sau svarlite in emigratiune sau pastrate in

functiuni neinsemnate de biurocrati. S'a produs atunci in mod .
violent un gol, care a atras pe primul plan pe cei mai mici de
30 de ani". Daca vechia gardà leninistä, compusa de altfel din
oameni cari intealtä parte ar fi tratati ca debutanti si despre
cari am zice ca au un frurnos viitor inaintea lor" (Stalin este
de 54 de ani, Molootov 43, Vorochilov 52, Kalinin cel mai in
varsta dintre conducatori 58), daca aceasta vechie garda
sta Inca la comandà, ea a impartit in fiecare loc puterea cu ti-
neretul si aceasta este si una din cauzele adânci ale consolidarii
progresive si ale duratei regimului.
Participarea locala a tineretului la guvernarea tarii se in-
deplineste mai cu seamd in cadrul Komsomol"-ului (8coala
Comunismului) organizatiune de aproape trei milioane de
membri intre 14 si 23 de ani si dintre cari 40% sunt
tineri lucratori. ,,Scoala comunismului", ,,Komsomol"-ul vrea
sa inglobeze tot tineretul proletar si sa-1 creasca in atmosfera
curat marxista-leninista. Ea are o retea intreaga de celule, tine
congrese, publica jurnale, dintre cari cel mai insemnat este
Komsomolskaja Pravda" din Moscova. Este organizata dupd
chipul partidului si-i serveste ca o rezerva, ii procura echipe
noi, elitele de maine, formate in intregime de catre noul regim,
acelea cari, dupd cum a zis Stalin, ,,trebue sa ne ia locul noud
astora batrâni" si cari, libere de prejudecatile trecului, sunt mai
potrivite pentru a construi socialismul. Desi admiterea in
Scoala Comunismului" e mai putin severa cleat admiterea in
partid, ea este subordonata pentru tineretul de origind nepro-
letara (fii de functionari, de intelectuali, etc.) unui stagiu de un
an si jumätate, in timpul caruia novicii se numesc ,,candidati".
Se intelege dela sine cä intrarea in Scoala Comunismului este
oprita copiilor din vechia burghezie, fiilor de preoti, etc.
Aceastd deosebire dintre cele doua tinereturi, dintre noua
aristrocratie proletard si copiii celorlalte clase, acest criteria
al originii socale" a jucat un rol din ce in ce mai mare in de-
terminarea viitorului celor tineri, mai ales in ce priveste instrac-
tiunea superioard. Pe frontispiciul universitatii din Moscova stau
cuvintele stiinta, celor cari muncesc" si conducatorii si-au dat
toatä silinta sa faca o realitate din aceste cuvinte, luate in in-
telesul cel mai ingust, ,,cei cari muncesc" fiind inainte de ori-
eine muncitorii si dupd colectivizarea agrarA kolakhoz-
niki"-i. Tineri adevdrat tärani n'au fost primiti in institutiunile
de instructiune superioard, fiindca pärintii lor erau kulaki".
Desteptaciunea tinerilor, insusirile personale nu pretuesc nimic
in fata necesitatii de a pästra arma instructiunii" numai co-
piilor proletariatului. E locul sà ne intrebam daca nu cumva
unii revolutionari rusi, cunoscuti prin opozitiunea lor pasionala
contra tarismului, n'ar fi astazi respinsi din Universitatile So-

www.dacoromanica.ro
 45

vietice. In ultimul &au roman Surorile", marele scriitor Vere-

saief reproduce conversatiunea dintre o tandra komsomolka cu
mama-sa, vechie social-democratd, persecutatA alta data de
tarism. Tocmai se intamplase o cistka" (curatire) a universi-
tatii si se exclusese o categorie intreagA de fii de preoti si de
fosti proprietari". Mama protesteazd : ,,Daca Herzen $1 Kro-
potkin, Dobroliubof si Cernitiewski ar vrea sa se inscrie astazi in
$coala noastrà sovietica, i-am respinge, fiindca sunt fii de preot
si de nobili" ? nreste", raspunde fata, ce inteles ar avea
pentru guvernul sovietic sa pue din nou in mainile dusmanilor
de clasa arma instructiunii ?
SA nu ne mirdm deci daca acest tratament privilegiat $i
constiinta ca i s'a incredintat acest frumos rol de a continua
revolutia si de a o apara in contra adversarilor, da tineretului
o oarecare m6ndrie de castd i ca sentimentul ce-1 are ca este
ales ii inspira intru catva dispret pentru restul omenirii. Fata
de streini, pe cari nu-i cunoaste, dar ale cAror opere impund-
toare le vede sub forma de masini si echipament industrial in
uzine, tineretul rus se simte in inferioritate, pe care totusi vrea
s'o domine. Din acest pullet de vedere, negresit cà cuvantul de
ordine aruncat de partid ajungeti 5i intreceti tarile capitaliste",
gaseste la el ecou adanc. Admiratia, invidia contra Americei
lucreaza ca un stimulent. Din momentul in care Rusia s'a pornit
pe o politica de industrializare, modelul Americei s'a impus in
mod firesc emulatiunii tineretukti. Sà facA tot atat de bine, sa
facd mai bine cleat marele rival american. Indemnata spre teh-
nica, ardoarea tineretului se hräneste cu tifre, planuri, statistici,
se aprinde la mice succes industrial, la orice noua constructie.
Ziarele semnaleazd mereu victoriile pe diferintele fronturi" ale
socialismului, in definitiv victorii rusesti, si mandria revolutio-
narà se impleteste cu mandria nationalà. Aceste comunicate
triumfdtoare anunta progresele ,darii socialismului" pe calea
.independentei economice fa:Ca de ,,tarile burgheze", adicA ale
Rusiei istorice fata de rivalele sale industrializate inaintea ei.
Tineretul rus salutd cu entuziasm aceste buletine de vic-
torii, caci este adânc, pasionat nationalist i ar trebui sA ai o
mare doza de naivitate, ca sä te lasi amagit de frazeologia re-
volutionara. Ea ascunde interesele foarte realiste ale statului
rus si tineretul simte bine ca, sub sonoritatea formelor insela-
toare, sefii sai fac, inainte de toate si din ce in ce mai limpede,
o politica nationalà. Si tocmai de aceea ii urmeazd. In Odle bur-
gheze se vorbeste scurt despre apArarea patriei. In Rusia se
face apel la apararea patriei socialiste". Epitetul intereseazd
putin, dar e vorba de acelasi lucru. Cum sä nu fie magulit pa-
triotismul tineretului cand vede pe delegatii partidelor comu-
niste streine, instrumente ale Kremlinului. facand de doua ori
pe an pelerinaj la Meca rosie ? El stie ca sectiunile Internatio-

www.dacoromanica.ro
 46

nalei a III-a au, inainte de toate, ca misiune sa. apere Uniunea

Sovietelor. Cruce ortodoxa sau steag rosu, ce intereseaza sim-
bolul ?" zicea Mihail Tukhacewski, fost ofiter tarist, ajuns apoi
unul din organizatorii armatei rosii. Tot Rusia trebue s'o ser-
vim".
Si serviciul militar este aid o onoare 5i nu numai o cor-
voada. Armata este räsfatata, bine hranita, inconjurata de toata
grija din partea guvernului, care isi dà toata silinta s'o faca
populard $i mai ales iubita tineretttlui. Pregatirea militar a. este
pretutindeni obligatorie 5i nimanui flu i-ar veni ideia sa fugà
de ea. Formatiunile preparatiunilor militare sovietice sunt ad-
mise sà defileze la 1 Mai $i la 7 Noemvrie pe Piata Rosie ala-
tut de armata regulata $i vezi bine ca acesti studenti $i tineri
lucratori, civili, dar inarmati, isi iau ralul in serios.
Acest tineret militarizat, sdandardizat, pasionat dupa teh-
nica, intors catre lucrurile practice, e departe de cel sugerat de
romanele lui Turghenief i Dostoviewski. Intr'o epoca aspra
pentru cei slabi, pentru cei cari ezita, pentru cei cu scrupul,
inteo societate stapdnita din ce in ce de castig si care se rear-
ganizeaza din acest punct de vedere, actiunea primeaza. Tine-
retul n'are timp sa viseze, nici sa se cultive. N'ai sd mai intal-
nest spirite de acelea strälucitoare, cum erau multi in vechia
patura intelectuala, cat cunosteau mai multe limbi, umblati, in
curent cu toate miscarile de idei din Occident Europeni tat pe
atdt cat si Rusi idealiti, adesea mistici. Tineretul de astazi,
inasprit de lipsuri, de spectacolul suferintei si de continuele ape-
luri la lupta, n'are niciodata prilejul sa-si cultive finetele de
gandire sau de simtiri.
Fata de femeie $i de iubire, atitudinea lui pastreaza ace-
Iasi caracter pozitiv, daca nu materialist. E drept ca s'a exage-
rat mult brutalitatea moravurilor sale. S'a prezentat tineretul
rus ca cel mai depravat din Univers. Dupà ce ai auzit asemenea
grozavii, ramdi mirat când constati, la Moscova de pilda, pe
strazi $i in gradini publice, o tinuta pe care ar invidia-o cele-
lalte capitale. Ca Ia inceput au fost excese, de sigur, $i litera-
tura le-a inregistrat. Unii tineri comuni$ti au crezut cá totul le
e permis si au interpretat lupta contra prejuditilor trecutului"
ca o ingaduire de a-si satisface instinctele cele mai brutale. Fe-
tele cari nu primeau baciaranele lor propuneri erau niste mici
burgheze" si contra-revolutionare". Cazuri de violuri colective
(cel din Strada Ciubarof la Leningrad a facut la timpul sàu
mare sgomot) agitara opiniunea publica si trezira chiar in presa
ecou, desi din principiu presa nu publica fapte diverse". Dar
guvernul se hotdrise sa dea un exemplu drastic. Vinovatii, ti-
neri prea tineri, au fast impuscati. Cart ca ',Strada Cainilor"
a lui Gumilevski, cateva romane ale lui Pantaleimon Romanov
pusera pe fatà chestiunea relatiunilor sexuale $1 o intreaga dis-

www.dacoromanica.ro
 47

cutiune se porni, ale carei Concluziuni fura, in general, mai cu-

rand favoTabile vechei morale traditionale.
In orice caz s'a produs reactiune contra exceselor celor
dintai ani, când a fast mai mult ldudarosie decat vitiu, mai
mult bädäranie copildreasca idecat toruptiune realà. Vechia
garda bolsevica a condamnat cea dintai aceste excese. In Oc-
tomvrie 1928, adresandu-se tineretului comunist, Kalinin le zi-
cea : Multi din voi vorbesc despre noua societate, dar si-o
inchipue sub o forma. gresitä. Este inteadevar de admis ca ci-
neva sa se insoare de 6-7 oil in zece ani ? Nu v gânditi ca
o fatä inselata in dragostea ei este o fata distrusd ? Sal dispara
oare orice responsabilitate in relatiunile dintre bärbati si femei?
Din acest punct de vedere, stabilind relatuni cu adevarat ome-
nesti intre sexe, Komsomol-ul (Scoala Comunismului) poate
si trebue sà facd mult".
Multe prejudecati" tind sä dispara, in special acela al
virginitatii femeii. Libertatea moravurilor este foarte mare, dar
trebue sal subliniem de ad inainte lard ostentatiune de rau
gust. Asa a fost de altfel totdeauna in Rusia si revolutiunea, des-
facand notiunea de casatorie de notiunea de proprietate, a accen-
tuat si mai mult lucrul. Printr'o consecintä curioasä, cu toata. ri-
diculizarea sentimentalismului", este poate in Rusia mai multä
iubire adevarata deck intealte pàrti. Tinerii se insoara de vre-
me si de cele mai multe od din dragoste, mai ales ca iirsardcia
generard, chestiunile de zestre si consideratiunile de famine
nu mai joacd rol. Piedica cea mare este locuinta, dar, din fe-
ricire, sunt padurile din prejurul Moscovei. Lupta contra send-
mentalismului a facut sä dispara vechiul respect pentru femeie,
devenita. o simpla camaradd, dar legea protejeaza pe mama
probabil mai mult deck in orice altä tara. De altfel, libertatea
moravurilor este localizata in orase si mai ales in cercurile
Komsomolului. Din acest punct de vedere, satul abia a fost a-
tins de noile tendinte, fetele-mame sunt ardtate cu dege-
tul si dispretuite ca i pAna acum. Chiar partidul comunist,
dacd nu condamna excesele sexuale in numele moralei obis-
nuite, le blameaza in numele eticei" revolutionare, tot asa
ca si alcoolismul sau lenea, de odata ce ele fac eau muncii sau
duc la desconsiderarea membrilor sai in ochii maselor. Condu-
cdtorii, cu foarte turd exceptiune, nu dau eau exemplu. Cei
mai multi practica virtutile burgheze, si-au pastrat, dupa ce au
ajuns la putere, vechia sotie, tovardsa zilelor grele i n'au pa-
räsit-o pentru balerinele teatrelor subventionate. Copiii con-
ducatorilor celor mad, de si au de toate, nu pot fi prezentati ea
jeunesse dorée". Lumea e foarte atentä in partidul comunist
si conditiunile generale ale vietii s'au schimbat mult, ca ase-
menea lucru O. fie cu putinta. Stalin si-a crescut sever pe pri-
mul sAn fiu, inginer. Moscova are aproape infätisarea unui oras

www.dacoromanica.ro
 48

puritan si degeaba ai cauta in el localuri de pierzare. $1 daca

printr'unele hoteluri se gasesc baruri mai mult sau mai putin
echivoce sunt pentru streini.

Ca sä fim mai putin incompleti, ar trebui sä infatisam si

tineretul neconformjst, refractar la evangelia marxistä sau di-
strus de revolutiune. Chiar in tineretul comunist observi ate
odata criw de indoiald, de deziluzie, chiar de desnadejde.
Trotzki reusise un moment sa atraga o parte a_ 1w in numele
democratiei in partid". Vezi in biserici mai mult tineret decat
te-ai astepta pe urma propagandei inversunate contra divini-
tätii. La altii, opozitiunea ia forma mutismului, a indiferentei
fata de chestiunile politice. Unii studenti se adund in secret,
dupà cea mai curata traditie ruseasca, ca sa" citeasca carti de
pura filozofie. Pe Kant nu-1 mai gdsesti la anticari si Soloviof
el insusi gaseste cititori. Opozitia ia cAteodata forma clasica
a conspiratiunii.
Dar aceasta parte a tineretului n'are putere, nu e organi-
zata, nici unitara. Ea ar putea deveni primejdioasä pentru regim
numai daca dificultatile actuale s'ar prelungi si daca descura-
jarea s'ar intinde in Komsomol. Daca Kremlinul va sti sI faca
la timp concesiunile necesare, daca va realiza; cu inmlädierea
sa obismfitä, adaptarea politica impusä de imprejurari, va ft
pentru el Oar un joc s pue din nou mâna pe acest frumos
tineret naiv i aprins.
PIERRE BERLAND

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL POLONEZ,
Intr'o cAldtorie de studii in tarA streinA, nimic nu este mai
instructiv, nici mai plIcut, decat sA petreci printre studenti si
profesorii lor, mai ales in statele pe cale de desvoltare, unde
tinerii sunt mai direct pregAtitorii viitorului apropiat. Printre
asemenea fad, putine sunt atat de interesante ca Po Ionia care,
cu 32 milioane de locuitori, este o mare natiune, din care fiii sal
vor sd facA o mare putere.
Cea dintai impresiune si care apoi se intAreste pe
care ti-o dà tineretul polonez este o impresiune de liniste : li-
nistea omului sigur de el insusi si de dreptatea cauzei sale.
Vechia neliniste a tinerilor nostri de care se... nelinistesc de
vreo 15 ani mai marli lor aceastd neliniste transpirA rar de
tot in tineretul polonez, care ar fi totusi scuzat dacd ar avea-o.
Cdci Polonia a cunoscut rAzboiul mai mult ca celelalte
state, fiindcA, dupA rdzboiul cel mare, a urmat rAzboiul cu bol-
sevicii, rAzboiu pe care 1-au purtat si tinerii de 15 ani si ale cdrui
rAni le poartà i astAzi cei de mai putin de 30 de ani". Oare
de aceea prdpastia dintre pArinti si fii e mai putin adancd ?
De altfel si mamele stint aid mai aproape ca in alte pärfi
de fiicele lor, cari se incred in ele cu 0 spontaneitate cu atat
mai fermecatoare, cu cat moravurile le lasA mai libere. Simti
de asemenea placere sA privesti raporturile afectuoase dintre
profesori si elevi : numai prin ascendentul lor moral, WA de
mijloace de constrangere, un rector si un senat universitar fac
foarte usor ordine.
Totusi, Inca °data', acest tineret polonez suferd crunt de
pe urma rAzboiului si a crizei actuale. Câfi studenti, Ale carol
familii, ruinate astAzi, au stat altAdatai foarte bine, trebue sd
economiseasca panA si din strictul necesar ! Toti si aceasta
dà inteadevAr de gandit stiu bine CA diploma pentru care
se sträduesc nu le va fi de nici un folos. Aici sta inteadevdr una
din cele mai grave amenintAri pentru tineret si pentru farä :
pletora de diplome si prea marea multime a profesiunilor li-
berale.
Un tineret care trece prin astfel de vremuri nu poate fi
Tineretul. 4

www.dacoromanica.ro
 50

romantic. Po Ionia legendarA, natiune martirà prin excelentà,

nu mai corespunde. Si tineretul polonez cu dreptate nu mai vrea
cu nici un pret s. joace un rol nenorocit si patetic printre Po-
poare. Isi cunoaste bine istoria tineretul acesta. Admirând mai
putin arta pictorilor de scene istorice, el priveste totdeauna cu
emotiune tabloul lui Matejko, uncle un deputat astupA cu cor-
pul sAu usa sAlii uncle avea sä se semneze condamnarea la
moarte a Poloniei : dar aceastä emotiune este la fel cu cele pe
cari ni le dau episoadele din rAzboiul de 100 de ani. Tinerii
polonezi trAiesc intr'o tarA liberA, cdreia ii aratA dragoste pre-
gAtindu-i loc in primul rand al marilor state ale lumii.
Nu insemneazd cA spiritul lor este materialist in mod ex-
clusiv sau cinic, färA alt cult deck al succesului. Polonia a
suferit prea mult in trecut de mentalitatea oamenilor de stat
pentru cad dreptul, avand drept origina numai vointa, nu era
la urma urmei decdt triumful celui mai tare, pentru a adopta si
ea o astfel de atitudine.
Tineretul polonez priveste cu aceeasi liniste vieata sta-
tului, ca si pe a lui. Isi cid seama de greutAtile interne si ex-
terne i primeste obligatiunile rezultate de aici. Intocmai ca tine-
retul francez, care nu e de loc militarist, dar care nu se gandeste
sa punA in discutiune chestiunea obligativitatii serviciului mi-
litar, cea mai mare parte dintre studenti se inscriu pentru
pregAtirea militard superioard, bine organizatA, dar facultativä.
Ei itu stiu dad' aceastä pregkire este necesarA $i nici nu doresc
sA fie, dar $tiu cal imprejurul lor %rile se inarmeazA, ca si
dnd n'ar mai exista tractate. GAndul lor este mereu ca al td-
narului de 16 ani azi distins profesor la Universitatea din
Varsovia care-5i pierdu un brat in rdzboiul cu bolsevicii :
ai sai steteau la spital imprejurul lui si se vAitau, iar el ii
consola zicAndu-Ie : nu se poate sal te duel la razboiu si sa nu
pati nimic. Tineretul polonez stie cA trebue sal patimeasd din
cauza vremurilor si dad nu se ingrijeste sa le inlature, el nu
se va feri sA le infrunte la momentul necesar.
Patriotismul lui adânc, afarA de al unui singur partid,
nu cade in sovinism, dar il conduce la luptele politice. Profesorii
lor spun d tineretul se ocupa chiar prea mult de politica $i
s'au facut regulamente de Ministerul Instructiunii Publice
azi presedinte al Consiliului de Ministri ca sal goneasca po-
litica din Universitate, unde este reprezentatA de trei tendinte :
nationali$ti, la aripa dreaptA ; apoi etatisti, cad tin de parti-
dul de guvernAmânt, apoi aripa stAnga, formata din soda-
listi putin numerosi si dtiva comunisti. Se spune ca, afard de
acestia din urma, toti studentii sunt gata sä sprijine guvernul
ori-de-cdte-ori e in joc interesul national.
1 1933.

www.dacoromanica.ro
 51

Nationalismul de dreapta este totdeodata politic $i reli-

gios. El tine de miscarea mistica de renastere- catolick care
pare sa-si fi avut maximum de intensitate acum doi -ani, dar
pe cari unii o socotesc Inca foarte activa si foarte in cregere.
S'au azut comuniuni in masa, aceasta ca semn exterior. Ca
semn interior se constata tendinta universala si eterna a tine-
rilor de a le placea opozitia. Catolicismul este o religie oficiald
in Polonia, dar guvernul pastreaza neutralitate intre toate cul-
tele. Tinerii nationalist sunt antisemiti in primul rand. S'a
intamplat chiar sa molesteze pe tinerii israeliti, desi niciodata
astfel de incaierari n'au avut caracterul salbatic din alte tad :
blandetea caracterului polonez subsista pana si la extremist.
De altfel acest antisemitism are si cauze materiale. Au spus
Ca sunt prea multi in profesiunile liberale ; dar Israelitii sunt
numerosi in Universitati finded sunt un fel de burghezie ora-
seneasca inteo tard unde (afard poate de partea din Polonia
care a tinut de Prusia) nu sunt clase mijlocii. Studentii iesiti
-din popor vor forma poate burghezia viitoare si de aceea
Teproseaza Evreilor ca ocupd in clasa inteligentä" un loc dis-
proportional cu numdrul lor total in tara. Extrema dreapta a
tineretului imiversitar este catolica, antisemita, antimasortica
(desi francmasoneria este putin desvoltatä in Polonia).
La antipodele politice, socialistii i comunistii (acestia or-
ganizati in ascuns dupd sistemul rusesc) sunt foarte putin nu-
merosi.
Cea mai mare parte din student tin de nuantele politice
ale partidului guvernamental. Iii frantuzeste se zice tmeori
aici cä ei sunt etatisti", fard sd fie tocmai limpede in ce inteles
se ia acest cuvant : in inteles social sau economic. Individua-
lismul si liberalismul sufera in Polonia aceeasi eclipsd ca in
restul lumii. Socialismul dinainte de rdzboiu, teoria echipei",
inregimentarea ca la razboiu, pretentiunea Statului de a lua
asupra-si fericirea poporului, alocatiunile si asigurdrile sociale,
tarifele vamale protectoare, absurdele teorii autarhice" au
pregatit pe oameni sà schimbe o libertate obligatorie la res-
ponsabilitati cari li se pareau prea grele contra unei tutele a-
pasatoare a Statului : aceasta este starea de lucruri in mai
toate Wile din lume. Intr'unele s'a desvoltat o mistica a -statului
care a dus la excesele din Germania. Polonia, ca si Franta,
-par ferite prin sirritul lor al mäsurii de asemenea ex-
cese. Nu e mai putin adevarat ea' cetatenii, ca si in Franta de
altfel, asteapta ajutorul guvernului, care si asa are destule de
fdcut ; dar in acelasi timp se desvolta la cei mai multi tineri un
lealism fata de gavern, lealism care se prezinta ca o altä fata
a patriotismului. Aoesti tineri se socotesc, inainte de orice, ca
o celula a marelui organism national. Exilatul polonez care-si
face din streinatate patria sa, aristocratul traind la Paris salt

www.dacoromanica.ro
 52

pe Coasta de Azar, vorbind frantuzeste cu mai multa grija deck

propria-i limba, sunt tipuri de ale trecutului din cari nu mai
glsesti esantion in tineretul de astazi.
OricArei ocupatiuni ar apartine, tanarul Polonez este mai
intai Polonez. Dacd nu face din Po Ionia central lumii moderne,
fiindca stie bine cA central este pretutindeni, iar circomferinta
nicAieri, Po Ionia este central gandirii si al activitatii sale. El
are radacini puternice aid. Celelalte fail, chiar cele cari Ii plac
mai mult, sant pentru el strainatate. Celelalte limbi, chiar cele
pe cari le vorbeste curent si uneori elegant, sunt pentru el limbi
streine. Limba franceza, a doua limbA a Poloniei cultivate, atat
de bine vorbita aid, mai ales de femei, n'o intrebuinteaza deck
and trebue sá vorbeasca cu persoane cari nu stiu limba po-
lona. Limba germanA, care se intrebuinteaza in toata Europa
centrala si orientala ca instrument de lueru, ca cheia lucräri-
lor tehnice germane, se inrebuinteaza tot in acest scop si
aid ; dar un tank Polonez nu si-ar scrie azi o opera a sa in
limba germana : si-o scrie in limba poloneza, cu un rezumat
in frantuzeste, nemteste, uneori In englezeste, pentru uzul strei-
nilor. Si astfel gandirea poloneza tinde sä nu se mai exprime
deck in limba poloneza.
Pricepem acum cá tineretul universitar ar vrea sa vada
populatiunile republicei, daca nu polonizate in intregime, in
orice caz stranse imprejurul unui chiag polonez. Totusi tine-
retul, afara de cativa extremist de dreapta, nu dusmaneste ele-
mentele de alta nationalitate cari studiaza alaturi de el : due-
maneste numai pe cei cari ar vrea sä formeze ca o natiune
streina in statul polonez. Particularismele regionale sunt ad-
mise, dar nu separatismele : nicaieri mai mult ca in Franta nu
se va putea intelege aceasta deosebire. Totusi studentii, de
obiceiu atat de sensibili in chestiunea evreiascd, sunt aproape
mut in chestiunea altar nationalitati, cel putin la Varsovia si
la Cracovia, ceea ce se poate explica printr'o simpla arunca-
tura de ochi pe harta.
In ce priveste minoritatile, ca si in chestiunea frontiere-
lor, tineretul polonez se tine de tractate si nu cauta de loc sa le
ocoleasca, dar inca sa le 5i revizuiasca. El priveste cu liniste
pe vecinii dela toate frontierele, chiar si pe cei ale caror aete
le-ar putea pricinui oarecare tulburare. In mod destul de ciudat,
nationalistii au asratat oarecare admiratie pentru nazism, in-
tr'adevar mai mult ca antisemiti, decat ca nationalist, dar de
fascism ge vorbeste rar. Cat priveste bolsevismul, ei 1-au va-
zut prea de aproape, ca sa-si mai faca iluzii despre el.
Atitudinea atat de corecta a studentilor polonezi cu privire
ia toate natiunile atitudine geneirala si care a fost observata
de Germani in timpul congresului stintelor istorice din luna

www.dacoromanica.ro
 53

trecutA 1 acopera sentimente diferite, si ar fi cu atat mai in-

teresant de analizat si de claSat, cu cat studiul gandirii tinere-
tului dintr'o tarà ne lamureste in genere tendintele acelei thri,
Ne-ar placea de pildA sa eunoastem sentimentele atat de
complexe fata de Germania, a cArei limbA 0 inteleg $1 ale Carel
opere le citeSc cea mai mare parte din studenti, fArA sA fie
(atrasi de apropierea dintre limba lor si cea germand), dat
cari procedeazA si ei in acest moment la revederea valorilor
germane (Si este ttsor de inteles de ce). Complexitatea send-
mentelor fata de Rusia sovieticA este mai putin mare : toti
studentii polonezi isi dau bine seama ca Rusia este una si a-
ceeasi si ca bolsevismul continua intocmai tarismul si politica
sa externA, dar deocamdata intelegerea diplomatica cu Sovie-
tele asigura pacea si linistea spre Orient.
Tankra Polonie, de altfel, viseazA sA ajunga prin cultura
si prin numdrul mare al populatiunii in capul natiunilor slave,
acum cand Rusia s'a intors spre Asia. S'au organizat vara
aceasta z la Gdynia cursuri internationale consacrate stiintelor
administrative si economice si studiului civilizatiunilor slave.
Cehi si Jugoslavi au lucrat alaturi de Polonezi in acest port
baltic destinat sa fie debuseul lurnii slave spre marile din Nor-
dul Europei si care pare tineretului polonez unul din punctele
principale ale teritoriului lor national. 0 nesfarsità propaganda
se face de altfel pentru Gdynia si pentru Polonia maritimA si
am vAzut cu entuziasm tasnind din nisipuri un port nou.
Cari sunt sentimentele tineretului polonez fatd de Franta?
Franta poate fi sigurA de fidelitatea poloneza pe temeiul lungei
prietenii istorice dintre cele doua tari. Nu e nevoie sA stai mult
in Polonia ca sa. afli CA acolo un Francez nu e niciodata un
strein oarecare. Dar tineretul polonez ne-ar fi adanc recunos-
cator daca am trece la muzeu Polonia romantica sangerand
din toate rAnile pentru nu tiu care rdscumparare de natiuni
sau de popoare. El asteapta dela noi sa-1 studiem, sa-1 cunoa-
steam ca o mare natiune, al carei loc este dintre cele mai in-
semnate in cercul familiei natiunilor. De aceea un oarecare
pact recent n'a crescut cu nimic iubirea sincera i adanca pe
care o are pentru Franta tineretul polonez.
Queiellien, dulcele poet breton, a zis CA femeia pe care ai
iubit-o nu imbatraneste niciodata : ea strabate vieata in toalete
schimbate, dar ramane totdeauna aceeasi. Ca sä cedam Inca
oclata romantismului si fie aceasta pentru ultima data sa
spunem cal farmecul si seductiunea Poloniei pe care am iubit-o
sunt tot atat de tari, dar ea a evoluat. Ea nu mai este la mar-

1 August 1933.
2 1933.

www.dacoromanica.ro
 54

ginea lumii asiatice un adapost al lumil occidentale, ci este

until din elementele principale ale unei lw-ni noi, in care ea
traieste cu vieata proprie si-si desvolta liber propriul ei geniu.
Tineretul polonez are mai mult cleat intuitia ce va fi aceasta
vieata noua a tarii si a cugetarii sale si el doreste ca celelalte
natiuni sa vrea s'o inteleaga si in primul rand Franta, prie-
tena de ieri, de astazi si de maine.
Y. M. 'GOBLET

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL IUGOSLAV.
E foarte greu sa vorbesti de un tineret iugoslav. El pare
format din grupe diferite cari se schimbd dupd diferitele pro-
vincii ale Orli si fiecare din aceste grupe pare preocupat de
probleme cari Ii sunt particulare. Tatusi de dou'a ori, unanimi7
tatea s'a stabilit :
1. In 1918 si 1919, când s'a format regatul Sarbilor, Croa-
tilor si Slovenilor. Se realiza o nädejde seculara. Se reuneau
populatiuni cari traisera despartite mai mult de 1000 de ani.
Tinerii Sarbi, tinerii Croati si tinerii Sloveni, cari lucrasera la
aceasta opera de unificare a tuturor Slavilor din Sud Ju-
goslavi se imbratisau intr'un entuziasm extraordinar. Ca sa
intelegem cat de puternica a fost dorinta de liberare nationalä
in tineret inainte de rdzboiu, sa ne gandim la liceianul de 18
ani Princip, autorul atentatului dela Serajevo, inchis de Aus-
triad in timpul luptelor. Varsta 1-a scapat de spanzurätoare.
Inchis intr'o celula subterand, umedd i Vara lumina% legat ziva
si noaptea, void sä mai tralasca numai pand va vedea o victarie
sarbeasca, care ar fi liberat patria sa, Bosnia. Unul din brate
i s'a gangrenat si i 1-au taiat. Cat a stat la spital, s'a interesat
intr'una de soarta nenorocitä a armatelor sarbesti si muri putin
inainte de victoria finald a aliatilor. Astazi Serajevo a Mout din
el un erou national ; un pod si o stradd ii poarta numele. De
sigur cä tinerii cari, inainte de razboiu, indraznirà sä recurga
la procedee anarhiste furd numai o mica' minoritate ; dar, prin
mijloace mai putin violente, cea mai mare parte lucrau pentru
aceeasi credintd.
2. Dupd ce victoria a fost castigata, regimul parlamentar
trecu peste multe piedici pânä sa ajungd a functiona in mod
normal in tard. Partidele se faramitau ; militantii deveneau
clienti guvernele nu puteau sta mult ; in scupcing, discutiu-
nile ajungeau la violenta inspaimantatoare; alegatorii si pier-
dusera orice incredere in deputatii lor. Atunci, dupd moartea
lui Radici, rezultat tocmai al acestor lupte parlamentare, re-
gele disolvd Camera si hid personal puterea in mand. Tarn i
se paruse o clipa cà vieata ii fusese in primejdie si se gândi cä

www.dacoromanica.ro
 56

o dictatura provizorie ar fi putut-o salva. Si acesta fu al doilea

moment, and tineretul se infatisa unitar: el primi cu un sen-
timent de usurare si de bucurie moartea regimului parlamen-
tar. Dar bucuria fu scurta, usurarea trecatoare. Aceasta dicta-
tura personalä, care nu se baza pe nici un partid si fàr ideo-
logie, deceptionä curand noile generatiuni mai mult decat sis-
tenml precedent.
Tineretul insa. stie mai usor ce nu vrea, decal ce vrea.
Firote ea el tine inainte de orice ca Jugoslavia sa traiasca,
dar discuta cu asprime cadrele politice prea stramte ale na-
tiunii. Ca in toate trile balcanice, poporul jugoslav e campus
aproape numai din tarani, mai mult sau mai putin inapoiati,
dupa regiuni. Burghezia nu joaca nicaieri nici un rol, mai ales
ca numericeste este foarte redusä. Intelectualii incearca sà f or-
meze o clasä i sä conduca. Dar multi din membrii sal, pro-
veniti deadreptul din tarani, se simt curand desradacinati si a-
desea, indata ce pun niana pe un inceput de putere, dau do-
vada de lipsa de moralitate. Tineretul intelectual, din contra,
dezinteresat, reprezinta un element relativ important al tad.
Printre studenti domneste o mare activitate, de care trebue sä
tinem seama.
*

Iata-mä la Liubliana, capitala Sloveniei. Infatisarea aces-

tui oras de 50.000 de locuitori, asezat in mijlocul unei campii
intinse, märginita din toate partite la orizont de munti, ia un
caracter simbolic. Izolata oarecum de restul tarii. Slovenia for-
meaza o provincie care si-a pastrat caracterul ei aparte. Lim-
ba slovenä este tot atat de departe de limba iugoslava, ca si
provensala de franceza 1. Aceasta minoritate slovend, tocmai
fiindca e minoritate, a ajuns sa-si creieze o vieata intelectuala
intensa.
Se simte aici la tineret, un deosebit orgoliu national, do-
rinta de a se cultiva, dar cu scopul de a putea pretinde el a-
cest mic grup etnic din care fac parte e mai civilizat deck
marile grape cari constituesc poporul jugoslav. Sunt mandri,
de 'Aida, de societatile de editura pe earl le-au creiat si cart
pot publica opere literare si chiar tehnice in 3000 exemplare
si pot raspandi opere populare la tard. Le place sa rea-
minteasca trecutul lor istoric, luptele duse de parinti contra
imperiului austro-ungar, micile victorii castigate ici si colea
in secolul al XIX-lea prin intemeierea de scoli, de universitati,
prin adoptarea si a limbii slovene ca limba oficialà, alaturi de
cea germana.... Ei cred chiar ca si Napoleon i-a ajutat in rea-
lizarea acestei tinte, creand odinioara Iliria, de aceea au dada
1 Cei cari le vorbesc nu se inteleg.

www.dacoromanica.ro
 57

fin mormant soldatului necunoscut. unui soldat francez din ar=

mata lui Napoleon
Totusi tineretul este astazi nemultumit. Nu-i Place .prea
marele centralism si ar vrea un sistem federal. Se plange ca
nu poate ajunge in stat la locurile De cari le meritä, nici in ad,
ministratie, nici in armata. Criza economica mai-este aceasta
nemultumire si ea este poate una din cauze. Skull uitam si de-1
ceptiunea care urmeaza totdeauna dup./ idealuri prea mult as-
teptate.
Unii tineri Sloveni se intreaba daca idealul de autonomie;
pentru care au luptat atata vreme, mai este bun. Literatura lor
avea mai multä vieata decat astazi, cand reprezenta o miscare
nationala de opozitie. Acum ii lipseste materialul. S'a redus
numai la poezie. Limba lor literara, da data recentd, a ramas
Inca grea.
Aceasta inmultire a limbilor, la care si el au contribuit,
acest nou Babel european, sä fie oare bun? Negresit ca o in-
toarcere inapoi la Austria sau spre Germania ii ingrozeste. Asa
ca, cu toate indoielile si scrupulele, ei continua sa lucreze in
sensul independentei lor regionale. Dar parch' ar astepta inde-
plinirea unui eveniment nou, mistic sau miraculos, care ar fi
sa doboare muntii prea inalti ai acestel provincii.
* *

Zagreb, capitala Croatiel, este numai la cAteva ore de

drum de fier de Liubliana : totusi cele dousa orase, asezate a-
mandouà pe linia Simplonului, nu se cunosc. Este obiceiu la
Liubliana sa se spunä cà niciodata ei nu stiu ce se intampld la
Zagreb si invers. Totusi problemele cari intereseaza tineretul
merg paralel si ici si colo. Croatia, ca si Slovenia, au fost mult
timp sub stapanirea austriaca; amandoua sunt catolice; nu
cunosc cleat literele latine; pe and vechea Serbie s'a razboit
pe vremuri cu Turcii, astazi a ramas credincioasa bisericii or-
todoxe, ca si literelor cirilice. De aceea Zagreb si Liubliana se
simt mai putin slave decat Belgradul.
Universitatea abia s'a redeschis 2. Studentii facusera gre-
vd. In aceasta privinta, ei continua vechia traditie -din vremea
cand Croatia lupta contra Austro-Ungariei. Gustul de opozitie
a ramas viu la ei. Le place sa protesteze contra regimului si
sa ceara pentru Croatia libertate, ca sä se poata afirma. Pre-
textul celei din urma" greve era fireste altul : studentii cereau
reducerea taxelor de inscriere. Acum totul a intrat in ordine :
Linistea este aparenta, nu va incredeti", imi declard cu ama-

I In 1933.
2 Articolul este din 1 Septemvrie 1933.

www.dacoromanica.ro
 58

bilitate unul dintre cei mai tineri studenti. Suntem gata sa

facem iar greva, la cel dintaiu prilej, la cel dintaiu pretext care
se va ivi".
La cei mai in vdrstä pare ca se af Irma tendinte intelec-
tuale foarte diferite. Am intalnit la Zagreb catolici neo-tomisti;
industriasi indragostiti de romancierii francezi, mai ales de
Mauriac si de Montherlant ; un director de revista internatio-
.nala; un pictor musulman. Daca privesti generatille noi, ta-
bloul se simplificä: tineretul literar pare atras aproape in in-
tregime de naturalismul traditional, care merge dela Zola la
Barbusse, dela Dostoiewski la romancierii Rusiei de astazi,
(ale caror opere nu se gasesc de altfel aicO. Cativa tineri poeti
admira pe futurist si mai ales pe Daiakowski. 0 literatura a
card caracteristica sunt imaginile-surprize, ca a lui Cocteau
sau Giraudoux, ramane cu totul streind de spiritul tineretului.
Observasem acum cativa ani in Germania acelasi lucru. Jocul
stilului si perfectiunea formei flu sunt nimic, dacä opera nu pune
anume probleme, mai ales sociale, cari preocupa mai mult ti-
neretul;
Subiectele, discutate se reduc la cateva tendinte foarte
precise. Tineretul pare orientat spre doua poluri opuse: mate-
rialismul istoric sau idealismul rasist. Chestiuni de democra-
tie, 'de individualism, de egalitate nu prezinta interes.
Din nenorocire, studentii au numai notuni vagi in filozo-
fie. Aceasta nu se preda in liceu, iar la Universitate, studentii
n'o prea urmeaza. Cursurile de literatura nu compenseaza a-
ceasta lipsà. Nu se studiaza un autor clasic ca sa se scoatä ideile
esentiale: Profesorii, dupa metoda germana, fac aproape toti
literatura comparata, bazandu-se pe istorie si filologie. De a-
ceea nici nu exercita vreo influenta asupra studentilor. Acestia
sunt lasati in voia lor i atrasi de politica.
* *

Cand am ajuns la Belgrad, in loc sa intreb eu pe stu-

denti, m'au intrebat ei pe mine. Spuneau ea nu cunosc vieata
intelectuala si sociala din streinatate si se informeaza greu.
Ce mai este prin Franta, cari sunt noile curente?",
ma intrebau.
Tot acest tineret arata cea mai mare curiozitate pentru
Franta, pentru aceastä Frantä, care a ramas zic ei tara
libertatii de vorbire si de actiune. Unii se mit% ea Franta de
azi nu-si mai da silinta, ca cea din 1789, sä faca propaganda
pentru ideile revolutionare i nici macar in tarile can ii sunt
prietene ea nu luptä sa introduca dragostea de libertate. la
care in Jugoslavia tot dvnesc.
cat am stat la Belgrad, a fost o serbare de copii, la care

www.dacoromanica.ro
 59

asistara si Inembri de-ai guvernului. In oras era fierbere, sol-

dati, politisti, agenti secreti. Dar iata si o mica ceata de tineri
cu insigne deosebite: sunt nationalistii iugoslavi, cari incearca
sä se organizeze. Vor fi ei (111.4 viitorii aparatori ai dictaturei ?

Acum ma indreptez spre Serajevo. Slovenia, Croatia,

Serbia formeaza doar o parte din aceasta tall mare, care dela
5 milioane de locuitori a trecut la mai mult de 12 milioane
astazi.
Serajevo, oras pe jumatate turcesc, inspira multa poezie.
IntAlnesc cete de scolari in excursie, cari cântà serios. Nimic
nu e mai desvoltat, de altfel, in toata tara deck gustul anta-
tulului, mai ales in tineret. Cum s'au intalnit cativa studenti
la cafenea sau la o gradina, se si inaltä un murmur si se schim-
ba in cor. Foarte des se acompaniaza cu vioara sau ghitara.
Cântecele lor sunt de dragoste, de chef, luate din poezia popu-
lara. Aceasta se schimba dupa provincie si contribue sà intre-
tind un adevarat patriotism local.
Dupa ce am strabatut Raguza, Kotor, Dalmatia, pricep
mai usor de ce in fiecare din regiunile acestea tineretul e preo-
cupat de probleme proprii. In Slovenia si Croatia. tineretul
mi-a vorbit de Austria si de Ungaria; in Dalmatia discuta ches-
tiunea italiand; in Macedonia, chestiunea bulgäreasca. Ei ar
vrea totusi sà iasä din discutiunile restranse la regiunea lor,
dar greutatile de comunicatie incetinesc circulatia chiar inn-
untrul jàrii. Iar ca sä treci granita, este aproape cu neputintä:
n'ai voie sä scoti dinari, iar pand sa scoti un passeport, iti bles-
temi zilele. Numai studentul care obtine o bursa poate iesi din
tara, de aceea fiecare student viseaza o bursa. Tot tineretul ar
vrea sä poata studia in Europa occidentalä. sà cunoasca si alte
natiuni, sä observe si alte moravuri.... Isi dau seama ce räu e
pentru ei sä stea inteun singur oräsel.
Trdim atat de izolati", imi spune un tAnär profesor,
incAt marile curente mondiale abia ajung pana la noi. Fascis-
mul n'a strabatut aici. Mai inainte, miscarea locarnista", cre-
iata de Briand, ne-a ramas aproape necunoscutä. E adevarat
ca poporul nostru e refractar acestei forme de pacifism. El se
considerà inainte de toate ca un leal vasal al Frantei, care-1
apara. Ar fi necesar ca ideile streine, politice, sociale sau filo-
zofice sA p4trunda la noi. Altfel ramanem cu un spirit prea ex-
clusiv balcanic, un suflet prea slay, putin asiatic, ca sä zicem
astfel".
In aceste cuvinte gaseam expresiunea unor curente cari
insufletesc astazi nu numai Orientul, dar Europa Orientala.

www.dacoromanica.ro
 60

Tineretul, care a facut din provincia sa, din tam sa un fel de

ideal, dorote fàr indoiala sa depaseasca acest cadru. Pe deo-
parte, din dragoste pentru tinutul sau tara sa, este manclru; pe
de alta isi cla seama ca acest sentiment ramane cu totui incom-
plet, daca nu apärd o ideologie noua, ca patriotismul francez
in 4789, ca patriotismul german sau rus de astazi. Tineretul
slav cauta astazi cu neliniste o ideologie noug.
LEON POBBA-QUINT

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL BULGARESC.
De cand Bulgaria este libera, tineretul ei se afla sub pu-
ternica influenta a ideilor din Rusia Si din Europa occidentalä.
Aceasta influenta se exercita prin literatura stiintifica, artisticA,
prin rdspandirea brosurilor l printr'o puternica propaganda
orald facuta de tot felul de agitatori in favoarea reformelor so-
dale. In sanul tineretului intelectual incep a se forma cercuri,
cari ii propun ca scop cultura intelectuala. Unele din cercurile
acestea studiaza materialismul istoric al lui Karl Marx, pe cand
altele se ocupd cu diferite teorii stiintifice relative la fiinte (dar-
wimism, evolutionism, etc.) sau cu alte probleme filozofice.
Socialismul atrage o parte insemnata a tineretului $1-1 face sa
discute cu infocare chestiuni sociale i politice ale secolului.
Poezia si ideile unor scriitori revolutionari ca Liken Karave-
lov si Botiov exercita o influenta destul de mare asupra there-
tului bulgaresc. Influenta. este antireligioasà, antibisericeasea.
Reactiunea contrarie se intareste si ea sub influenta mitzceis-
mului, care a cuprins buna parte din tineretul bulgaresc si ajurtä
la intinderea individualismului intr'o vreme cand si socialismul
se intinde. Influenta ideilor lui Ibsen inneaca tineretul bulga-
resc ca un val pe furtuna, desi trecAtor. Nu e greu ca tineretul
sà treacA dela individualism si dela socialism la doctrinele ex-
treme. Au aparut nihilisti si anarhisti cari traduc in bulgäreste
doctrinele respective. Acest avant tineresc infrigurat trece, e
drept, i iluziile pier, dar urmärile ies la iveala si se resimt
multa vreme.
Influenta lui Tolstoi, ca scriitor si filozof religios, este si
ea puternica : s'au format cercuri si societati can predau $1
propaga tolstoismul. Operele religioase, filozofice ale lui Tol-
stoi sunt traduse , studiate i comentate. Desi tolstoismul la
inceput a fost o miscare cu caracter religios si filozofic, contri-
buind sa trezeasca interesul tineretului pentru chstiunile re-
ligioase, el nu poate juca mare rol in educatia religioasa si mo-
rald a tineretului ortodox bulgar, avand in vedere atitudinea
lui negativa fata de biserica.
Poetii moderni fraficezi, germani i rusi exercita de ase-

www.dacoromanica.ro
 62

menea influenta asupra tineretului. Unii dintre ei se bucura de

o consideratiune deosebita i ideile lor patrund din ce in ce mai
mult. CAmOsile (rubaski) rusesti ale personajelor lui Maxim
Gorki incep sà apara ici colea si cantecele lor se aud mai des.
Srierile lui Prszibysevschi, Leonida Andreev, Artibasev i altii
exercita o influenta nefasta prin descrierile lor amorale asu-
pra sufletului acestui tineret entuziast si al cdrui spirit critic
este putin desvoltat.
Tineretul bulgaresc este in mod deosebit primitor de in-
fluente idealiste. In avantul sau e gata s cadkin extrem, ceea
ce face sa se rupd legaturile cari 11 tineau, fie cat de slab, aproa-
pe de ce este sanatas i curat in el, fara s. fi fost inca inta-
rit printr'o adevarata educatiune nationald progresiva. Spiritul
internationalist si pornirea spre ce este strein si pentru care
simte o consideratiune particulara se arata dela inceput in tine-
retul bulgaresc. Aerul dispretuitor pentru ceea ce vine dela
natiunea lui si adesea ignoranta lui pentru asemenea lucruri este
ceva obisnuit. Asemenea manifestari si porniri au ajutat sá
distruga unitatea spirituala a tinertului bulgaresc. Legaturile
tineretului bulgaresc prins de aceste idei si doctrine cari a-
desea se bat cap in cap cu relightnea sunt, in cea mai mare
parte a cazurilor, nelamurite sau neexistente. Putem spune a-
celasi lucru in ce priveste atitudinea lui fata de biserica bulga-
reasca, ale cArei merite istorice sunt negate sau putin recunos-
cute de catre conducdtorii interesati ai miscarilor opuse. Bine
inteles ca nu tot tineretul este sub influenta exclusiva a unor
astfel de miscari. 0 parte importantà pastreaza Inca respectul
traditional -rata de biserica si o atitudine religioasa, chiar mi-
stied. Se intereseaza de chestiunile cu caracter religios si bise-
ricesc, le cerceteaza si se lasa entuziasmat de ele, dar chiar si
aceastä parte din tineret este amenintata. Devine usor prada
miscarilor religioase cu caracter de secta, cari mai ales dupa
razboiu au dobandit in Bulgaria mare importanta. Inteunele
parti, tineretul este grupat imprejurul Bisericei, multumita co-
rurilor bisericesti organizate, sau imprejurul unor societati de
binefacere si de culturd intlectuald intemeiate ici-colo.
In aceastä vreme, biserica ortodoxa bulgareasca n'a facut
aproape nimic pentru educatia religioasd a tineretului. Acesta
a fost ldsat numai sub influenta pe care o poate oferi de obiceiu
cultul si aceasta numai intru cat parintii si invatatorii due copiii
la biserica. Administratia bisericeasca s'a gandit numai la un
lucru : a.stat in legaturi cu Ministerul Instructiunii si a staruit
de el ca sa introduca in scoli invätamantul religios acolo unde
nu era prevazut si ca sa mareasca numarul orelor acestui in-
vatamant acolo unde exista. Biserica ortodoxa bulgareascd n'a
pregatit si n'a aplicat educatiunea religioasa pentru tineretul
scolar afara din clasa si pentru .tineretul care nu invata la

www.dacoromanica.ro
 63

acoala. Iar strada, cu toate influentele ei nefaste, inghitea mare

parte din tineret i distrugea si putinul pe care-1 putea da
scoala sau influenta religloasä a obiceittlui si a traditiilor bise-
ricesti si ale familiei.
Depärtarea tineretului de birericá si de religie a trezit in
cler ideia sa se punä pe lucrti pentru salvarea acestui tineret.
Unhinea clerului a obtinut dela Ministerul Instructiunii Pub lice
instituirea unei särbatori pentru tineretul crestin la 4 Decem-
vrie. In aceasta zi, tineretul e dus la biserica, spovedit $1 impar-
t5.5it. Se organizeaza serbàri cu caracter religios $i moral. Se
fac opere de binefacere $i se impart tineretului iconite.
Mari le räzboaie pe cari poporul bulgaresc le-a dus pentru
unitatea nationald, precum si nenorocirile indurate au asezat
tineretul bulgäresc in fata unor conditiuni noi cari au sdrunci-
nat adânc temeliile vietii spirituale si politico-economice. Tine-
retul a fast atins de aceste conditiuni. Ngäsind nici o justificare
pentru ce se petrecea, el a Cazut pradd partizanilor anarhismu-
lui i sovietismului. Acestia au profitat de starea de lucruri si
au ridicat in fata tineretului un nou idol. Tineretul a ajuns sä
nege actuala stare de lucruri, ca si religia si biserica. Propa-
ganda periculoasä a acelora p`atruz'and sub forma unui asa
zis idealism romantic, ca o noud revelatiune sau ca realizarea
dreptätii in vieata", a avut destul de mare succes. Tineretul fu
oteavit si pregatit pentru revolutiune. Alta' influenta subversivä
asupra tineretului a foist de asemenea exercitatä grin propaga-
rea de idei gresite asupra unui fel de a vedea, zis stiintific, pre-
gätit din punctul de vedere al teoriilor filozofice naturale asupra
vietii i omului. Tineretul bulgäresc, atat cel scolar, cat si cel
afarä de scoala, fiind inclinat spre idealism si usor de entu-
ziasmat, a primit noile doctrine cu toata puterea si cu tot focal
inerent varstei si ajungea pand sa' intre in inchisori si chiar srt
moarä intonând cantece revolutionare.
Fatä de chestiunile religioase avea atitudine dispretul-
toare numindu-le chestii de popi". Cauza acestei indiferente
si animozitati cade in vina celor cari au datoria 5i misiunea sa
atraga sufletele tinerilor si &à le ca$tige pentru Iisus Hristos,
dar cari n'au facut nimic in directiunea aceasta. Tineretul, in
ce priveste educatia sa morala $i religioasä, a fost lasat in
voia lui sau la bunàvointa persoanelor particulare, laice sau
bisericesti, cari au consacrat acestui scop parte din timpul lor.
In felul acesta a inceput in Bulgaria miscarea zisa a ti-
neretului crestin". Una din cele dintai societati de tineri care-si
puse problema de educatiune religioasa a fast intemeiata la
Sofia in 1892, sub titlul de Ancora". Dupa catva timp intra in
legaturi cu Comitetul Universal al Uniunilor cregine a tinerilor,
din partea Careia mi reprezentant vizitä aceastä societate.

www.dacoromanica.ro
 6.4

AltuiTI dp uniunea crestinA a tinerilor din Sofia se gaseSte

si o uniune asemanatoare de fete, intemeiatA in 1924.
0 uniune crestinA .de tined, numarand cateva sute de
membri, exista i pe langA colegiu1 american de lAnga Sofia
(aproape de satul Simeonovo). Pe langa unele biserici protes-
tante s'au creat de asemenea astfel de societAti, catre cari sunt
atrasi nu numai copii de protestanti, dar si de ortodocsi. Meta-
distil din Sofia au si ei o Societate asemanatoare. Faptul ca
aceste societati confensionale de tineri crestini atrag i orto,
docsi dà loc la oarecari temeri. Nerefuzand tineretului protes-
tant dreptul de a fi orescut in spiritul religiunii sale, poporul
bulgaresc, foarte tolerant,ar fi dorit ca si religiunea sa orto-
doxa sa fie respectata.
G. S. POEFF
Profesor la Universltateea din Sofia

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL CEHOSLOVAC,
Praga, August ((933).
Putine vorbe s'au intrebuintat in Cehoslovacia atat de
des ca vorba tineret". In aceasta tara incetezi sa mai fii tanar
abia cand esti aproape de patruzeci de ani. In America, 0 fata
devine femeie tanara intre dotrAzeci si douazeci si doi de ani;
in Franta, dupa ce trece de doudzeci i cinci ; unei Cehe i se
cere mult mai tarziu un plc de personalitate si de autoritate.
Daca ar fi trait Balzac in Bohemia, ar fi scris cu sigurana
Femeia la patruzeci de ani". Dar adevarat ca acest fenomen
s'a resimtit dupd razboiu. De altfel femeile tinere in aceastA
Ora isi pastreaza fragezimea mult timp, asa ca merita acest
privilegiu.
Dna cuvantul tineret n'are peste tot acelasi inteles, apoi
acel de generatie este $i mai putin clar. La fiecare 5 ani se nage
in Cehoslovacia o generatie literara, pe cat de constienta, pe
atat de organizata. In realitate, deck am vorbi de generatii,
mai bine am zice grup de tineri legati mai mult prin camara-
derie deck prin afinitati electorale, mai mult prin saracia idei-
lor personale, deck printr'un fond de idei comune. Caci cei
mai buni dintre tineri sunt aceia cari n'au nevoie sa caute spri-
jin la un grup sau la o moda, cei destul de marl, ca sd-si caute
singuri drumul lor. Vai! nu prea sunt printre Cehoslovaci multi
tineri mandri i izolati !
Lipsa de individualism si spirit de grup, iatà o trasAtura:
care explicA de ce este asa de greu ca un tanar strain sa alba
legaturi durabile cu un Cehoslovac de aceeasi varsta, chiar
daca se inteleg bine ca limba.
Ousturile, felul de a simti, de a lucra, de a glumi, totul
este deosebit, aci totul e ingreuiat, se inglobeaza si pierde fina
sa trasatura individualä. Prietenia, cand reuseste sa sfarme
ghiata, devine o intimitate comma, gdlagioasa, cu toate cà in.:
telectul ar dori mai multa alegere si miez in convorbiri. Dar
subt invelisul cam ingrat gasesti o bur-Mate simplA si o cu-
rAtenie de sentimente care farmeca.
Tineretal. 5

www.dacoromanica.ro
 66

Nu- intalnesti ad tineri de_aceia, cari, cu tigara stinsä in

coltul guril dispretuitoare, sa-si dea aere pretentioase. De alt-
fel tineri interesanti se gasesc mai mult in provincie deck in
Praga, capitala care trece acum prin o criza de crestere ; si
strainul se gaseste mai putin strein printre Slovaci, decat in
restul fàrii. Fara indoiala ca daca poezia creaza marile civi-
lizatiuni", apoi Cehilor le mai ramane mult de facut. Tineretul
nu e puritan. Aici, mai mult ca oriunde, razboiul a schimbat
mult obiceiurile. Libertatea sexuala nu mai are margini. mai
cu seamä in burghezia cu dare de mana, in vreme ce influenta
mediului familiar si a religiei, cu putine exceptii, e foarte slaba.
Dna mai adaugam lipsa totala de vieata de societate, pofta de
aer si de exercitii fizice, $i o mai mare sete de exotic, aceasta
este cea mai indicata definitie a acestui tineret pagan, voinic
la corp, pozitivist in spirit, atat de putin sentimental si foarte
aproape de origina lui taraneasca.
Daca acesti tineri n'au prejudecati, apoi n'au nici cre-
dinta vizibilä. Sunt mai sceptici deck parintii lor. Moleseala
care a cuprins tineretul, dupd cativa ani dela eliberarea pa-
triei, este in parte datorita triumfului cauzei nationale.
Aceste victorii cari yin dupa un secol de sfortari, de na-
dejdi si de lupte sunt urmate de o reactiune. Pentru prima
data acest popor se gäsea, a doua zi dupa razboiu, stapan pe
soarta lui, cu toate dorintele indeplinite Si fail dusmani pu-
ternici. Nu-i nimic surprinzator deci ca dupa trecerea pri-
melor inflacardri sà urmeze o slabire a disciplinei nationale.
Societatea cella se desfacea cate putin de cum era. Lipsita de
nobilimea ei si de buna parte din elita sub regimul austriac, ea
se infatisase mult timp ca o societate omogenä, in care poporul
si burghezia se intelegeau foarte bine, strangand randurile in
fata asupritorului, care era in acelasi timp $i dusman national si
social, pentruca avea si puterea politica si pe cea economica.
Libertatea regasita, concentrarea puterilor natiunii a fäcut bc
unei libere intreceri. Iar noile posibilitäti de ridicare in socie-
tate, trebuiau sa creieze inegalitati pand atunci necunoscute.
Tinerelor generatii le lipseste pasiunea comuna care sa-i in-
demne si o mistica pentru a-i sustine; le lipseste in sfarsit mo-
destia in trebuinte si in orizonturi i un simt sever al datoriei
-f Ma de marea familie care era alta data natiunea cehà. sa nu
uitam ca liberarea Cehoslovaciei a fost opera unor oamei cu
energii, caractere i daruri exceptionale, cari au farms $efi
panh azi. Au framantat asa de bine pasta natiunii, au tras asa
de hotarit drumurile de urmat, incat tinerelor generatii nu le
mai rämane decat sa se razime pe cel mai tineri si sa se lase
dusi. Nici un rol nu-i este impus tineretului cehoslovac, nimic
nu-i este dat sä indeplineasca si prin urmare nimic nu se cere
dela imaginatia lui.

www.dacoromanica.ro
 67

Mu lte motive, dupa, cum se vede, explical aceasta usoaral

lancezire, aceasta lipsa de pulsatie la tineret. Bineinteles, tre-
bue sa tinem socoteala de criza, ale carei efecte sunt peste tot
aceleasi. In Cehoslovacia, functiunile inalte in administratie, in
armata si in diplomatie sunt ocupate de oameni cari abia au
trecut de 40 de ani, calci cadrele superioare, inexistentd in 1918,
s'au completat in graba de tinerii de atunci, de cei cad, de
aproape sau de departe, ajutasera la liberarea patriei. Astfel
Ca tineretul de azi, mai putin favorizat ea cel de atunci, trebue
sä astepte ani lungi, rozandu-si zabalele, fericit and gaseste
o ocupatiune cat de mica, pentru a trai cu demnitate.
Studentii, cad in cea mai mare parte sunt bursieri (stitt o
facultate unde la 50 de studenti numai 2 platesc), in genere
ajung sa-si ia diploma. (De altfel instructia care li se da e mai
mult cantitativä decat calitativa: li se ingramadesc in creier o
droaie de notiuni, nu li se formeaza spiritul si nu Ii se formeaza
deprinderea de a manui ideile). Dar celei mai marl parti Ii sunt
usile inchise ; nici o slujba, nici o iesire, nici un viitor in pers-
pectival. Ne mai putern oare mira de acest sentiment, vecin cu
ura, care-1 au contra acestor batrani" care le iau painea dela
gura si nu le dau loc in societate?
Intre tineri si batrani se da acum o luptä, cum spunea un
jurnal la Praga, un adevarat ralzboiu de exterminare si de ea-
pire. Si pentruca baltranii au stabilit regimul democratic, re-
gim din care traiesc si a carui armatura ei o formeaza, tine-
retul ajunge pand acolo incat aruncA democratia si pe toti care
o reprezinta, svarlind albia odata cu copilul", cum zic En-
glezii. De aceea tineretul profeseaza un neconformism rau in-
teles, idei de opozitie destul de incalcite, din care reiese un sen-
timent limpede; nemultumirea. Intr'un fel, cam degeaba am
cauta sa ascundem ca criticele facute de tineret regimului nu
sunt fara temeiu. Criza universala a institutiilor democratice
n'a scutit nici pe Cehoslovacia, si in aceasta taral, parlamenta-
rismul a pierdut din prestigiul sail in timpul acestor 15 ani. In
felul cum e practicat aci, ca si in alte pärti, li se pare tinerilor
ca este lipsit de sinceritate si folos, si ca el gandesc si altii.
Totusi este limpede cal intr'o jarà ca aceasta, in care mi-
noritatile formeaza o parte insemnata din populatie, merge nu-
mai un regim de toleranta reciproca si de buna voie, cea ce
nu impiedica a atitudine hotarita. Asa cä numai un regim de-
mocratic se potriveste structurii sociale a Gehoslovaciei. Si nu
gresesc cand spuiu ca" numai daca esti democrat poti fi patriot.
Tot astfel in cea mai mare parte, tineretul se potriveste la an-
dire cu cei marl. Si daca fac opozitie, tot n'aduc alte idei in
politica. De altfel partidele marl ale acestei tad si carora li se
atribue devierile particulare ale parlamentarismului cehoslo-
vac, isi dau silinta sa a,traga tineretul, oferindu-i calea de a

www.dacoromanica.ro
 68

face politica, incadrandu-1 in grupari unde ar putea sa se inalte

si sä Mod cariera.
Dar riu gäsim aci cea mai Nina parte din tineret. ci mai
de graba printre socoli, unde, pe langa posibilitatea de a se
intari, mai gäseste o atmosfera dezinteresata, disciplind fed-
teasca si camaraderie lipsità de arivism nesanatos.
Dar se poate observa ca daca aceasta armata pasnica
este departe de a-si fi pierdut rostul si caracterul unei institutii
nationale, recrutarea ei tinde sa se faca de acum inainte din
tineretul dela tail. Prin orase sportul propriu zis si excursiu-
nile au inceput de dupa razboiu sd-i faca o build concurenta.
Desvoltarea excursiunilor se datorote influentei Wandervoe-
ger-ilor germani si filmelor americane. Ca o miscare de emi-
gratie care, incepand de Sambata pana Luni, impinge un nu-.
mar considerabil de tineri de conditie rnodesta sä parcurga cu
sacul in spate, pe mice timp i dormind in adaposturi, cate °-
data cu tovarasele, intrebuintand un limbaj si o tinuta severa
subt o imbracaminte de fantezie. La asta se adaoga o placere
pentru vieata sanatoasa la aer curat, i reactiunea eternului ro-
mantism al tineretului contra convenientelor sociale si contra
spiritului cazanier al burgheziei, si contra vietii monotone me-
diocre si de biurou $1 de atelier.
Baca' acesti tineri, dintre cari mai inainte multi ar fi fost
socoli, se arata astazi mai desfacuti de vechile legaturi natio-
nale, aceasta este un semn al timpului, un semn de diferentiere
crescAnda a mediului social. Aceasta diferentiere creiaza in
Cehoslovacia de astazi clase noi, stall de spirit, snobisme si
trebuinte noi.
Mast tineret, mai putin concentrat, mai putin grijuliu de
viitorul natiunii sale si care uneori pare a se gasi la strAtntoare
in tara lui, are oare aceeasi putere de rezistenta aceeasi putere
morala ca aceia cari au facut Cehoslovacia de azi ?
Aoesti tineri studenti, cari nu se joaca cu vorbele si s'au
lepadat de orice fetisism, dar cari se obosesc prea repede de
tot, care invatä sase limbi färd sä 5tie bine nici una si care a-
rata destul de putina seriozitate sufleteasca, vor putea ei s.
clueä mai departe opera parintilor Mr, care asteapta sa fie corn-
pletata ?
Fara indoiala ca experienta ii va inmuia, fàrä indoiala ca
viitorul va destepta in el izvoare adanci $1 aptitudini ascunse.
Ei poarta urmele grele ale conditiilor in cari s'au format. Poate
nu asteapta decAt ocazia i imprejurarile ca sa se arate la fel
cu predecesorii sal.
GEORGES MAROT

www.dacoromanica.ro
 TINERET UL ELVETIAN.
In timpul serbArilor de 50 de ani dela intemeiere, Asociatia
presei elvetiene a organizat in Septemvrie 1933 o excursiune
cu vaporul deLa-lungal coastelor lacului Zurich. Intre excursio-
nisti era si d-1 Edmond Schulthess, presedintele Republicii El-
vetiene. Timp minunat ! Vaporul, frumps impodobit, aluneca
pe albastra campie de apa, ondulata de mangaierile unui \rant
usor. Imprejurul vaporului, barci Cu panza alunecd si danseazA,
conduse de tineri, bäieti si fete, cari dau dovadä de indemanare
surprinzatoare. Nascuti pe tarmurile verzi ale lacului, stint ma-
rinari din nastere. Unii se dedau la jocuri acrobatice in onoarea
Presedintelui Republicii si a Presei. In picioare, cu lopetile in
'liana par a se intrece la o cursa nascocita ca s. incante pri-
virile frumoaselor Calypso sau dulcilor Nausicaa intinse pe
nisip.
Dar nu numai ei dau, in zitta aceasta, imagiunea tineretului
elvetian. Cand vaporul se apropie de un port, vezi tot felul de
manifestäri. Ici, innotatori curagiosi, tined cu bustul brun, se
arunca, in semn de salut de pe o punte sau chiar -de pe o stanca.
Dincolo, pe mal, tineri tunari improvizati incarca i descarca
tunurile sau puscasi perfect disciplinati si imbracati in uniforme
atragatoare trag salve. Dar fetele ? Ele aleargd, cu bratele
pline de flori si CU esarpe de culoarea cantonului lor, cand nu se
dedau 5i ele, ca baietii, la cele mai violente exercitii ale vietii
de lac.
Aceasta indemanare aceasta indrazneald, aceastä dorinta
de a se distinge prin vigoarea muschilor sau prin siguranta
aruncaturii de ochiu, fac parte din buna dispozitie zilnicä a ta-
narului Elvetian, fie pe marginea unui lac, fie pe muntii inghe-
tati, fie, asezat pe potece, in vreun loc de tragere, pandind pânà
unde a tras vecinul, ca sä traga el mai departe.
Foarte sportiv, tineretul elevetian este in vesnica miscare.
Nu vorbese numai de match-urile de foot-ball ori de tenis, periL
tru cad el manifestd uneori un entuziasm de un diapazon prea
ridicat. Trebue sA vorbesc de ceva mai mult, si aceasta in toate
treptele societatii: tineri lucratori, studenti, mici bdieti de pra-

www.dacoromanica.ro
 70

vane, fete cari lucreaza toata saptaniana sau vanzatoare in ma-

gazine sau de cele favorizate de soartd, toate si toti viseazd
numai drumuri lungi, catdrdri pe Alpi sau, iarna, skiuri. Sunt
si exceptiuni, dar putine, caci chiar cei fard mijloace materiale
viseazd sporturi.
La sate si orase, societatile de tineri inflorese. Din punct
de vedere strict elvetian, aceasta nut-i de mirare, fiindca din
nastere tinerii au. gustul de a se intovaräsi. Este o zicdtoare :
cand se intalnesc trei Elvetieni, fac o societate. Sunt poate ma-
nati de o intuitiune misterioasa ? Fii ai unei tan en teritoriu in-
gust, simt o pornire fireascd s. lucreze in comun, dupd inrudire,
dupa gusturi, dupd talente, ca sa nu-si vada statul desfacan-
du-se. De aceea acele puternice societati de gimnasticd, de tir, de
muzica, mai ales acestea, cari in Elvetia germand si in cantonul
Vaud, mai ales, sunt dovada unei indemandri muzicale i chiar
scenice remarcabile. De aceea societdtile studentesti joacA un
rol atat de mare in vieata universitara a Elvetiei. Ele permit ca
in cadrul mai restrans decat al unei societatii generale sä se
innoade legaturi si prietenii trainice. Cand sunt sectiuni in dife-
ritele Universitdti elvetiene, ele permit sa stranga imprejurul
unor idei tineri pe cari limba, rasa ori religia ii despart. De
aceea acolo miscarea cercetäseased are atata succes. Cerce-
tasii formeaza trupe impresionante. Cercetasele, e drept, sunt
mai putin numeroase.
* * *

Tineretul elvetian, invatat cit atatea inlesniri de ordin

practic ale unei tAn mici, nu-si dä totdeauna seama de privile-
giul pe care-1 are; si cand se ivesc dificultati, ii vine greu. Multi
tineri azi n'au de lucru. Unii au fost concediati din uzine si din
ateliere, altii, Cu toate titlurile universitare, nu-si gdsesc loc.
De aceea criza economicd absoarbe acum preocupdrile tinere-
tului, atat in ceea ce priveste cauzele ei, cat si in ce priveste
urmarile. Tineretul o leagd de criza politica (si cine ar avea
curajul sà spund cA n'are dreptate ?) El incearca sa fixeze va-
lorile, ca sd nu mai ma.' in greselile din trecut. Unii cred ca
pot gasi cauzele in doctrinele de extremd stangd, altii in cele
de extrema. dreaptä. Moderatii amt in minoritate si expusi zarn-
betului celor cari agità formule, cum a fost totdeauna soarta
inteleptilor. Dar aceastd aspiratiune a tineretului spre ceva nou
nu este antipaticd. Trebue sà rucunoastem cd doctrinele se-
colului al XIX-lea, luate in intregime, nu pot mantui lumea.
Multi dintre tinerii Elvetieni conchid cà liberalismul a fost na-
sul socialismului si ca socialismul, care a inventat comunismul,
duce la dezagregarea statului. $i deoarece, dupd ei, dezagre-
garii statului datorim reaua stare a lumii de azi, trebue sal fa-

www.dacoromanica.ro
 71

cern totul ca sa redam statului puterea trebuitoare, ca sa asigure

jocul institutiunilor economice.
Dar aici se ivesc discutiuni. Inteadevar, Elvetia are la te-
melia ei federalismul. Cantoanele ei au o suveranitate adesea
clestul de rotunjita. de suveranitatea Confederatiunii (a Statu-
lui), dar, din punct de vedere constitutional, au o parte apre-
ciabila de autonomie : au guverne, parlamente, cari nu sunt tot
una cu consiliile judetene. Tineretul discutä, independent de
chestiunile de ordin social, daca nu cumva Elvetia n'ar infrunta
mai usor greutatile zilnice %and exclusiv in mainile guvernului
federal (central) conducerea sau daca, din contra, nu curnva
relele de cari sufera Elvetia nu provin din faptul ca regimul
politic care dureaza dela 1848, n'a marit mereu prerogativele
guvernului central in dauna guvernelor provinciale.
In ultimii ani s'au constituit grupe de tineri hotariti sä
dea statului o doctrina. Lor le pare ca statul se inneacä in pro-
pria lui traditie si e ros de cei cari ar putea trage oarecari
foloase din legaturile lor cu oamenii dela 'Mere, fie $i numai
din punct de vedere moral.
Lupta a inceput. Comunistii au copiat organizatiunile ger-
mane jungburschen. Ca si tineretul liberal, radical sau socialist,
ei au sustinut ideile partidului lor, dar au si practicat metodele
acestui partid : au manifestat in strada, lucru de care n'aveau
nevoie intr'o tard unde fiecare cetatean are voie sd-si spue pa-
rerea asupra oricarei chestiuni de interes public. Voia, inga-
duinta aceasta este atat de mare, incat multi si nu numai
cei de mai putin de 30 de ani", de cari vorbim aici o con-
siderd prea mare. Drept e ca nu putem da in aceasta privinta
exemple privitoare la intreaga Elvetie. Afard de legile federale
(generale) in vigoare pe tot pamântul Elvetiei, mai sunt si legile
cantonale, cari se deosebesc deseori dela un canton la altul.
Intr'un canton, democratia a mers mai inainte deck intr'altul.
Sä läsam deoparte cantoanele unde existal Landsge-
meinde expresiunea cea mai directa a democratiei si sa
ne gandim de pilda la Zurich, Vaud si Geneva. La Zurich s'au
format cateva fronturi" in urma alegerilor, cari pärurd initia-
torilor tot atat de nedrepte in rezultatele lor, Pe cat de ridicule
in principiul lor ; in acest canton, poporul alege chiar el cativa
functionari, ceea ce, in materie de invätämânt public, de pilda.
poate duce la alegeri foarte nepotrivite cu interesele pedagogice.
Tineretul stria si intelege sä schimbe metodele cari par unei
mari pärti ca destinate sä pregateasca drumul pentru bolsevism.
In cantonul Vaud, tot deodata radical si conservator, magi-
stratii sunt numiti de tribunalul cantonului, inalta Curte a re-
giunii ; la Geneva se aleg de popor, ca si guvernul cantonal.
Democratia in Elvetia variaza prin urmare. Tineretul,
care are pretentiunea sa intreprinda o opera de adevarata re-

www.dacoromanica.ro
 72

generare, isi d seama de greutafile firesti situafiunii speciale

in care se gdseste taxa. Dar ele nu-1 opresc din cale. Deocam-
data el le combate in ordine imprastiata, obfinand sprijin dela
oameni mai in varstA, dar convinsi, ca el, ca insfarsit a sosit vre-
mea sa tale aripile sugestiunilor comuniste, atat de nepotrivite
cu tradifiunile Elvetiei. Alfii, negresit, n'au incredere in aceasta
operA. El declarA cA zelul acesta nu s'a nAscut din nevoile El-
vefiei si le e teamA, taxa indoiala pe nedrept, sA nu vaza pe
tined imbracafi In camAsi vopsite la Roma sau Berlin.
In Nr. sau de pe Iu lie 1933, Neue Schweizer Rundschau
publica 13 articole redactate de 13 sefi ai acestor miscAri ale
tineretului, iar Nr. de pe August al publicafiunii Schweizerische
Rundschau confinea 17. Si unii i alfii doresc sa capete adeziunea
la ideile lor nu numai a tineretului, dar si a alegatorilor, cad,
chemafi prea des sa-si depuna buletinul in urnä, au ostenit si
nu mai apar deck cand iar vc>r fi mad lupte electorale. Multi
dintre ei sunt de aceeasi parere in ce priveste critica meto-
delor actuale de zuvernAmant i propun aceleasi remedii sta-
tului, pe care-1 socotesc bolnav. Ei invinuesc stabil ca a deve-
nit, din greseala partidelor cad si-au disputat puterea, o socie-
tate anonima, fail administrator responsabil. Ei voiesc tocmai
sA restabileascd nofiunea rdspunderii. Mai doresc sA suprime
lupta de clasa si nu sunt singuri pe calea aceasta. In vederea
fintei lor, ei susfin principiul corporafiunii, pus in studiu de
unele partide politice.
Toti, afara de comunisti, de cativa pacifisti si de cateva
elemente socialiste, vad intr'o aparare nafionala bine organi-
zata salvarea nu numai a tineretului, dar si a institutunilor
cad ajutard pana acum Elvefia sa fie piept furtunilor. Tofi sau
aproape tofi sunt hotärifi sA aseze familia in centrul viefii na-
fionale, adicA sA impiedice ca societatea, incurajand cutare ori
cutare propaganda, sa rupa unitatea cAminului. Drept e cA ce-
rinfa aceasta nu e noua : asociatiile catolice, mai ales, la cari
s'au afiliat numeroase sectiuni de tineri, au facut de mult din
aceasta unul din articolele cele mai importante ale programului
lor ; iar protestanfii, tot asa, de si nu sunt organizafi in partid
confensional, au susfinut totdeauna drepturile familiei. Aceastd
aparare a familiei" se leaga de o concepfiune moralA. a cdrei
noblefe merita toata lauda, si de o concepfiune religioasa. care,
lasand Statului ce i se cuvine si Bisericii ce i se cuvine, se o-
pune cu inddratnicie la propaganda celor fara Dumnezeu", me-
nitA sA sape odce land morald, fie cat de elementara, data
naflunii. Pe ei nu-i intereseaza statul atotputernic, ci statul pu-
ternic in domenile cari ii sunt rezervate.
La aceastd trebuinfa de restabilire a valorilor organice
ale Elvetiei, sau, cel putin, de intArire a acelor valori, se adaugA
la cea mai mare parte din tineret trebuinfa de a simfi o autori-

www.dacoromanica.ro
 73

tate realA conducând destinele paporului. Nu CA ar dori chiar

dictatura, dar, Inca odatA, ar vrea magistrati responsabili. Mai
vrea ca in afaceri, capitalismul actual sa-$i dea seama de a nu
mai 'Asa averea publicA condusä de societati cu responsabill-:-
tatea personala nu tocmai bitie definitä a administratorilor. El
vrea lumina si-si insUseste adesea cele mai curate traditiuni
democratice, cerând publicitatea a tot ce priveste gestiunea Pu-
Mica. lath" motivul pentru care multe din miscArile tineretului
se inrudesc cu ale inaintasilar cari, fall a socoti pe orice franc-
mason ca suspect, considerd cA in conducerea treburilor pu-
blice nici o influentA streind de vointa nationalA nu trebue to
leratà.
Toate aceste apeluri cari rAsuna de cdtva timp de-a-lungul
Elvetiel trebue luate in seama. Ele nji sunt lansate de turisti
veseli ca au ajuns in sfarsit pe varful pe care-I zAreau de de-
parte. Ele yin, din contra, dela un tineret care acum urcA coa-
sta si se grAbe$te s. ajungA. El e hotarit sd lucreze pentru bi-
nele aril. Unii pot sA se imele asupra cauzelor raului de care
sufera, altii s. pregAteascA proiecte in cari sä vadA un adevArat
panaceu, bun la orice. Nu e nimic. Multi aduc elemente poate
nu totdeauna noi, dar incite, pentru a grAbi insankosirea vietii
publice in Elvetia. SA le fim recunascAtori, pentrucA in ziva in
care tineretul s'ar mArgini doar sA. invete pe din afarA lectia
,,celor vechi in cariere si S. renunte a face el insusi experiente,
ar abdica in Mfa urechilor de mAgar cu can Ii ameninta invä-
tatarul la scoalA. Ar pierde $an$a i, ce e mai gray, chiar su-
fletul.
Numeroasele fronturi", numeroasele organizatiuni poll-
tice de tineri, pe bazA nationala, pat savar$i greseli, pot pacatui
prin nestiintA ori prin inganfare, dar constitue azi o forta de
care trebue sal tinem seama, ale carei teorii &A nu le inlAturAm
cu dispret, ci sà ne silim a le intelege aspiratiile.
Aceste aspiratil si nevoi sunt multe ; totusi, dupa ce ai
ascultat pe partizanii cutärui satt cufarui grup, dupä ce al citit
brosurile unde-si expun cu avant si adesea cu talent idelle, 11-
mai cu convingerea ca. tineretul elvetian, de si pare ea lupta in
ordine inprästiatà, are totusi si idei generale cari II apropie.
Cea mai sigurri dintre toate este negresit aceasta vointa de a
pune Elvetia la adApostul politicianilor de meserie, de a-$i or-
dona gandirea, ca sà-i permith a rezolva chestiunea sociald,
ca sa-i dea putinta sA-si aplice hotAririle cu atat mai tnultA
tärie, cu cat va fi mai liberà de influentele streine. DacA pentru
unii, teoria, impinsä la ultirnele ei consecinte, duce la un natio-

www.dacoromanica.ro
 74

nalism stramt, cei mai multi merg cu convingerea Ca stint ma-

nati de un simt practic al necesitatilor, mai mult decat de un
egoism patriotic.
Tineretul acesta a auzit, parca, vocea unui erou de de-
parte : atarrià numai de ea sa inteleaga exact valoarea acelei
chemäri.
EDOUARD CRAPUIRAT

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL BELGIAN.
In Belgia nu exista azi o miscare a tineretului, care sa
se poatà compara cu miscarea fascistd italianä, sau cea rasistd
germana sau cu miscarea national-comunista a ofiterilor si in-
telectualilor japonezi. Este o zdpaceald de idei i de fapte. Nu
poti distinge nici un curent de opiniune publica, nici o tendintd
precisa Vezi tresdririle unui tineret infIddrat, dar opera de
cristalizare nu iese la lumina'. Nu poti sa te pronunti daca tâ-
nära generatiune va aduce in ordinea politica si sociala o doe-
trind noud sau daca va duce mai departe sfortarile genera-
tiunilor anterioare, adaptdndu-le, fireste, la trebuintele epocei
sale.
In domeniul economic, Belgia este o tail de experienta.
Nu e tot astfel si in domeniul intelectual. In secolul al XIX-lea
si la inceputul celui de al XX-lea, trasAtura caracteristica a
caracterului belgian .a fast materialismul. Din vremuri depth--
tate si pdna in zilele noastre, Belgienii au luptat cu furie pentru
libertatea lor; dar, odata cdstigata aceasta, ei nu s'au pasionat
pentru luptele de idei. Duna razboiu, conflictele de idei s'au
sters in fata preocuparilor materiale. Numai pe terenul linguis-
tic, tineretul s'a manifestat intru cdtva.
Generatiunea rdzbolului aceea care a mers in foc
n'a exercitat influenta in Belgia restauratd. Aceasta pentru
doua motive: 1) Ofiterii si soldatii s'au grabit sà depuna ar-
mele si sä se intoarca la mestesugul sau cariera lor; 2) Numai
300.000 de tineri Belgieni au luptat sub steaguri. Au fast o mi-
noritate pierduta in masa populatiunii civile, care s'a purtat
admirabil tot timpul razboiului. Pe urma räzboiului si a sfor-
tarilor din anii 1919-1921, tineretul, cu totul intarit, a lamas
cu gustul de actiune, de lucru. Acest gust s'a canalizat in spre
sporturi. Artele i literatura sunt dispretuite de mase. Totusi
la Belgieni sport nu insemneazA, ca la Germani, un cult al for-
tei si violentei. Aici tineretul nu s'a inregimentat ca in Ger-
mania si Italia. In timpul razboiului, jun-Mate de milion de
Belgieni s'au refugiat din tara lor in Franta $i Anglia. Acolo
au dat de orizonturi noi si au pierdut caracterul cazanier, care

www.dacoromanica.ro
 76

altä data era o piedica pentru propasirea Belgiei. Acum tinerii

se duc cu pläcere in streinatate. in colonii. Cu sutele se pre-
zinta la bursele vacante din Congo belgian si cu miile pornesc
sa-si caute existenta in streinatate. Astazi, tineretului belgian,
fie intelectuali, fie lucratori, ii place sä calatoreasca, sä umble.
Simte dorinta de a-si largi orizonturile. Cei cari stau acasd se
intereseaza si el, mai mult cleat inainte, de ce se petrece in-
tealte tari. Tineretul se arata acum cu mai mult spirit prac-
tic. Nici intelectualii, advocati, medici, etc., n'au scdpat de a-
ceastä inclinare spre spiritul practic. Materialismul a stapanit
intreaga perioada 1919-1930. De aceea in aceastä perioada
nu s'a cerut nimic intelectual de seama, nu s'a relevat nici o
scoala literara ori artistica, nici un talent. Numai in industrie,
finante 5i comert s'au aratat tineri" de mare valoare; dar
oare ajung financiarii si industriasii sà asigure márirea unei
natiuni ?
* *

Tineretul belgian nu se intereseaza de politica, fiindca a-

ceasta n'a dat ce astepta lumea dela ea. De cand s'a introdus
reprezentatiunea proportionala integrala in regimul electoral,
e mai greu sa se rastoarne usor majoritati obtinute si de a-
ceea principalul interes al luptelor dintre partide a disparut.
Pe de altä parte, sistemul in vigoare asigura, chiar inauntrul
partidelor, pozitiunile castigate, asa ca tinerii gasesc locurile
ocupate. De aceea tineretul dä putin interes politicei si guver-
narii Wit Cele trei marl partide din Belgia au realizat partea
esentiala din programele lor. Altei programe n'au mai prezen-
tat, asa ca n'au avut cu ce sa atraga tineretul. Marile realizari
sdvarsite in toate domeniile mai ales in cel scolar de
partidul catolic, fac ca actinuea acestuia sa nu mai intereseze
atata. El a inceput sä se imparta in democrati-crestini, conser-
vatori si agrarieni, cu toate staruintele episcopilor de a-si
pästra unitatea. Dar deosebirea si chiar opozitiunea dintre di-
feritele interese sociale primeazä. Partidul socialist a obtinut
5i el, intr'o buna masura, realizarea programului salt de legis-
latie socialà. Tendintele sindicatelor si ale conducatorilor lor
au devenit conservatoare, biurocratice. Partidul tiberal ntA
mai corespunde la toate nevoile actuale: individualismul sal-
batic e vecin cu anarhia; economia dirijata incepe sa alba
partizani chiar printre tinerii liberali.
Acum partidele traditionale fac slortari marl ca sa-si a-
propie tineretul. Astfel, partidul catolic a organizat puternic ti-
neretul muncitor crestin J. Q. C.". Aceasta organizatiune are
de scop sa pastreze i sa desvolte educatiunea pe baza reli-
gioasa a tineretului muncitor, sä faca sindicalism crestin, ca
sal apere cu aceeasi energie, ca si socialistii, drepturile si inte-

www.dacoromanica.ro
 77

restle clasei muncitoare. Organizatiuni identice exista si pen-

tnt regiunea flamandä si pentru tineretul universitar. Miscarea
crestina-sociala din Belgia seamana cu aceea a popularilor"
lui don Sturza din Italia, premergatoare a miscarii fasciste. Nu
putem fi siguri Insä cä acest tinetret va ramanea in aceste ca-
dre si ca nu va incerca sa le sfarme. Unii tineri catolici agitä
idei cu totul noi in Belgia. Socialistii, prin organizatiile tine-
retului .lor, fac acelasi lucru. Ei au intemeiat militii muncito-
resti", dupa anul 1926, cu scopul de a lupta contra tendintelor
fasciste. In aceste organizatiuni, unii tineri incearca sä scape
de sub tutela sefilor partidului sau ai sindicatelor, fiindca au
o mentalitate de mici burghezi si au pierdut credinta in virtu-
tile luptei revolutionare. Gardele tinere" liberale fiindca si
liberalii au organizat tineretul lupta contra tendintelor
conservatoare ale deputatilor lor si ale sefilor partidului. Cel
din urma congres al gardelor tinere";: orientate fats spre
stanga, spre o colaborare cu socialistii, a fast caracteristic din
acest punct de vedere.
Caracteristicele generatiunii care se ridica acum sunt :
materialism, tendinte practice, gust de actiune nu excesiv
insä, pasiune pentru sporturi, atat printre intelectuali, cat
si printre muncitori, desyoltarea spiritului colonial, masura in
toate tendintele, dorinta de a nu se ciocni cu sentimentele co-
mune si cu ideile admise, abtinere dela orice politica interna-
tionalà, ca sa-si menajeze ibteresele 'de expanslune corner-
cialL
*

Spartura intre tineret si cei in varsta existd, dar nu atat

de mare ca in alte tan. Tendinte precise ale tineretului nu ies
insàla iveald. La Bruxelles sunt cateva cursuri de tineri filo-
zofi si advocati. De pilda Echilibrul", ai carui membri se re-
cruteaza mai ales din tineretul intelectual de stanga, in can-
tarea unei ordine noi de lucruri, dar neprecizata Inca.
Aceleasi preocupari i griji se arata si in tineretul ca-
tolic. Fostul ministru de finante Janssen a scris: Daca con-
ferinta dela Londra a dezarmarii economice nu reuseste, toate
popoarele lumii vor adopta autarhia (inchiderea intre granitele
lor), care va sgudui temeliile structurii financiare internatio-
nale; niyelul vietii va scadea si sistemul social de azi nu va
putea dainui". Tineretul catolic al echipei Spiritul nou" a si
inceput studiul schimbarii regimului politic de azi. Stucliile lor
au produs neliniste, mai ales cá se conduc de sfatul ministrului
Crokaert, care le-a spus: Fiti cat mai indrazneti, niciodata
nu Yeti fi indestul". Inteun studiu foarte interesant, tineretul
catolic a facut procesul liberalismului si al 'regimului capita-
list, ca si al colectivismvlui marxist. Cele mai mari greseli ale

www.dacoromanica.ro
 78

secolului sunt dupà ei: colectivismul i individualismul nein-

franat. Negresit cà ei voiesc ca la temelia nouei organizatiuni
sa fie ideia catolica i aceasta sse bazeze pe trei factori na-
turali: familia, religiunea, profesiunea: In fata statului liberal,
ale carui cadre oral:A in toate partile sub apasarea realitatilor
economice i sociale, vrem un stat organizat pe bazd corpo-
rativä i potrivit cu situatiunea speciala a WV. De altfel la
congresul Spiritului nou", ministrul Crokaert a ridicatin sla-
va corporatismul, care trebue sa pund capat abuzurilor capi-
talismului. Programul tineretului intelectual catolic se poate
rezurna astfel: spirit crestin si modern; transformarea regi-
mului politic; stare noua de lucruri cat mai departata de indi-
vidualismul liberal, care sta Ja inceputul crizei actuale, ca si
de colectivismul de felul celui din Uniunea Sovietica ruseasca;
desvoltarea omului: sd fie personalist, dar nu individualist, or-
ganic, dar nu colectivist; statul sa fie imaginea realitatilor re-
gionale si sociale in cari traieste omul real ; colaborare in toate
domeniile, niciodata absorbtiune a unora de catre altii, nici
subordonare a unora in fata altora; corporatism politic, social,
economic; regionalism, internationalism constructiv. Acesta e
programul. In el domina ideia organizatiunii corporative, re-
luatä din experienta fascista.
Chiar i tineretul liberal se pare ea a trecut la un sistem
de economie dirijafa. In Buletinul Tinerei garde liberale" din
Bruxelles, intitulat Tendances", d-I M. Houtman a scris: Din
punct de vedere social, ne gandim la o rupturd desavarsitä de
ideile invechite ale libertatii si ale individualismului, cari nu se
mai pot acum impdca cu evolutiunea atat de grabità a vietii in
societate. care impune legea solidaritätii cu Inca multä urgenta
si fora".
Tinerii advocati din Bruxelles au inaugurat un ciclu de
conferinte despre tendintele tineretului. S'au expus idei con-
tradictoril, mergand dela fascism pana la comunism si trecand
prin socialism. Dar cei sase oratori cari au vorbit an fost de
acord ca sà ceard o noua stare de lucruri, unii in dauna indi-
vidului, altii aparand totusi ideia libertàjii. Problema este 'Irma
tocmai cum sa impaci nevoia de ordine en nevoia de libertate.
lata un pasaj din revista Equilibre", care a publicat conferin-
tele amintite :
,,Creand färä limita, reducand sfortarea omului, rastur-
nand raporturile sociale, masina a nascut o situatiune revolu-
tionara. Toate popoarele au trebuit sä rezolve aceeasi proble-
ma: organizarea stärii mecaniciste, care in acelasi timp a creiat
tot si a distrus tot. Probabil ca fiecare stat va rezolva problema
dupà traditiile sale, dupg gradul de educatiune politica a locui-
torilor sal si dupa posibilitatile sale economice. Popoarele cari

www.dacoromanica.ro
 79

se vor putea adapta mai bine si mai repede imprejurdrilor nol,

vor fi maine stdpdne pe situatie. In tara noastrA, aceastd a-
daptare este cn putintd numai prin impdcarea drepturilor in-
dividuale cu necesitätile ordinei eolective".
Iatd cum se pune problema ,si WA' indicatd si o solutiune.
impdciuitoare.
*

De ce aceastd indiferentd ? De ce aceastd lipsd totald a

unei influente a tineretului intelectual bruxelez? Pentrued in
Belgia sunt doud rase, doud limbi, doud culturi si pentrucA
ceva mai mult Valonii i Flamanzii merg pe ci deose-
bite. Desfasurarea chestiunii limbilor este caracteristia Este
de acum inainte un tineret valon si unul flamand, cari nu vor
sA stie unul de altul. Acesta e un fapt de foarte mare impor-
tantd. Preocupdrile culturale si linguistice trec inaintea celor
economice i sociale, sau mai drept cele din urmA atArnA,
in rezolvarea lor, de cele dintai. In mod logic, solutiunile tre-
bue sd fie deosebite in provinciile de Nord fatä de cele de Sud.
Tineretul catolic el insusi este irnpärtit in grup flamand si grup
valon.
Flamanzii si-au realizat programul lor minimal sau aproa-
pe. In Flandra, totul este acum flamand. Minorifatile franceze
sunt pe cale de disparitie. Dar dupd ce au obtinut satisfactie,
Flamanzii sunt oarecum fdrA busolA. Sefii nu stiu incd in ce
sens vor indrepta -si vor indruma aspiratiunile trupelor lor.
Manifestatiunea care in fiecare an reunote la crucea fla-
mama" din Dixmude aproape o sutd de mii de Flamanzi, are
o valoare simbolicd. Se sArbdtoreste cu ardoare Flandra rein-
viatd. De multi ani, tineretul flamand a fost obisnuit sA lupte
si dupd victorie sä cAstige. Astäzi este in cdutarea unui nou
program. Va fi federalismul sau realizarea unei marl Neerlande
(unirea Belgiei cu Olanda)? Sau tineretul va asculta glasul
inainta$ilor sAi, care 11 sfhtueste sà rAmand mai departe unit,
mai ales cd acum Flamanzii stapänesc de fapt Belgia? E prea
de vreme ca sd rdspundem la asemenea intrebdri, desi tendinta
cea din urna e bine prirnità de cei cari doresc sA se stie cà ei
detin puterea. Oricari ar fi tendintele noi, cu greu se va impie-
dica tineretul flamand sä se apropie de tineretul olandez. Iar De
deasupra, intelectualii flamanzi, avAnd trebuintä de o culturà
cu caracter mondial, se imbibd, dupd o veche traditie, cu cul-
tur A. englezA sau germand, mai mult deck cu culturd francezd.
Limba este numai exprimarea unei culturi, a unui fel de a ju-
deca, a unui ideal. Negresit, cultura germanicd isi Ira exercita
influenta asupra Flamanzilor. Negresit, pe de altd. parte, cd a-
cestia, indrdgostiti de libertate, an incercat o crudd deceptiune
in fata intdmpldrilor de acum din Germania. Nu insemneazd

www.dacoromanica.ro
riimic faptul ca in Flandra fostul., deputat Van Severen a creiat
thiscarea dinaso" cu militiile, i cu doctrinele national-soda-
listilor germani. Cu mare greutate s'au strans cateva mii de
aderenti. Socialistii si ornunistii ii combat, chiar cu forta, la
nevoie. Dar gruparea Aceasta existä. Si daca acesti oameni
au putut sa-si constitue gruparea, aceasta au fdcut-o multu-
mita inrudirii de cultura si de aspiratii. Fenomenul e intere-
sant deocamdata ca indicatie, desi n'are Inca. in fapt mare in-
semnatate. Mai curand ar fi de admis ca tineretul flamand, in
cautarea de formule noi sau pentru a-si mentine traditiile si
vechile institutiuni, se va inspira in mare masura dela Olan-
dezi, mai mult deck dela Germani. Din aceasta cauza, credern
mai curand cA tineretul flamand nu va lua initiative indoielnice,
nici nu va incerca experiente indraznete si ca va fi ostil unor
schimbari prea adanci.
. Valonii, la randul lor, au reactionat in ultimii ani, cerand
ca provinciile din Sud sa-si pastreze caracterul lor francez in
intregime. Au mai cerut sä nu fie constransi a invata limba fla-
mandä, pentru a ajunge la inalte functiuni publice si sa nu fie
indepdrtati dela conducerea statului. Au cerut un program fe-
deralist, atk cei din vechea generatiune, cat i cei din gene-
ratiunea noted. Tineretul valon a fost totdeauna turbulent. Tot
astfel sunt si masele muncitoresti valone. Fac si Valonii un pe-
lerinaj anual, ca Flamanzii, dar mt-1 fac la Dixmude, ca aceia,
ci. la Waterloo. Pentru Valoni, polul de atractie, capitala inte-
lectuald este Parisul, mama spirituala este Franta. Provinciile
valone sunt, din punct de vedere cultural, provincii franceze.
Nimic nu le deosebeste pe unele de altele. Felul de a simti, de
a teal, de a intelege lumea este francez. Valonii doresc ca to-
väräsia de interese si de asphatiuni atat de stransd sa fie con-
sfintitä in largi acorduri cu Franta. De aceea ei rezista, ca si
Francezii, la evolutiunea care se desemneazä in alte tari, ca
Rusia, Italia si Germania. Individualismul si doctrina princi-
piilor franceze din 1789 constituesc inca linia de conduitä a Va-
lonilor. Dovada cä niciodata marxismul n'a avut adepti seriosi
printre socialistii valoni. Socialistii din aceasta regiune sunt
numai pasoptisti".
*

Cu toata deosebirea intelectuala si morala dintre tinere-

tul valon si cel flamand, cu toate tendintele spre individualism
ale celui dintaiu si predispozitiunea celui din urrna de a admite,
prin firea lui, unele organizari colective, cu toate polurile dif e-
rite de atractie, trebue sä constatam la amandoua tinereturile
o rezerva fata de experientele noi. Unele cercuri bruxeleze re-
comanda o noua stare de lucruri, in directiunea dictaturii, dar

www.dacoromanica.ro
 81

tinereturile valon sir flamand nu par entuziasmate de asemenea

perspective si programe. Si unul $i altul sunt credinciosi regi-
murilor de libertate si de democratie adanc inrädacinate in
Franta, in Anglia, in Tarile-de-jos $i cu cari formeazd un bloc.
Desvoltarea lor se face in directiunea ideilor $i faptelor din a-
ceste trei tari vecine.
Belgienii indeplinesc cu strictetá obligatiunile militare,
sfortandu-se sa. le reduca. la minimum. Flamanzii, si cu atat
mai mult tineretul, manifesta chiar oarecare spirit antimilita-
rist. Valonii, fie liberali, catolici sau socialisti, au directiunea
-$i vointa apardrii nationale. Pe tineretul flamand se poate
conta? In orice caz, miscarea hitlerista i-a astampärat carac-
terul prea pronuntat al inclinärilor sale. S'a produs o reac-
tiune printre tineretul socialist din Anvers, ostil pdna acum
chiar principiului de aparare nationala. De vreo patru ani, nu-
márul celor cari refuzau sà facà armata n'a trecut de 12%, iar
in ultimul an a scazut la 2%. Tineretul belgian isi face servi-
ciul militar, in mod leal, ca o datorie, nu cu entuziasm. El a-
Para, prin serviciul ski militar, un regim $i o -WA libera. Tern-
permanent militar nu existd la el. Valoni sau Flamanzi nu sunt
soldati buni deck in razboiu, la lovituri grele.
In criza care a turburat lumea si care a cuprins in var-
tejul ei totul, in Wile cari nu $i-au terminat evolutiunea poll-
ticA si sociald si cari n'au ajuns la acea maturitate politica' in
stare de a pretui si apara libertatea $i democratia, Belgia este,
ca $i Franta, cea mai putin atinsa. Greutatile nu sunt Inca prea
marl, afara poate de regiunea industriala. Borinage. Clasele
mijlocii suferd, dar rezista prin propriile lor mijloace. Titratii
nu formeazd Inca legiuni de someuri. Toti suferd, dar rezista.
Tineretul, multumitä in parte jertfelor Mute de parinti si de
cei mai in varsta, nu cunoaste toate amaraciunile tineretului
german, japonez sau austriac. Belgia traieste din veniturile ex-
terne. Din punct de vedere economic, nu poate conta numai pe
ea singura. Faptul economic, la rândul lui, influenteaza pater-
nic asupra actiunii politice si sociale. Tineretul $tie aceasta.
Politica biftecului" este politica ceasului de fatä. Trebue pâi-
ne, trebue si distractii. Tocmai fiindca greutätile materiale se
pot Inca suporta si pentruca solidaritatea nationald se resimte
in favoarea celor lard lucru, tocmai de aceea tineretul belgian
nu se avanta in incercari indraznete si nu se lasd prins, in des-
nadejule, de formele periculoase. Putem incheia ca Belgia va
rezista probabil crizei si se va adapta evenimentelor, dupa cum
in 1846 si 1848 a rezistat grozavei crize econornice care s'a
abatut asupra Europei, ca si intamplarilor politice si revolu-
tionare cari au urmat.
GEORGES A. DETRY
Tineretul. 6

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL OLANDEZ,
Dacd invinuirn tineretul german ca in ultimii ani s'a dedat
cam mult luptelor politice nu putem sh invinuim de acelasi lu-
cru tineretul olandez. Totusi ar fi o greseala sä credem ca po-
poporul olandez a rämas indiferent fata de evenimentele cari au
pus pentru mult timp pe epoca noastra pecetea instabilitatii, a-
claugand la spiritul cel mai ingust conservator un anume gust
pentru tot ee e nou. El observd cu atentie si cu grijd semnele
de crizd adânca a parlamentarismului, ba chiar $i a democra-
tiei. Tineretul olandez sa fie lipsit de entuzasm si infläcarare.
car! earacterizeazd tineretul altor tari? Sa nu poatrt el sau sA
nu vrea sà acorde ideilor noi dinamismul" lor $i sa nu dea el
primul exemplu de o evolutie cu totul fireasca ?
Si de altfel ce este inteadevAr tineretul Olandel $i cand
se termind aceasta tinerete, ca sà inceapd varsta coaptd ? In
aceastd tara, uncle studiile ca si logodnele sunt fard termen,
unde vieata se scurge linistit si lipsità de emotii intr'un eadru
rigid de prejudecati sociale $i de traditii familiare, unde sin-
gura intamplare mai de seamd in vieata oricui este plecarea in
Indiile neerlandeze, este sa fixeze un termen tineretei.
Tineretul olandez ramâne taina multd vreme, fancied tern-
peramentul sdu e putin inclinat spre porniri necugetate. Fara
indoiala cä putem sa atribuim acestui fel de caracter, indite-
renta $i apatia tineretului chiar in materie de politica ; dar si
faptului cà aceasta tard. necunoscand greaua incercare a raz-
bolului, traieste de mult timp intr'o liniste perfecta si intr'o mare
statornicie. Cadrele politice nu se reinoiesc si partidele, multe
si sterpe, conduse de politiciani de profesie nu influenteazd de
loc asupra tineretului, ceva mai mult, cerându-se varsta de 25
de ani ca sa devii alegator, aceasta opreste pe tineretul olandez
sA joace un rol important in rezultatul alegerilor.
Totusi tineretul olandez se afla azi in fata unei probleme
tragice. Turburarile economize proaspete au pus capat lungei
perioade de prosperitate de care se bucura Olanda. Datorità
comertului international si exploatarii coloniilor, aceasta pros-

www.dacoromanica.ro
 83

peritate a tinut dela mijlocul secolului al nouasprezecelea pana'n

ultimii ani, si rdzboiul pärea chiar cã ar fi inviorat-o.
Dar timpurile s'au schimbat : a venit criza economica si
Olanda a intrat intr'o perioadd de scoborire, cu care nu era
obisnuitä. Spirite prevazatoare propovdduesc o adaptare grea,
dar necesard, anuntd timpuri grele si innevitabile. Tineretul este
cea dintai victimil a acestei adaptari : tard cu nasteri multe,
Olanda nu mai stie cum &à intrebuinteze tinerele forte, pe cad
le-a produs. Puternicele societati din Indiile neerlandeze, can
alta data erau debuseul ideal al intregei tinerimi harnice din
Olanda, au concediat si au expediat in metropola, supra popu-
lata. $i ea, mii de functionari. Acest debuseu sa." fie pierdut pentru
totdeauna ? Pare cd da, in ori ce caz pentru mult timp. De ga-
sit de lucru chiar in Olanda va fi foarte greu pentru tineret cat
va dura starea de azi.
Obisnuit cu prosperitatea si cu linistea politica a tarii sale,
tineretul olandez al-Ma numai o independenta de fatadd si primea
bucuros ideile si ordinea stabilita care-i asigurau un viitor lipsit
de griji. Dacd mare parte din proletariatul olandez a aderat la
teoriile seducatoare ale socialismului, el a facut-o nu pentru
puterea lor revolutionard, dar mai degrabd pentru increderea
intr'o schimbare sociald care ar contine un sambure de imbu-
natatire a stdrii materiale. Foarte realist si prea putin dispus
la sfortari de imaginatie, tineretul olandez ardta o deosebitä
inclinare de a merge pe cài batute si de a nu lua initiative de-
zordonate. Intr'un cuvant era adanc conformist, legalist.
Dar iata Ca' belsugul e inlocuit de grijà si de lipsa, si poate
in curand de mizerie. Odihnitoarele teorii de altadatà sd se fi
demodat ? Liberalismul economic, izvorul bogatiei $i al capi-
talismului olandez, chiar liberalismul politic sd devie inaplicabil?
Socialismul care a rasfatat cu binefacerile lui un proletariat
ambitios iubitor de confort fi-va condamnat de greutatea vre-
milor la un regres grabnic ? Iata atâtea intrebari pe cari tre-
bue sä si le pue astazi tineretul olandez si la cad e greu sa. rds-
punda. In fata starii noi de lucruri se gaseste dezorientat si
nelinistit, simte cà este inselat de evenimente, contra carora
nu le poate rezista. Nu stie sa se adapteze. 0 fericità lipsd de
imaginatie ii impiedica sà masoare exact gravitatea inprejurd-
rilor. In mice caz se supune i rabdä mai mult deck se revolta.
F'dra indoiala, anume elemente mai inversunate ar putea pro-
voca miscari extremiste, si socialismul poate Ca pierde in pro-
fitul comunismului o parte din tineretul sail. In total insd, firea
specific burghezä a tineretalui olandez, ii opreste sa caute in
experiente noi solutia problemelor. Are Inca credinta in tradi-
tii, in principiile cari i s'au infiltrat, li se conformeaza mai mult
ca'n totdeauna si cautd in ele scaparea de frdmantarile actuale.
DoGtrinele cafi stint la modà in strainatate au atras oameni

www.dacoromanica.ro
 84

seriosi ; impinsi de dragul afacerilor publice, si cate odata de

dorinta de a ajunge in politica au format grupari cari sub firma
fascistä sau national-socialistd vor sä restabileasca autoritatea,
sal combala marxismul si inmultirea partidelor. E ciudat sä
constate CA tineretul, mai putin radical cleat predecesorii sM,
nu este atras de aceste evenimente.
s *

Dacd tineretul olandez este lipsit de impulsiuni, nu se poate

plânge cA tara nu se ocupa de el. In Olanda unde toate libertatile
se desvolta., doar cu conditiunea sa nu tulbure ordinea publicd, se
gasesc multi educatori cari vor sa-si impue ideile cele mai deo-
sebite, ate odata cele mai opuse in materie de pedagogic, de
sport i educatie profesionald. Olanda este tara cercetasilor,
societatilor, centralelor grupdrilor care-si asurna rolul edu-
cator, cultivator, de a distra, de a forma din punct de vedere
fizic si moral pe tineri, de a desvolta credinta religioasd inteun
sens hotArit. Astfel de grupari de tined sunt atatea Cate partide
politice, Cate confesiuni : si sunt nenumarate. Uncle dintre ele
au exercitat in domeniul sportiv o influenta. fericita, si de cativa
ani, multumita lor, campiile olandeze sunt pline de adaposturi
pentru tineret, cari ofera turistilor aproape degeaba un adapost
confortabil rasa sä tie seamd de confesiunea lor.
Dar aceste organizatiuni, prin felul lor chiar, nu pot sd
dea tineretului indemnul care-i lipseste : ele au pretentia sa in-
drumeze i sa conduca. tineretul pe un anume ragas, care le
preocupd, dar nici inteun chip nu inlocuesc lipsa de initiativa
personald a tineretului.
Doua influente cu caracter cu totul deosebit se exercita
limpede si vizibil asupra unor anumite categorii din tineretul
olandez: intai, a partidului socialist, in care elementul israelit
are un rol de seamd. Acest partid vrea sa formeze pe tinerii sal
adepti pentru lupta de clasA. Puternica Centrala a tineretului
muncitor", aduna mii de copii si le desvoltd gustul pentru mer-
sul in cete. Prin uniforme cu tot felul de culori si desene, prin
cântece, prin insufletirea lor, acesti copii seamana de minune
cu Wandervoegel-ii" Germaniei dinainte de rdzboiu. Nlerg in
pas cadentat fete si MeV impreund, desigur ca sa aplice teo-
ria bine cunoscuta a libertatil sexelor se duc duminica la
tara, se culca in adaposturile tineretului", amenajate anume
pentru ei de organizatia lor. Dar cat o sa dureze influenta unui
partid demodat, care n'are succese si care chiar in Olanda a
dovedit incapacitate ?
De and parte, biserica catolicd tine pe tinerii credinciosi
in numeroase grupari disciplinate si bine organizate. Unele din
aceste grupari sunt copiate intocmai dupa cele socialiste, pe

www.dacoromanica.ro
 85

cari biserica vrea sd le combatA pe propriul lor teren si cu pro-

priile lor metade : astfel societdtile de cercetase catolice, cum
este asociatia Graal", in care cortegii de fete cu nume vag-
neriene prezintd o amestecAturd de culori vii si manifestd o
credintd infläcdratA. Spectacolul care-1 oferA cate odata in
imensul stadion din Amsterdam miile de fete executand co-
mandele si cantand cantece religioase aratd ce putere au aceste
grupdri, din care multe, e ciudat, nu sunt aprobate nici de toti
episcopii olandezi i nici chiar de Vatican.
Dar in universitdtile olandeze, cari au misiunea sä selec-
tioneze elita tineretului, s'ar putea constata un adevdrat pro-
gres ? Ca si in celelalte tat, dar in proportii mai mari; s'a
constatat dupd rdzbaiu in universitäti si scolile superioare olan-
deze o crestere enormA de studenti si o adevAratd invazie de stu-
dente. In 1919 erau in totul cam 5000 de studenti in Olanda. In
1932 sunt mai mult de 13000, deci un spor de 40%. In aceastA
tard este pletorA de viitori medici, de viitori advocati, de viitori
ingineri. Pe acesti tineri, sfarsitul prosperitAtii i-a prins inteo
crizA aprigA, incat marea presA si cercurile guvernamentale
s'au impresionat adanc. S'au gandit sA reducd. numArul studen-
tilor, sd sporeascd in mod simtitor drepturile pe cari le dd
$coala. Dar situatia rAmane tot critica.
Un astfel de fenomen n'a schimbat cu toate astea inteo pri-
vintA equilibrul unui traditionalism bine asezat. Ca si altA data,
tinerii burghezi bogati, cari fac parte din corpuri" foarte exclu-
siviste $i foarte inchise ale unar universitAti si cari se complac
inteo binevoitoare admiratie reciprocA, dispretuesc pe porcii"
(knorren) asociatilor mai putin selecte". Acesti porci" a-
partin famililor mai modeste sau mai sdrdcute si respectd mai
putin traditia j. Cate odatA ei se rAzbunA adoptand idei sociale
inaintate, ridiand in slavA antimilitarismul si internationalis-
mul. Dar dacA toti, ca buni Olandezi, sant profund pacifist, nu
sunt mai putin patriot infocati. Nationalismul lor s'ar aprinde
in fata celei mai mici provocAri din partea strainilor, pe cari
intre ei ii considerd inferiori.
Mai mult ca 'n alte centre intahiesti la tineretul universitar
conformismul, respectul pentru principiile traditionale si indi-
ferentismul in ce priveste politica. Chiar miscAri ca Dietesch",
care vrea sa grupeze pe tot studentii de limba neerlandezd
(Olandezi, Flamanzi, $i Africani din Sud) n'au prea prins rd-
dAcini adanci, afarA poate de universitatea catolicA din Nimè-
gue.
FArA indoialA cA multi studenti ie$it din centre burgheze
au aderat la acele garde civice", constituite imediat dupd rdz-
1 Statul trimite cate odata din studentii bursieri ai universitatii din
Leyde in administratia Indidor Dlandeze.

www.dacoromanica.ro
 86

boiu, cand partidul socialist incercase de altfel fard succes st

ia franele statului. Chiar si acurn unii dintre ei asteaptd seal:a-
rea in doctrinele autoritare ale fascismului si national-socia-
lismului, altii in marxism si in internationala a doua.
In intregul lui, tineretul universitar olandez studios si se-
rios, dar mai mult invätat deck inteadevar cult, mandru cä stie
bine limbi strdine, urmeaza linistit studii greoaie. Nesiguranta
viitorului nu-1 tulburä prea mult. Primeste fàrä arnaraciune
perspectiva unei lipse fortate de lucru, crezand-o trecatoare.
Nu se observà la el semnele acestei fierberi care framantä pe
studentii din Germania : cu totul sanatos si lipsit de imaginatie,
este indragostit de sport, de vieata in aer liber, de buvete in
mici cercuri inchise, deck de politica si discutii. Poate numai
studentii istraeliti foarte numerosi la universitatea din Amster-
dam (orasul Amsterdam numard 75.000 de Evrei la 800.000
locuitori) se pasioneaza., pentru astfel de discutii.
Fara indoiala cd printre studente ai putea gdsi spirit de
independenta. Ele au refuzat s faca parte din corpuri" con-
duse de studenti si si-au format asociatii proprii. Ele discutd
mult si aprins in intrunirile lor despTe drepturile femeii mdritate.
Mai putin specializate ca bärbatii, avand mai mult ca ei incli-
nare pentru ideile generale, femeile joaca in Olanda, ca 'n toate
tarile nordice, un rol preponderent atat in vieata de famine, cat
si in vieata socialà. Influenta lor este foarte mare in toate cen-
trele, si aceastd influenta inraureaza natural si cu totul viu a-
supra tineretului.
Vreau sà terminam studiul notand aceasta influentä
feminina : Poate in definitiv ea e cauza cà nu gasim o miscare
constientà a tineretului olandez. Poate acestei influente trebue
atribuim anume trasaturi izbitoare ale caracterului olan-
dez, aceasta multumire cu putin, aceasta lipsä aparenta de
darnicie, aceastd grifà statornica de interesele materiale. Oare
ea a desvoltat in Olanda spiritul burghez si chiar mic bur-
ghez" ? Dotatä cu o inteligenta practicä si mai mult inclinata
spre afaceri din instinct, dusmana dezordinei, mama de familie
olandeza Med indoiala cd ea a insuflat tinerilor olandezi atata
liniste, atata echilibru, atata resemnare fata de greutätile tim-
purilor. Putem sa.-i mai atribuim linistea calculatd, temeinicul
bun sift tenacitatea ferma, simtul economiei, pe care lumea
le admird la poporul olandez. Putem sa-i mai atribuim Inca pu-
terea traditiei, influenta credintelor religioase cari au rdmas
asa de vii in Olanda.
Valul de inmoralitate care, dupd razboiu, a näpadit in lu-
me n'a scutit nici Olanda ; dar n'a putut sä sfarme cadrele darze
ale familiei olandeze, a acestei familii unde femeia, mama este
regina. Nu trebue sa." ne inseldm de altfel, aceastd familie for-

www.dacoromanica.ro
 87

meaza mai mult o unitate sociala, de cat o unitate spirituald,

in care predomind legAturile morale.
Orice s'ar spune, tineretul olandez este foarte putin su-
pus influentei de afard. Particularismul familiei sale, simtul de
celuld, am zice aproape de castai, au impiedicat in mare mAsurd
desvoltarea personalitAtii. Opreste in orice caz existenta ace-
stui avant spiritual, a acestui idealism care provoaca Cate odatä
miscarile tineretului. Acest idealism nu-1 poate cAuta tandrul
olandez nici in bucuria victoriei, nici in umilinta infrangerii sau
a ocupatiei strdine.
A trAit usor panA. acum din succesele comerciale obti-
nute in timp de pace cle pArintii sAi. Poate cA aceastd vieatA
iioarä i-a ingustat in mod prozaic orizonturile.
Dar istoria ne-a invdtat cA, In cazuri grave, poporul olan-
dez, dacA se misca incet, a fost totusi in stare de superbe re-
desteptAri. Cand va fi pus in fata grelelor raspunderi a unei
vieti care devine din zi in zi mai grea, tineretul olandez va sti
sd se scuture de atractia invechita a unui particularism prea
ingust. Va ti sA foloseasca inteligenta lui instinctivä i practica
la solutia prin metode noi a problemelor puse de timpurile de azi.
Atunci se va vedea fArd indoiald cd subt o scoartd tare, care
ii ascunde sentimentele, el este capabil de generozitate si de
entuziasm.
In prezent, preocupat mai mult de rezultatul maichurilor,
el lasA fArd amArAciune, nici pArere de rAu, nici gelozie, pe
oamenii formati san bAtrani sd se ocupe de trebile tArii si sA
infrunte vanturile rele. E drept cA increderea lui e bine plasata.
Acesti oameni par a fi adoptat deviza, care poate servi cu drept
cuvant de incurajare tineretului olandez, pentrucA este a libera:-
torului patriei lor, a lui Wilhelm cel tacut : Nu-i nevoie sa
speri ca sd intreprinzi, pici sA reusesti ca sA stdruesti in lu-
crul tdu".
PIERRE-GEORGES MARTIN

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL SPANIOL.
In confuziunea de tendinte cad se manifestä astazi 1) in
Spania, in toate ramurile de activitate, e greu sa spunern ce
vrea tineretul. Un singur lucru putem spune: importanta pe
care tineretul a dobandit-o in toate partite.
Acum de curand, doi cugetatori spanioli s'au ocupat mai
de aproape de problema tineretului: filozoful Ortega y ()asset
si doctorul Maranon.
Filozoful Ortega constata cä tineretul tinde la o adeva-
rata hegemonie. Tandrul spaniol de astdzi este intrepid si im-
petuos. Nu-I intereseaza deck vieata lui. Barbatii si femeile a-
junsi la maturitate au impresiunea cd n'ar avea drept la vieata
ca oameni maturi si de aceea cautil sa para. tineri : imitä pe
cei tineri, se imbraca, trdiesc si petrec ca ei, fiindea totul e tà-
iat dupà mäsura tineretului. Negresit ca juvenilismul" sau mo-
da tinereasca a inceput sa mai dea inapoi in multe din mani-
festatiunile vietii, adauga d-1 Ortega, de pilda in domeniul ar-
tistic si sportiv: moda artei tinere a trecut, de asemenea si ex-
pansiunea frenetica a sportului. In schimb ea s'a accentuat in
politica. Franta si Anglia rezistä asalturilor tineretului, din con-
tra Germania si Italia au incäput pe mana lui (imnul Italiei
facsiste este o invocatiune catre tineret). Maine", zice d-1 Or-
tega, va veni poate rândul Spaniei sa se lase prinsa de valul
juvenilismului politic, adica sä renunte pentru o bucata de vre-
me la cele mai proaspete cuceriri ale democratiei". Ca'ci pentru
d-sa, ceea ce caracterizeaza tineretul actual, este trehuinta pe
care o manifesta de a rupe in chip brutal cu traditia, de a creia
o realitate politicà Med legatura cu cea de pana acum. Ca sa
punà mana pe stat, tineretul va recurge la ()rice mijloace, va
sari peste drept i peste legalitate. In fond, adauga filozoful, ti-
neretului nu-i place nici o teorie, II intereseaza numai actiunea.
Nu vrea sä aibà dreptatea, ci puterea; nu vrea ideia, ci lucru-
rile; nu stimeazd pe cel care gandeste, ci pe acel care voieste.
Inteligenta cedeazd pasul vointei.
1 2 August 1933.

www.dacoromanica.ro
 89

Doctorul Marafion s'a asezat pe un plan cu totul altul, dar

si pe el 1-a pus pe ganduri tot constiinta primejdiei de care sunt
amenintate, din partea tineretului, ideile si institutiunile Spaniei
de astazi. Dupd doctorul Mare-ion, tanarul spaniol de astazi
este prototipul omului dezechilibTat de hipertrofia sentimentu-
lui de drept fatä de sentimentul de datorie". Miami de astazi
dä unul, ca sa ia o suta. Ba Inca; Oamenii de astäzi isi uita
datoriile lor speciale si mai ales tineretul". Aceasta fiindcd prea
a fast tamaiat in anii din urma: A fi tanar, a fast pentru gene-
ratia noastrai ceva ca un zeu pagan; era destul sà fii tartar, ca
sa fii de toate si ca aceste toate, chiar cand erau rele, si. fie ier-
tate. Poate cä tineretul de astäzi, cand va ajunge la mattnitate
si la batranete, ne va imputa influenta rea exercitata asupra
formarii sale, laudele nemdsurate cu cari 1-am otravit, Mean-
du-1 vanitos si pedant". Dupd d-rul Mararion, defectul Linerelor
generatiuni este scepticismul, cel dintaiu vinovat de aspec-
tul disolvant al omenirii de azi. Aceasta este una din cauzele a-
danci ale triumfului dictaturilor in Europa. Si adaugal: Dicta-
torii au trebuit sal insufle acestor popoare prin decret uneori
cu succes emotiunea entuziasta a datoriei, in locul unei ge-
nerozitdti reci si aproape absente". El crede ca leacul la boala
scepticismului este restauratiunea cultului familiei; si tot de aici
va veni j lecuirea oamenilor de boala dictaturilor. Trebue ca
tineretul sa reactioneze, sa rastoarne formula: dau unul, ca sa
iau o sutd, si sa rnunceascd. Si chiar se constatä acest fenomen
al intoarcerii la datorie. Din nenorocire pentru noi liberalii, a-
ceasta atat de necesard schimbare n'a pornit din regimurile de-
mocratice, ci din acele regimuri autoritare, cad sunt gata sa
cuprinda lumea".
Cum vedeti, constatdrile a cloud personalitati autorizate, a
doi profesori in legaturd directä cu tineretul, nu sunt tocmai
multumitoare.
Am volt sa controldm aceste pareri si iata ce ne-a decla-
rat doctorul Pittaluga, directorul Scoalei nationale de sandtate:
Cred Ca Indlinàrile actuale ale tineretului spaniol nu se
departeazd prea mult de ale spiritului tineresc din lumea euro-
peana. Adaugati numai ceva mai multd rezerva in intelesul
unei anume timiditati naturale, firesti oTicarui Spaniol, care
vine din teama de ridicol i yeti obtine o mare nepasare de
forma, o camaraderie din ce in ce mai apropiata din punct
de vedere al purtarii in societate intre oameni si femei, intre
baieti si fete, intre studenti si studente; o conceptie practica,
realà, concreta a vietii si a solutiunilor ei, mare dispret' pentru
locurile comune", pentru banal, mai putind frivolitate si mai
multd pldcere sandtoasä. Din punct de vedere politic, spiritul
colectiv al tineretului nu este format. Poate ca in Spania, el nu

www.dacoromanica.ro
 90

se va forma niciodatä cu aceastd putere de entuziasm care in-

sufleteste in alte parti in Italia, in Rusia, in Germania, in
Cehoslovacia pe unele generatiuni, dar al caror declin sufle-
tesc si istoric incepe sa se simtd. Avem desigur grupari univer-
sitare i muncitoresti indreptate hotarit spre comunism ; dar
aceasta, mai mult din snobism; si snobismul este chiar el semn
de bdtranete. Singurul lucru sanatos este credinta tinerelar ge-
neratiuni: credintd in ele insele si credinta in genere. Ce cred ?
In ce cred? Nici ele poate nu stiu, dar aici sta.' puterea tor".
Ceea ce ne-a cleclarat un profesor eminent al Facultatii
de Drept, d-I Gascon y Marin, confirmai si intareste optirnismul
doctorului Pittaluga. Pentru d-sa, generatiunile universitare ac-
tuale au un gust necontestat pentru cultura, o dorinta arzatoare
de a 5tL Gustul si dorinta aceasta par oarecum dezordonate,
neindemanatece, ca tot ce este spontan si tanar. Tinerele inte-
ligente dovedesc o inclinare nesilita nu numai Care studiile cari
li se impun, dar Inca spre lucruri din afard de cadrul Oficial al
studiilor. In sprijinul acestei observatiuni, am putut sä spunem
d-lui Gascon ca niciodata conferintele Institutului Francez des-
pre civilizatiunea franceza n'au atras atata public, si mai ales
public tânar, ca in anul scolar trecut. La rândul sau, d-sa mi-a
afirmat ca, tot asa, anumite cursuri speciale organizate la Fa-
cultatea de drept, alaturi de programe, obtinusera cel mai mare
succes. In acest arnanunt, d-sa vedea un semn bun, ca Spania
va avea in curand o elita numeroasa si bine pregatita ca sa in-
frunte problemele grele ce o asteapta.
De altfel, aceasta sfortare spre cultura a tineretului vine
la timp. Ea este absolut trebuincioasd unui tineret care vrea sa
porneascd la actiune in vederea unor scopuri efective.
Formatia tineretului a fost pana acum, din cauza impre-
jurdrilor, nu tocmai buna. Vechi scoli cu exceptia lcd In-
stituto-Escuela" din Madrid nu puteau da, decat rar, spirite
inteadevar cultivate. Profesorii vorbeau ex cathedra in fata
unui auditor foarte numeros; nu se punea pret pe exercitiile
scrise, iar programa bacalaureatului suferea mereu schimbdri
cari punea in incurcaturd si pe profesori i pe elevi. In Univer-
sitate, studentul muncea in genere putin. Puteai spune pana a-
cum, lard teama sA gresesti, ca toti Spaniolii culti erau auto-
didacti. Spania avea personalitati distinse, dar nivelul general
al tineretului universitar ramanea destul de scazut. Situatia s'a
inrautatit in ultimul timp. Actori valorosi pe scena politica, stu-
dentii frequentara din ce in ce mai putin salile de cursuri, si
daca se intalneau pe culoarele universitatilor, o faceau nu ca
sA discute chestiuni de drept sau de filozofie, ci sa se lupte in-
tre ei sau sa pregateasca atacuri violente contra politiei. Anul
scolar se scurta automatic cu cateva luni de vacante, provo-

www.dacoromanica.ro
 91

cate de grevele studentesti. Va puteti inchipui efectele asupra

cursurilor.
Din contra, societätile sportive si cluburile politice, ca
Ateneo" din Madrid, erau frequentate asiduu de un tineret
vorbaret, plin de entuziasm i convins ca lui ii era dat sa asi-
gure soarta Spaniei.
Dar acum se lucreaza la & reforma a invatamantului, ale
carei rezultate fireste trebue sä le asteptam. Liceie model, ca
,,Instituto-Escuela" din Madrid, s'au creat in mai multe orase
mad din provincie; ele vor trimite la universitati si mai ales
la splendida cetate univexsitard care se tidied acum la Ma-
drid elemente mult mai bine pregätite. Grupärile studentesti
vor fi intr'adevar profesionale, ceea ce pretind Ca sunt astazi,
dar nu sunt.
* *

Singura societate studenteasca recunoscuta de stat, ceea

ce-i permite sa fie reprezentatä in consiliile universitare, este
Uniunea federala a studentilor spanioli". Succesul acestei so-
cietati a venit indatä dupa proclamarea republicei in Spania,
fatä de decaderea Societätii studentilor catolici. Studentii se
inscriau in masa' in noua societate, fiindca se bucura de favoa-
rea guvernului si astepta avantaje practice importante. Astazt
insa si ea este in decadere. Numai sectiunea sportiva, de altfel
bine organizatd, continua sa prospereze. Unul din conducatoril
cei mai activi ai sectiunii ne spunea: Astazi studentii, intorsi
la o perioadä normald, dar Inca agitati de dinamismul zilelor
de luptä, au vrut sä creieze Misiuni sportive", cu scopul de a
duce in satele cele mai departate si mai ales intre copii, veselia
care rezulta din jocurile colective". Ar fi ceva la fel cu bar-
raca", teatrul ambulant, cu actori studenti, cari joaca in pro-
vincie comedii spaniole. Dar ambitiunile acestui tineret nu se
marginesc aici. Simtind mai mult decat oricine lipsurile orga-
nizatiunii universitare spaniole, ei cer o reforma adancd, ale
cArei haze le-au stabilit ei insisi, i cu destula. seriozitate. Cer
reviziunea profesoratului" si scoaterea la pensie a tuturor pro-
fesorilor cad nu-si fac datoria, fie din nepricepere, fie din prea
multe alte ocupatii (politice, mai ales). Se Stie cä absenta dela
cursuri este una din bolile cele mai grave ale universitatli spa-
niole. Ouvernul a primit favorabil acele deziderate, dar rnasu-
rile de realizare nu sunt pe placul tineretului. Aceasta explica
de ce studentii se retrag acum din Uniunea federald si se in-
scriu in alte societati, mai putin legate cu guvernul. Tot de a-
ceea elementul combativ din Uniune capata mai mult.d impor-
tanta si sunt de temut noi greve universitare, daca nu se vor
lua masuri la timp. Trebue sa gdsim o solutiune repede pentru
organizatiunea noastra scolard", ne-a spus d-1 Miguel .Mara-

www.dacoromanica.ro
 92

yata, presedinte de onoare al Federatiunii Universitare spaniole,

unul din eroii luptei revolutionare, altfel tineretul, care a con-
tribuit atata la instaurarea Republicei, isi va pierde increderea
in ea".
Aceasta decddere, recunoscuta de toti, a marei federatiuni
a studentilor, care Wand acum se identifica atata cu guvernul,
favorizeaza grupdrile extremiste. La dreapta este nu numai So-
cietatea studentilor catolici, care-si vede mereu cadrele ma-
rindu-se, dar si Gruparile ofensiVe nationale sindicaliste. Ar fi
sä acordam o importantd prea mare organizatiunilor de acest
fel, dacd le-am socoti primejdioase chiar de acum, totusi con-
statarn ea activitatea lor a starnit in tabdra opusa neliniste. S'a
anuntat chiar cà orice mijloc va fi bun pentru a inabusi in fasa
fascismul spaniol".
Despre comunism se spune in Spania cä nu existä. ln-
teadevar, este putin; se gdseste chiar printre studenti, dar in
masurd mica. De f apt este greu s. distingi limpede ce sunt a-
cesti tineri, toti de extrema stangd, cari inteleg sà mearga de-
parte de tot pe calea rästurnärilor si a innoirilor. Este totusi,
printre elementele tinere de stanga, un grup important, recrutat
mai curand din afara universitatii, care poate juca un RA mare
in destinele Spaniei si asupra cdruia se cuvine sa ne oprim pu-
tin. Vrem sa vorbim de tinereturile socialiste". De ckva timp
s'au organizat grupari ca tineretul de actiune republicand",
tineretul radical" sau radical socialist", tineretul c,onserva-
tor", etc. Nici unul din aceste organisme nu poate concura nici
prin numär, nici prin disciplina, nici prin infläcararea aderen-
tilor, cu al tinereturilor socialiste". Este un adevarat partid,
plin de vieatä, induntrul altui partid mai mare, cel socialist, a
carui perfectiune de organizare rämane pand acum unica iii
Spania, cu toata opera remarcabild realizata in ultimele luni
de noua grupare de dreapta, intitulata Actiunea populard".
Tinerii socialisti sunt primiti in societatea lor dela 15 ani; la 25
de ani vor intra in partid, dar vor continua sä apartina tine-
retului pand la 35 de ani. Rolul lor este mai mult de propagan-
da; in felul acesta ei urmäresc cu atentie lucrarile ceior mai
mari, le criticd si la nevoie le provoaca. D-1 Rodolfo Obi egon,
membru in comitetul societkii, mi-a declarat ca ei primesc"
republica numai daca va insemna un progres, dar cà vor fi in
contra ei mai mult deck contra monarhiei, dacd nu va insemna
acel progres ; si cd la ei yin multi membri dezamagiti de libe-
ralism, deoarece liberalismul rm prea e in cinste. Ne vom putea
da mai bine seama de importanta acestei grupari si a tendin-
telor sale, cand ne vom gandi ca numärul membrilor cari coti-
zeazd intrece azi numärul de 30.000 si creste regulat. Sa atra-
gem atentiunea ca la Madrit, in fiecare Duminica vezi plecand
la camp grupe de bdieti si fete de 15-17 ani, imbracati in uni-

www.dacoromanica.ro
 93

forme albe, cu boneta marinei americane pe cap. Unele fete

poartà pantaloni. Nu Li insoteste nici un adult. Isi dau nume umo-
ristice, de pildd maimutele". Aceste grupe vor fi maine inro-
late in tinereturile socialiste, dacA nu chiar sunt, sau in cele
comuniste sau sindicaliste. In August trecut, multi tineri de
acestia cei mai inteligenti 5i mai activi, au -lost reuniti la
Torrelodones, sat in imprejurimile Madridului. Au trait sub
cort, pe malul râului Mansanares, practicAnd sporturile si flU-
dismul. Conducatorii socialismului spaniol, BesteirO, Largo
Caballero le-au fAcut cursuri si conferinte in aer liber, ca sä-i
pregAteaseä sà fie maine militanti convinsi, propagandisti pre-
Dupa cum vedem, socialisrnul face mult ca sa atragd si
sd prepare tineretul in aceastà tarA. Se ocupA in deosebi de
fete, chemate sä joace un rol politic, deoarece in noua Consti-
tutiune este inscris votul femeilor. Le dä atentiune deosebitä, le
invatà sA trAiascd la un loc cu bAietii si aceasta este una din
cele mai insemnate transformAri in obiceiurile spaniole. Nu nu-
mai socialistilor se datoreste aceasta transformare. Fete le au
dat nävalA in Universitati, ateliere, magazine, in vieata de aer
liber. Fenomenul acesta va avea urmari insemnate intr'o Wed,
care tinuse pAnd acum fetele departe de mice contact care nu
era in legAtura cu familia si cu religiunea.
Familia, religiunea vor pierde ?
In ce priveste religiunea, cred cA noile obiceiuri, chiar
dacd vor reduce numArul credinciosilor ceea ce nu e sigur
dar vor contribui la curatirea, la inaltarea sentimentului reli-
gios, care pAnd acum tinea prea mult socotealA de formele ex-
terioare.
Tot asa, perturbArile politice cu reorganizarea organis-
mului administrativ, nu cred ea vor aduce o mare schimbare
in felul tineretului de a intelege iubirea de tarA. Drept vorbind,
tineretul de aici nu prea face aluziune la acest sentiment, nu se
ocupA prea mult de el. SA nu uitarn CA Spania n'a luat parte la
rAzboiu si cd nu stie ce insemneazA sA ai vecine fan rele. De
aceea exploziunile sentimentului patriotic sunt rani si n'au ni-
mic agresiv. Tineretul spaniol se declard antimilitarist, ceea ce
nu insemneaza cd nu e patriot. Altfel pentru ce ar fi atat de
sensibil la chestiunile de onoare nationald. El simte puternic
ranile produse de criticele formulate in streinatate contra lui.
Cu sigurantà ea in caz de primejdie, tânära Spanie din secolul
al XX-Iea s'ar ridica ea un singur om.
Ca sd ne rezurnam, sA reamintim cdta fierbere, neliniste
si enervare manifestd azi tineretul spaniol. Activitatea politica
febrild a acestor din urmd ani, dupà o perioadä lungà de liniste
si de neactivitate, impuse de dictatura, au turburat foarte mutt
cateva generatiuni, chiar in momentul când mergeau spre des-

www.dacoromanica.ro
 94

voltare. Nu vrom sA zicem ca cei pesimisti, cA ar fi intr'asta

izvor de primejdii. Ni se pare din contra ca Spania cea nouA
poate sA profite foarte mult din ardoarea $i entuziasmul tine-
retului, din aceastA incredere a lui in el 5i care-I face atat de
exigent si de indrAznet. Pentru actualii conducAtori ai republi-
cei, rolul constA in a profita de izvoarele de energie ne cari ti-
neretul le aduce, de a-I clepArta cat mai mult de discutiunile
sterpe, de a-I porni la lucru. Renagerea. Spaniel numai cu pre-
tul acesta se va realiza.
GAstroti BLANC

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL SUEDEZ.
Cand studiem vieata, scopurile si aspiratiunile tineretului
suedez din zilele noastre, trebue sà nu pierdem din vedere doi
factori, cari au contribuit mult la formarea tinerelor generatii
suedeze. Unul, care dateazd chiar dela origina poporului, este
izolarea in care tara a trait pand aproape de secolul al noud-
sprezecelea. Al doilea este acelasi in toate tàrile neutre, ca si
in Suedia, faptul Ca n'au luat parte la rdzboiu.
Primul se datoreste pozitiei geografice, Peninsula scan-
dinavä nu se leagd de continent decat In partea ei septentrio-
nald. Singura frontierd este intre 66° si 71° ale paralelelor nor-
dice, la sfarsitul Europei subpolare locuite. E mai putin o legd-
turd si mai mult o barierd, iar Plinius cel Bdtran, and a zis
cd Scandinavia este o insuld, a fost mai aproape de realitate
&cat de adevdrul geografic. Din punct de vedere european,
Scandinavii sunt insulari si scoi din marile cAi istorice 5i et-
nice.
Cateva secole mai tarziu s'au stabilit adevdrate raporturi
intelectuale intre Suedia si Franta si multi studenti suedezi au
venit din tara lor Indepdrtatd sà studieze la Sorbonne. Cea mai
mare parte erau clerici, cari se intorceau ca sa restabileascd
mandstirile sau numai sà profeseze teologia. Aceste relatii cu
Parisul s'au rarit din ce in ce si au incetat definitiv când s'a
stabilit reforma religioasd in Suedia.
Fiind feritd de marile migratiuni ale popoarelor, rasa sue-
dezd 5i-a pdstrat o puritate, de care este pe drept mandrd, iar
traditiile nascute pe pamantul natal s'au transmis dela o gene-
ratie la alta in popor, fdrd influente din afard.
Conversiunea la crestinism, care la alte popoare a ldsat ur-
me asa de adtinci, in Suedia n'a fost semnalul unei rupturi de-
finitive cu vieata strabuna. Crestinismul scandinav a fost in cea
mai mare parte o adaptare a vechei mitologii la religia noug,
si se gdseste in serbdrile religioase o continuare a serbdrilor
pdgane, putin schimbate.
Aceastd ddinuire a mitologiei scandinave in Suedia cres-

www.dacoromanica.ro
 96

tind explica transmiterea fidela a obiceiurilor si a mentalitatii

strabune generatiilor actuale.
Una din manifestatiunile cele mai caracteristice a acestei
unitäti in timp, este situatia de azi a femeii suedeze; nimeni nu
poate contesta ca nu gdsim nici unul din factorii cei mai im-
portanti, cari au contribuit foarte mult la formarea generatiilor
tinere. Din timpuri preistorice, femeile scandinave n'au fast
niciodatä sclave sau idolul bärbatilor, ci tovarase sincere. In
lipsurile prelungite ale barbatilor, lor le ramanea grija de a,
apara cdminul. Ele stiu asa de bine sa-si indeplineasca acest
dublu rol, incat in secolul al XII-Iea, vechiul drept al pamantului
suedez cid femeilor dintr'un district meridional din Suedia
drepturi absolut egale de mostenire, ca recunostinta pentru mo-
dul cum au aparat ele tara de bandele de hoti.
Aceasta egalitate morald a femeii s'a mentinut de atunci
incoace. Esti surprins, cand pätrunzi in centrele universitare
suedeze, de camaraderia adevaratd, fard urme de complimen-
tali, care exista intre cele cloud sexe. Ceea ce de altfel e firesc
pentru cine stie cum se cresc copiii suedezi.
Dela primele clase, bàietii si fetele invata la un loc i cer-
turile din recreatii nu admit diferentieri intre ei. Acest inva-
tamant mixt, acest contact zilnic si continuu, merge in tot in-
vätämantul secundar, ca sà reinceapd la universitate. E drept
ca femeia pierde inteacest contact zilnic din aureola ei si putin
din sentimentul mai mult sau mai putin cavaleresc pe care-I in-
spird in alte tari. Ea nu este numai un camarad, ci se schimbd
mai curand sau mai tarziu intr'o concurentä, careia nu i se ce-
deazd locul decat dacd luptd ca si sexul tare. Dar ceea ce pierde
in suprematie, mai mult de forma deck de fond, regaseste in-
tr'o camaraderie deschisä, insotita de respect.
Alt factor intervine in mod serios in legaturile dintre ba-
ieti si fete; este sportul. Pe Yangä faptul ca clima asprd a Sue-
diei e putin favorabild dragostei dintre tineri, dar exercitiile fi-
zice, din cele mai vechi timpuri, au fost onorate in tard si spar-
tul, care in Franta a fast considerat ca o distractie inferioara,
aci a jucat un rol de seama in toate clasele societätii. Alta mos-
tenire dela strabuni : forta fizica este in cinste atat la bärbati,
cat si la femei. Poate unui observator din rasa latind i s'ar pa-
rea exageratä insemndtatea ce i se cid lui corpore sano". Dar
nu se poate nega ca tineretul suedez nu reprezinta o frumoasa
proba de sdnatate fizica, superb echilibrata si care n'ar putea
merge fail oarecare sanatate moralà. Pasiunea este aci pe
planul al dolea si jurnalele scandinave, ca sä faca pe placul u-
nor anumiti cititori, cauta in presa sträind drame pasionale.
Alta mostenire strabuna consta in dragostea foarte pro-
nuntatä de natura, si nu numai de ea insasi, dar de
tot ce are vieata : plante sau animale. Suedezii cunosc si iu-

www.dacoromanica.ro
 97

besc flora et fauna tarii lor. Nicaieri animalele nu sunt mai o-

meneste tratate ca in Wile scandinave, unde le considera ca
pe umili j credinciosi colaboratori in lupta cateodata grea cu
natura salbateca. Tineretul suedez se apleacä cu un sentiment
de nesfareita dragoste spre vieata pamantului de naetere, care
in cursul lungilor luni de iarna pare ca un peisaj din lull& dar
care se redesteapta dinteodata si reinviazä ca print' o minune.
Si aceasta reinoire anuala, tineretul suedez, devenit pagan,
o serbeaza la 1 Mai, in noaptea Valpurgiei, considerata ea vee-
nicul triumf al vietii asupra mortii.
Politica nu prea intreseaza tineretul suedez si nici in-
tr'un caz ca pe cel francez. Ciocnirea ideilor aci este mai putin
vie: Suedia nu etie ce este sclavia i n'a luptat pentru libertatea
drepturilor. Foarte begat de tam sa, tineretul a ittbeste dupa tra-
ditia istorica.
Mare parte din ecolari, in timpul vacantelor, defileazd
in fata mausoleelor lui Carol al XII-lea, in itata calului pe ca-
re-1 caldrea Gustav Adolf in batalia dela Luitzen, in fata camasii
pline de sange a regelui. Arnintirile istorice ale until trecut glo-
rios sunt aici mai vii ca aiurea. Dar nu se cunoaste furia poli-
tica, care incepe la noi cu primele fire, din barba. Politica prinde
putin vieata nationald. Parlamentul nu dureaza deck ease luni
pe an, si se compune in majoritate din tarani, industriasi, ne-
gustori ei ceva functionari, cari, odata sesiunea inchisd, se re-
intorc nu la alegatori, ci la ocupatiile lor. Ma ca putem zice
ca numai sefii de partide intretin o vieata politicà putin activä
intre perioadele electorale.
Asta nu insemneaza ca tineretul suedez ramane rece la
tot ce privote politica, si ca stä la o parte fata de problemele
care se desfasoara sub ochii nostri si a marilor evenimente dela
granite, dupa cum n'a ramas strain nici de miscarile din 1848.
Fara indoiala eh un fel de grijä a inceput si printre tin erele
generatii. Legaturile intre Germania el' Suedia, din cauza rasei
ei pozittei geografice, sunt prea strânse, ca rasunetul regimului
nazist sa fi ramas ad färä ecou. National-socialismul suedez
este o realitate, dar care a ramas numai in domeniul specula-
tiei; in momentul de fata este expresia unui ultra-conservatism,
neimprumutand dela doctrina germana deck o parte din ter-
minologie 51 tendinta spre o dictatura a spiritelor. Intr'un cu-
vant, este mai mutt nationalist deck socialist.
Pe de altä parte, propaganda Sovietelor tinteste sa atraga
pe tinerii lucratori. Si aci dealtfel e vorba de un curent politic
mai mult aparent, deck real, el comunismul suedez, despartit
in douà tabere inimice, se loveste de un element national as-
cuns, care-i margineste activitatea. De asemenea trebue semna-
Iatä bariera puternicà pe care o opune expansiunii comuniste
partidul social democrat, foarte puternic 51 a carui Asociatie
Tineretul. 7

www.dacoromanica.ro
 98

a tineretului" este din cele mai bine organizate si intr'un spirit

care n'are nimic revolutionar.
Singura manifestatie intr'adevar caracteristica a nevoii
de actiune a tineretului, este ruptura care se prevede in parti-
dul de dreapta intre bdtrani si noii recruti, cari cer, cu drept
sau fdra drept, sd se fach loc tineretului.
Nici religia nu pasioneaza mai mult tineretul suedez; in
total poporul are mai multd religiozitate deck religie i aceastä
religiozitate, care se aratd la sarbdtori printr'o mare aglome-
ratio in biserici, este mai mult mostenita prin traditie, deck
provocatd de un adevarat simt religios. In acest domeniu, ca si
in multe altele, spiritul speculativ al tineretului suedez se tra-
duce prin crearea a o multime de secte, ca in Anglia.
In fine, ad familia e departe de a forma acea celuld pri-
mordiald, cum este in Wile de cultura latind. In familia
suedeza, in genere numeroasd, Capin devin independent de vre-
me. Au o tendintd hotaritd de a-si trai vieata". Fete le, chiar
daca sunt din familii indestulate sau bogate, cautA de bund vole
sh gdseasca loc", ca sA scape de tutela pdrinteasca. Fete si
bdieti au repede cercul lor, cu totul deosebit de al parintilor.
Se logodesc, se insoara Med sa se creadá obligati sa intervina
familia. Si foarte des se intampla cA adolescentii, impinsi de
irezistibila dorintd de a caldtori si de a incerca necunoscutul, ia-
rasi o urma a ereditatii, sä piece la mare si sà stea multi ani
färd nici o legatura cu fanfilia.
UrmeazA o slabire vddità a legaturilor familiare, care are
pArti bune, ca si rele; unul din avantagii este o desvoltare tim-
purie in spiritul tinerilor a unei initiative proprii si eliberarea
spre o activitate practica, care in Franta rAmâne stearpà cke
odata, in asteptarea sotului sau a averii pkintesti.
Astfel, dupd cum am spus la inceputul acestui studiu, tine-
retul suedez este deosebit de celelalte tinereturi, pentruca n'a
facut rdzboiul. In aceastà privinta se bucurd de acelasi avantaj
ca tineretul din Wile neutre: n'a cunoscut problema continui-
tatii, din Wile razboinice, dintre generatiile dinainte si de dupa
rAzboiu. Acest fapt accentuiaza si mai mult caracterul traditio-
nalist si unitatea evolutionista a tinerelor generatii suedeze.
E. SODEBLINDH

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL TURC,
Tineretul turc este azi tooth' tara. Milne le generath stau
la o parte, izolate nu numai ideologiceste, dar retrase ca inteo
altà lutne. Cea mai mare parte din oameni de o anume varsta
nu mai pot citi (traditionalul alfabet a fost inlocuit in jurnale
si in carti cu alfabetul latinesc); nu mai vorbesc si nu mai scriu
aceeasi linThd (trei sferturi din cuvinte, fiind de origine persona
sau arabd, au fost inlocuite prin cuvinte autentice turcesti, Si
limba evoluiaza asa de repede, Ca un ministru, spune povestea,
de abia a putut intelege un raport facut de unul din tinerii lui
secretari).
De altfel, oamenii acestia de ieri, cum sa nu se simtd ca
deghizati in costumele actuale, costumul natiunilor civilizate"?
(In locul fesului, o palarie cu margini ca la necredinciosi" ;
in loc de. voal, toalete decoltate ; inchipuiti-va o femeie care
la 50 de ani isi arata pentru prima data fata in public 1)
Chiar moscheiele s'au schimbat, anume rugaciuni se fac
in turceste, si, in timpul Ramazanului, pe benzile de afard se
scrie pe langa Allah e mare!" Ajutati aviatia noasträ",
Nu va ametiti".
S'au sacrificat generatiile acelea cari erau mature ina-
intea razboiului. Dar ele au dat dovada, in general, de mare
bunavointd. Unii au putut sa se adapteze. Abdulhak Hamid,
poet national in varsta de peste 80 de ani, este inconjurat de
simpatie si respect. Dar este singurul batrOn pe care 1-am in-
tdlnit in societate. Cu atat mai rau pentru cei cari n'au putut
urma miscarea. Tinerilor nu le este mild de ei. N'au lasat ei
imperiul otoman sa se descompue ? N'au adus ei tara la pieire ?
Azi ea este scapata. Tineretul se faleste cu aceasta victorie, se
agata de ea cu toate puterile. Simte ca este pentru el o ches-
tiune de vieata si de moarte. In 1919 nu mai era Turcia. Politia
engleza domnea la Constantinopole, aliatii ocupaserd coastele
Asiei minore, Grecii intrau in Anatolia, in timp ce Mehined al
VI-lea, un mosneag, era preocupat cu ridicarea la demnitatea
de sultana a unei fete de 15 ani, fetita gradinarului säu. Atunci
vent Sfantul" 1 si facu minunea". Alungà pe dusman si cu cati-
Kemal Pap,

www.dacoromanica.ro
 100

va bameni hotariti incepu sä itransforme tara inteo natiune

moderna.
Trebue inteuna sa tinem seama de acest lucru, ca sa in-
telegem tineretul turc. Cand intreb pe studenti despre parerile
lor politice: Toti suntem nationalisti", imi raspunde färä
sovdialA seful asociatiei lor...
Si chiar nationalisti pand la capat", adauga altul.
Nationalist" este rdspunsul tuturor, chiar si al unui ta-
nar romancier, vesnic sceptic.
Nu cred in mare lucru", imi spune acesta din urtnä,
dar sunt nationalist, intocmai cum mananc si beau. Nationa-
lismul este o necesitate, un instinct de aparare, vointa colecti-
vitätii de a persevera in ea insdsi".
Si seful asociatiei studentesti precizeaza :
Suntem nationalisti, pentruca vrem sä nu mai firm u-
militi; sa se recunoasca existenta noastra ca natiune, sä fim
respectati. Strainatatea ne intelege asa de eau, denatureaza cele
mai bune intentiuni ale noastre!"...
In imperiul otoman de altd data, chiar Turcii isi dadeau
seama ca fac parte dintr'un popor adormit. Se zicea in unele
familii proverbul : incapabil ca un Turc". Starea actuald a ti-
neretului e datorita reactiunii opuse vechiului complex de infe-
rioritate.
De asemeni nu este surprinzator cä acesti tineri au deve-
nit in turcisrnul" lor extremi de sensibili i ajung cate odata
la excese copildresti. Au schhnbat numele catorva orase; limba
turca este obligatoare in scolile strdine, in casele de cornert...,
dar situdentii au mers mai departe: au protestat contra restau-
rantelor care n'aveau decat menuuri frantuzesti, contra cutarui
cinema care se numea Lutetia" si care acurn se numeste Ci-
nematograful Stambulului". Afland cal directorul companiei de
vagoane de dormit oprea pe functionarii lui sä vorbeasca tur-
cote, au sfdramat geamurile biuroului societatii. Cu toate astea
manifestatia de care sunt mandri este aceea pe care au fdcut-o
dupd incidentele din Razgrad, caci atunci au putut dovedi inal-
tele lor sentimente morale. La Razgrad, mic oras bulgar, cativa
ticaIosi au rascolit un cimitir ture. Noutatea a ajuns deformata
si exagerata la Stambul. Imediat, cu toata interventia grabnica
a politiei, intru catva infricosatä, cei 4000 de studenti au hota-
rit in unanirnitate sä protesteze si, intnmindu-se, s'au dus in-
tr'un cimitir bulgar din Stambul. Dar dupd discursuri s'au mul_
turnit sa depue o coroand cu aceasta inscriptie: Voi, Bulgari,
desgropati mortii nostri; noi cinstim pe ai vostri". La acesti ti-
neri gäsesti inteadevar, ca si la conducatorii din Ankara, pe
Yana nationalism si o credinta in ideile generoase de frater-
nitate si egalitate universalà a revolutionarilor din 1789. Cu
toate astea este vorba de un indepartat si neprecis ideal uma-

www.dacoromanica.ro
 101

nitar. Gaud intreb: Sunteti pacifisti?", intrebarea mea n'are

rasunet De sigur", mi se rdspunde, in mäsura in care dem-
nitatea nationald nu este atinsh. In prezent, tara noastra are
nevoie de 30 de ani de liniste, ca sà devie o putere. Chiar si pe
Greei, vechli nostri dusmani, i-am facut aliai. Iubim Rusia (nu
pe comunisti), care ne-a ajutat cand luptam singuri contra tu-
turor".
Acesti tineri urmeaza orbeste politica sefilor lor. Cand le
spun despre Societatea Natiunilor, acest nume le provoacd
zâmbete. Organismul dela Geneva le pare de rds, pentruch
este idea' putere ca sh impue o hotärire, iar o armata interna-
tionald li se pare o utopie.
Principalul merit al Societatii Natiunilor", imi spune
un student, in zeflernea, este eh a transformat Irakul In taxa
independenth".
Geneva", imi explich un altul, se ocupá de proble-
mele austro-germane, franco-italiene, care nu ne privesc pe
noi. Noi urmarim de departe politica internationala, intrucht a-
tinge interesele Turciei sau ale vecinilor, cum a fost cu Irakul".
Interlocutorii mei ma maga sa vizitez universitatea. In
capul scarii, douà fete ma oprese : Ce credeti de studenti ?
Despre tara noastra ?" Si cum le rdspund cu cateva vorbe
bune, fata li se lumineazd nici un compliment despre frumu-
setea lor, nici o declaratie galanta cred cd nu le-ar fi fdcu
atata pläcere.
Fetele reprezinta mai mult de o treime din contingentul
universitar ; fac sport si luereaza normal $1 cu bund voie.
Cea mai mare parte dintre studenti sunt din patura de jos
si locuesc sau in familie, sau la rude; se intorc acash dupa
cursuri. Nu este vieatà de cafenea, nici nocturna. /Vat fetele, cht
si bietii sunt destul de seriosi. Cu toate acestea sunt de abia
chtiva ani de cand erau despärtiti cu totul.
Un licean imi poveste$te cà tatal $i mama, dupà obiceiu,
nu ieseau niciodata impreund, si ca sà se duca in acelasi loc,
luau fiecare cAte o trasura separat. Femeia, ca la Greed antici,
era de fapt exclusd din societate.
Poetii, ca sa nu se pard lucru curios publicului, chntau in
versurile lor de multe ori un prieten ideal. 5i cu toate acestea ra-
porturile actuate intre sexe, mai cu seama in scale mixte, par
asa de naturale, ch ai crede ca au fost Intotdeauna.
Fiecare student este prins de ideia cà participa la in-
tärirea unei opere colective noi. Universitatea este in plinh re-
organizare. S'a cerut ajutorul unui specialist elvetian, d-1
Malsch. Cateva cursuri de fizica si de chimie sunt predate de
profesori francezi, iar Yana profesor sta un interpret turc, care
traduce fraza cu fraza. Cartile stiintifice lipsesc de multe ori.
Se vor traduce lucrari straine, dar, cum limba evoluiaza re-

www.dacoromanica.ro
 102

pede, in curand poate vor fi nefolositoare. Intreb pe un tanar

incepator :
Nu vd e fricd ca ce scriti azi, maine va fi iligibil si in-
vechit ?
Ce are a face, arta este eterna si gloria nemuritoare !
Träim cu sentimentul unei sfotdri imediate; in felul acesta lu-
cram si pentru viitor.
Nu stiu daca acest tineret harnic, serios si entuziast isi
dà searna de greutatile materiale care-I asteaptd. Cand am stat
de vorbd cu scriitori si intelectuali ca de treizeci de ani, am
vdzut ca sunt o generatie mult mai nehotarita. Acestia vad lo-
curile ocupate de oameni mai in varsta ca ei, de deputati, di-
plomati, functionari din Ankara, adevaratii intemeietori ai re-
publicei.
Tinerii turci nu s'au apucat Inca de negot. Fara indoiala
ca se va vota o astfel de lege, care va obliga pe lucratori, micii
negustori straini sa cedeze locul nationalilor. Am constatat
totusi intr'o zi, pe &and ma plimbam cu un tandr. inginer
prin targ, cum se infuria cand vanzatorii armeni ne rugau
sa intram in pravalia lor". Carierele libere pe de alta parte
sunt insuficient organizate, iar conditia materiald a artistilor si
scriitorilor penibilä. Gazetarii de abia plàtiti. Cum Turcia nu
face parte din conventia dela Berna, directorii de jurnale im-
prumutd din strhinatate si mai cu seamd din F'ranta, texte cari
nu-i costa nimic.
De abia intrat in vieatd, tineretul este cuprins de o neex-
plicabila nemulturnire. Cautd o ratiune de a fi. Sentimentul re-
ligios a slabit mult. Se compunea inainte, pe-de-o-parte, dintr'un
numar de obiceiuri si regule foarte stricte, cari au fast desfi-
intate pe masura ce impiedicau restabilirea unei republice lai-
ce, pe-de-alta-parte de o credinta panteistä destul de vaga. Si
panislanismul a cedat nationalismului, dar in timp de pace a-
cesta nu sustine in-de,ajuns sufletul. Tara si mai ales Ankara
fac o sfortare intensa 5i concentratä. Nu mai este vorba de o
actiune imediatd. Grija cea mare este pentru viitor.
0 epidemie de sinucideri printre tinerele generatii provo-
cate sau de mizerie sau de dragoste nenorocitä. S'a facut o
lege pentru presd, care opreste publicatiile de a da detalli
asupra acestor fapte si chiar de a mai scrie despre sinucideri.
Lipsa libertatii de exprimare adauga negresit la intretinerea
relei dispozitii a unei parti din tineret. Cu toate acestea tineretul
isi dä seamd de necesitatea legilor dictaturii. Stie cA ghaziul"
a incercat, dupa ce studiase functiunea sistemului parlamentar
englez, sal creeze in Turcia un partid de liberal opozitie. Chiar
incredintase directia prietenului lui cel mai bun. Fethy bey.
Dar cand, in timpul alegerilor, politia a trebuit sä apere pe can-
didatul guvernamental ca sà poatä vorbi, apoi tot asa si pe can-

www.dacoromanica.ro
 103

didatul opozitiei, atunci el n'a mai inteles nimic. Gaud in Adu-

narea Nationald, Ismet pasa, presedintele consiliului, si Fethy
bey, duph ce se acuzasera reciproc, au iesit la brat, publicul a
ramas zapacit. Indata s'au auzit murmure in public: reactiunea
capafa. curaj. De atunci a rämas un singur partid in taxa% parti-
dul poporului, insarcinat sal facd educatia maselor.
Noud p'arti din popor sunt carani, nenorociti si nestiutori
de carte. Vechile familii aristocrate sunt ruinate. Nu este ade-
varata burghezie in tara. Nu sunt cadre. Iar la suprafatä, o cla-
sä diriguitoare de tineri intelectuali, cari au simtul actiunii. A-
ceasta clasä, izolatä in natiune, este turhurata ate odata" de
evolutia atât de repede a acestor ani din urmä. Sufere de con-
traziceri, cari apar peste tot in Turcia.
In Pera, in acest imobil nou, femei tinere si oameni in
haine negre, beau rachiu, joaca earti i danseazA toatä noap-
tea. Alaturi, intr'o casa veche de lemn, un vizionar psalmo-
diazA din Coran. Mai departe, intr'o mica cafenea, un gramo-
fon canta arii traditionale turcesti. Tara si-a insusit progresul
tehnicei moderne, dar e greu de multe ori sa stii ora exacta
a plecdrii trenului sau a vaporului, ori o adresä exacta in Stam-
hul. Taxiurile circuld cu toata vitesa in strada mare a Galatei.
Dar tot in aceastd strada, un batran, pe un scaun, stä la mar-
ginea soselei, nemiscat, fard s. facd nimic, pand la miezul
noptii.
Nu ne-am schimbat sufletul", imi spune un romancier
din noua generatie. Am pdrdsit fesul, am renuntat la voal, am
putut face asta. Dar revolutia noasträ nu este deck o revolutie
de garderohr.
Nu trebue sä ludm chiar ad-literam aceastä declaratie pe-
simistä. Tineretul, in total, este gata sa lupte curagios cu toate
greufatile actuale. StrAns in spatele ghaziului" si a ckorva
oameni tari la suflet si la corp, can ii inconjoard, el aplicd cu-
vantul de ordine Turcia a Turcilor". Ghaziul isi dà seama sin-
gur ca are de condus un popor care a dormitat mult. Si a-
cest mare singuratic, care std deasupra traditionalismului, n'are
deck o singurd pasiune: dragostea de popor. Ca sa-1 readucd
la echilibru, se adreseazd inainte de orice tineretului.
O, tu!" spune el intr'unul din discursurie sale, fiu nobil
al viitorului turcesc, stiu c puterea sufletului tau n'o intrece
nimeni. Te voiu duce de mand pad vei putea merge singur si
Wand vei invdta drumul. Atunci te vei conduce singur. Opera
mea va fi indeplinita".
goll PIERRE-QUINT

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL INDIAN.
Nationalismul politic din India a atras atentiunea lumii
intr'o masurd atat de mare, incAt nu s'au bagat de seama alti
factori mai importanti ai situatiei generale din aceastä tard.
In spatele luptei pentru emanciparea politica sunt pe cale de a
se infdptui anume schimbari fundamentale, cari pot scdpa ne-
observate la prima vedere.
In cursul ultimei sute de ani, in contact cu civilizatiunea
Occidentului, India si-a schimbat aspiratiunile. Fireste ca ma-
sele populare au rämas cum au fost de veacuri. Lor nu le pasa
de ce se intampla in domeniul politic, daca au ce da la vite,
daca plbuà la vreme si dacd se fac bucatele. cat timp ii este
asiguratà vieata si averea, poporului indian nu-i pasa cine-1
conduce, fie dela Delhi, fie dela Londra. Totusi am gresi daca
am crede, dupd aceasta nepasare a maselor, cA noile forte cari
lucreazA asupra claselor culte sunt de neluat in seama. Intea-
devar, cu timpul, ideile Indienilor culti strabat putin Cate putin
in mase, calci intelectualii din orase, din scoli, din universitati
au radacini in satele Indiei. In fiecare an, in timpul vacantelor,
tineretul se intoarce la tard si lasä urme din ideile lui.
Contactul cu civilizatiunea occidentald, exercitat asupra
Indiei, mai ales prin intermediul Angliei, a avut asupra ei un
efect antic turburator. Evolutiunea a inceput intre 1830 si 1840.
Se implinesc 100 de ani de când Anglia a luat hotärirea sa rds-
pandeasca in India limba engleza si ideile $i institutiunile An-
gliei. Indienii din toatA lumea se pregatesc sA celebreze 100 de
ani dela moartea 5efului (radja) Ram Mohan Roy, tatal Indiei
noi. Acest radja credea hotärit cd India nu va ajunge niciodata
la rangul natiunilor civilizate ale Occidentului, dacd va ramAne
legatä de vechia ei religie. Marea transformare politica care
schimbase Franta la sfarsitul secolului al XVIII-lea si la ince-
putul celui al X1X-lea impresionase adânc pe Ram Mohan Roy:
spiritul democratic din Franta ii apäruse ca o flacare si ca un
carmaciu pentru tara lui. Vazu insa cd sub dominatiunea preo-
tilor brahmani, libertatea de gandire, pe care ar fi vrut-o el,
ar fi fost cu neputintd. El insusi era membru al ordinului brah-

www.dacoromanica.ro
 105

manilor si le cunostea puterea i influenta. Propävddui revolta

contra puterii preotilor si o noua interpretare a religiunii. Fon-
dul religiel indiene sta nu in invatatura preotilor, ci chiar in
textul cartilor sfinte (veda). Miscarea lui fu sprijinita de ilustra
familie Tagore si de altii. Ei credeau ca introducerea educatiunii
engleze in India va inlesni modificarea vechei sari de lucruri
si introducerea alteia noi. East India Company", care guverna
atunci India, incepea sä aiba nevoie de un mai mare nu/nal- de
Indieni in biurouri, cdci Englezii nu puteau sa invete lim-
bile tarii si era mai bine ca Indienii sA invete limba englezä. In
felul acesta limba engleza deveni singurul 4nijloc de cultura :
tineretul indian o invatä nu atat ca sa guste farmecul literaturii
engleze, cat ca sa capete posturi de mid functionari ai guver-
nului strein.
Intrebuintarea limbii engleze pentru valoarea ei corner-
ciala a facut mare ran literaturii indiene. Erau Indieni cari cu-
nosteau mai bine cultura si institutiunile Angliei deck pe ale
Indiei. Le venea greu Indienilor culti sa-si vorbeasca limba :
introduceau cuvinte engleze pand si in conversatiunile familiare.
Aceasta demoralizare a culturii a mahnit adanc masele. Ma-
rele poet Rabindranath Tagbre a impacat lucrurile. Convins ca
numai in limba sa materna se pot exprima gandurile cele mai
adanci, Tagore, nand' la varsta de 50 de ani, nu vorbi si nu
scrise un cuvant englezesc. E trist, dar trebue s'o spunem, cà
tiny de 34 ani, cat si-a scris poemele si povestile in limba sa
materna, bengali, operele lui n'au avut nici un succes, ba Inca'
foarte greu gaseau editor. Numai dupà ce operele i-au fast tra-
duse in englezeste i dupd ce aceste traduceri au obtinut pre-
miul Nobel, compatriotii sai incepura sa-i pretuiasca geniul
poetic. Tagore, ajuns glorios multumita limbii engleze, a putut
in sfarsit vorbi cu autoritate si datorirn influentei sale o rena-
stere a civilizatiuni indiene sub toate formele. India nu mai
sufera acum de constiinta inferioritatii. Incepe a fi man-
dra de propria-i cultura si se gandeste sä contribue si ea la
miscarea intelectuala a lumii. Tinerii Indicni cu aptitudini arti-
stice se preocupa de renasterea muzicii, a picturii, literaturii si
filozofiei Indiei. Scoli de arte s'au ivit de vreo 20 de ani in di-
ferite parti ale Indiei si fiecare provincie are programul sdu
particular. Pictorii si sculptorii indieni nu imiteaza orbeste occi-
dentul, ei invata numai tehnica, mai ales in scolile din Paris,
Florenta si Roma si o aplica la tara lor. N'as putea sä spun
pentru ce tinerii artisti indieni se due mai mult in tarile latine,
deck in cele de Nord. S'a spus ca din cauza interesului mai
mare pe care invatatii francezi 1-au dat literaturii sanscrite.
Pe cand Tagore aducea o renastere a culturii indiene,
Gandhi a dat tineretului tarn sale un nou ideal social. Ar fi o
mare greseala sa socotim pe acest mare apostol al Indiei ca un

www.dacoromanica.ro
 106

agitator politic oarecare. De sigur Ca a desteptat o nouA con-

$tiinta politica, dar a facut ceva mai mult. Fara sa intrAm in
amdnuntele neintelegerii sale cu guvernul britanic, sà recu-
noastem marea importantä a gestului sau contra elementelor
religioase reactionare ale tarii sale. El a dat tineretului un nou
sentiment al demnitAtii, care s'a simtit nu numai intre oamenii
politici, dar i in masele populare. De fapt, Gandhi continua
astazi opera inceputA Cu un secol in urma de Ram Mohan Roy.
Mai ales contra preotilor lucreaza el. Tineretul 11 sustine. Streinii
vor intelege greu ce este problema intusabililor", ale cdror
drepturi le apard Oandhi. S'ar apropia de problema negrilar
in State le-Unite ale Americei. Termenal sanscrit pentru casta
este vana", care insemneazd culoare", Arienii primitivi, gA-
sind in India triburi autohtone cari tineau cu incdpatanare la
obiceiurile lor, fAcurd legi aspre ca sa-$i mentind sangele curat
$i civilizatiunea la nivel inalt. Ca in State le-Unite de astAzi.
India de ieri izola pe omul en culoare, pada" sau outcast".
Individul care nu Ikea parte din cele 4 caste indiene nu putea
sä mearga pe acelasi trotuar nici sà ia apd dela aceIeasi puturi,
nici sa calatoreasca in aceeasi träsura, nici sä urmeze cursu-
rile aceleiasi scoale cu cei din cele 4 caste. Nu se puteau insura
cu fete din cele 4 caste, nici sa intre in casele celor 4 caste. A-
cestia sunt sunt intusabilii. De cativa ani, soarta lor s'a imbu-
natatit sub influenta nrincipiului, adus din Occident, ca perso-
nalitatea omeneasca e sfanta. Justitia englezd a faspandit a-
ceasta ideie, care a avut un efect adanc. Dupa lege, oricine co-
mitea o crima trebnia pedepsit ; dar dupa traditie nu era asa :
un intusabil nu putea sa urmareasca in justitie pe un brahman,
acesta ne putand fi acuzat de nimeni de crima. Introducerea
dreptului englez in India a dat o loviturd de moarte prestigiu-
lui brahmanilor. Pe de alta parte, intusabilii s'au folosit de in-
lesnirile cad li se ofereau de a se intruni in scolile misionarilor
crestini, catolici sau protestanti : lipsa oricarei deosebiri de
castd in aceste scoli a ridicat foarte mult moralul intusabililor.
In acelasi timp, chiar clasele inalte se instruiau in Occident san
absorbeau chiar din India ideile occidentale, asa incat si ele
si-au dat seama de nedreptatea impusa la milioane de oameni.
Acesti deosebiti factori au adus o adevarata revolutiune sociala.
Tineretul indian, plin de entuziasm pentru dreptatea so-
ciald, se gasea impiedicat de puterile traditiunii, de greutatea
ideilor mostenite de secole $i de influenta aproape nevazuta,
dar tare, a clerului brahman, plin de viclenie. Avantul tineretu-
lui 1-a determinat Gandhi. Tineretul indian, cu toate piedicile,
e hotarit acum sd-si realizeze idealul sau de dreptate. De vrea
zece ani s'au intemeiat un mare ntimar de societäti pentru ri-
dicarea sufleteascA si sociald a intusabililor. Studentii dau lectii
cateva ore pe saptamand seara pentru cei saraci i deprimati.

www.dacoromanica.ro
 107

Tinerii indieni din castele mai bogate dau burse pentru prega-
tirea tehnica a tinerilor din clasele sarace. Au mers pand acolo,
incat au fortat usile templelor, ca sa poata intra la rugaciuni $i
intusabilii, deoarece pand acum acestia n'aveau vole sä se apro-
pie de temple deck pand la 50 de metri.*
Tineretul a ajuns sä nu mai vrea st auda de religie, fiinda
crede ca dela ea yin toate greutätile. Din cauza religiunii nu se
mai pot intelege Indienii. In numele religiunii, milioane de intu-
$abili sunt apdsati. Religia Ii opre$te s manance $i Sã bea cu
alte fiinte omenesti. Prin urmare, mai bine sa nu fie religie. Pro-
paganda sovietica ruseascd contra ideii de Dumnezeu prinde
foarte mult in India. India se afla acum in fata unor probleme
industriale, economice i religioase si cauta sa le rezolve in-
dreptandu-se mai mult spre Rusia, deck spre natiunile capi-
taliste ale Occidentului, pe cari le banueste cà vor s'o exploa-
teze i s'o stapaneasca la nesfarsit. Va fi oare tineretul indian
deceptionat intr'o zi ? Vom vedea peste cativa ani.
. In ce privege tineretul feminin din India, nu putem spune
deck o vorba : este de admirat. In zece ani a progresat mai
mult decat tineretul feminin din Occident in 50 de ani. Fetele
nu se mai marginesc sà stea acasä i sà serveasca drept po-
doabd, sunt pline de activitate. Lupta contra ideilor traditionale.
Ele sunt sufletul si inspiratia miscarii nationaliste din India.
Mu de Indiene au primit sa intre in inchisori pentru ideile lor.
Prezenta lor in luptele sociale din India este binevenita, ca sa
impiedice tineretul masculin de a cadea in materialism. Spiritul
de prietenie si de colaborare dintre fetele de caste si de reli-
giuni diferite trebue sa le serveasca barbatilor de lectie si sh-i
invete a teal in buna intelegere. Femeile indiene vor da spri-
jinul lor ca viitorul Indiei sa se aseze pe temelii spirituale si nu
pe nisipurile miscatoare ale materialismului.
SHORAN S. SINOILA

www.dacoromanica.ro
 TINERETUL AMERICAN.
Pentru intaia oard, de cand existd State le-Uhite, se vede
un ciudat antagonism intre tinerii de 20 de ani si inaintasii lor.
Pentru intaia oard, o generatiune nouà cere drept la existentd
si la satisfactii in momentul in care intreaga cladire sociald
se clatind si in care grija de painea de azi si de maine formeazd
prima preocupare a celor 120 de milioane de locuitori ai State-
lor-Unite. Un critic american, care se considerd incd tandr, Iosef
Wood Krutch nu s'a sfiit sd declare cam brutal cd tam s'ar fi
putut lipsi de aceastA generatiune nouA, cdreia nu i se poate
face loc, care nu e tocmai bine prgAtitA pentru vieata asprd ce-o
asteaptà si care incurcd pe cei cari isi dau silinta sà pund ordine
in organismul social, atat de adanc tulburat.
Vinovatd de aceasta stare de lucruri este si criza, dar si
prosperitatea. SA ne explicam. Nu vom putea intelege starea
de spirit a acestor sute de mii de tineri intre 20 si 25 de ani,
dacd nu ne vom aminti atmosfera in care att crescut. In ultimii
zece ani in America n'a fost numai inflate de productie, dar
si de educatie. Nu numai cd scolile s'au inmultit, dar colegiile
si universitätile si-au dat toate silinfele sd atragd cat mai mare
numAr de elevi cu putintd. In unele state, varsta obligatorie de
5coalà a fost mdrita tonna.' la 16-18 ani. Cursurile de seara si
cele prin corespondentd au permis nu numai tineretului sd do-
bandeasca cunostinte variate, dar si diplome, a cdror valoare,
in cele mai multe cazuri, era indoielnicd. Tdranii si-au trimis
in masd bAietii si fetele in 5coli, iar acestea in fiecare an isi
mdreau clädirile. In fiecare zi, laboratoare noi, sdli de cursuri,
stadioane pentru sporturi se ridica cu cheltuielile contribuabi-
lor, cari dedeau din toatd inima, ca sa ajute munca educatorilor.
Fiecare tandr American tindea sd aibA cel putin un curs secun-
dar. Scolile secundare particulare, cu taxe foarte marl, se bu-
curard de o prosperitate fdrd precedent. Intr'unele se Mceau
inscrieri cu ani inainte, chiar cu 10 ani inainte. Un stat nu destul
de populat cum e California, cu vreo 5 milioane de locuitori,
se vAzu obligat sä construiascd o noteà universitate la Los An-
gelos, unde pe fiecare an numdrul studentilor crestea mereu. A

www.dacoromanica.ro
 109

ajuns panä la 20.000 ca al universitatii din Columbia. Va

ajunge poate la numarul Sorbonei din Paris, iar intr'o zi n'ar
fi mirare sä vedem pe toti locuitorii Californiei inscrisi ca stu-
denti la universitatea pe care au inzestrat-o cu atka därnicie.
In felul acesta se ridicd o mare masa de tined, cari se sim-
teau fireste superiori pärintilor si cad aveau un lustru de invd-
tatura, dacd nu chiar cunostinte serioase. Nu erau pregatiti
pentru studii superioare. Spiritul le era viu, inteligenta de ase-
menea, dar zapkiti de programele scolare mereu in schimbare.
Tineau totusi sã facd i universitatea, pe care o socoteau ca o
ucenicie a vietii, ca o perioadd de asteptare inainte de a intra
in vieatd. Unii ramâneau in universitate, ca sà-si ia diploma,
dar nu cei mai inteligenti, nici cei cu mai multd invdtaturd.
Erau incurajati de bursele numeroase, fiindcà fiecare universi-
tate avea ambitiunea sä elibereze mai multe diplome decat in-
stitutiunile rivale. A fast epoca jazz"-ului, caci miscarea jazz-
ului a cuprins si institutiunile cele mai serioase i universit--
tile cele mai solid organizate. Uncle si and puteti medita 51
prepara ?" intreba cu mirare unul din profesorii francezi
dupd ce a vizitat una din acele enorme institatiuni universitare,
unde fiecare moment al zilei era ocupat. Intr'adeVar studentii
mediteazä foarte putin, cu toate sfortarile catorva Calugäri ai
stiintei rämasi credinciosi vechiului lor ideal si cari, intr'un colt
ascuns, se sfortau sà stea la o parte. Ar fi trebuit generatiunii
din 1920 o vieatä eroical pentru a se arata mai inteleaptd decat
predecesorii. Cativa moralisti mahniti erau nelinistiti de lipsa
de continuitate in idei, de lipsa de coordonare intelectuald ce
constatau la tineretul in care sta nddejdea neamului lor. Isi pu-
neau intrebdri : oare civilizatitmea americana nu pregatea
oameni prea simpli, fdrä resort moral ? oare generatiunile atAt
de neincrezatoare in viitarul lor, cad traiau intr'un raiu arti-
ficial ar avea la nevoie forta indestuldtoare ca sä reactioneze
si sà indeplineased revirimentul necesar ?
Asemenea consideratiuni pesimiste, ca, de pildä, cele des-
voltate atunci de d-1 Walter Lipmann in Introducerea la mo-
raid", priveau mai mult jocuri de spirit faTä mare importanta.
La masa imensä a Statelor Unite e loc pentru toti, caci D-zeu
rezervase copiilor sai privileglafi sarea pgmantului 51 fructele
unei naturi bogate. E loc pentru toti. E posibil pentru oricine sa-si
asigure fArä sfortare acel putin confort care ar fi parut lux cla-
selor de mijloc din Europa. Scolile n'ajungeau sä acorde destule
diplome cate trebuiau unei civilizatiuni mereu crescande si a
cdrei expansiune pdrea ca nu mai cunoaste margini. Unele
ocupatiuni, cari altà data ofereau un viitor modest, dar sigur,
fusesera läsate de barbati si aproape monopolizate de femei.
De pildä profesoratul scoalelor secundare, uncle proportiunea
barbatilor devenise mica de tot. Tot asa cu administratiunile

www.dacoromanica.ro
 110

5i marile case comerciale si industriale, unde locurile erau o-

cupate de femei, de altfel nu bine platite. Nu era nici o primej-
die in faptul acesta, fiincica treburile mergeau foarte bine si ce-
reau elemente noi. La un moment dat, la New-York s'a cerut
introducerea imediata a telefonului automat, fiincica nu se mai
gaseau femei de angajat ca telefoniste. Baietii nu trebuiau sd
se ingrijeasca de viitor, fiincica in fiecare an emisari de ai ma-
rilor intreprinderi industriale si ai bancilor umblau din univer-
sitate in universitate si faceau cunostinta cu studentii eari je
erau recomandati. Recomandati insa ca avand calitati sociale
cari i-ar fi ajutat sa se ridice, ca avand talente de organizatori.
Erau preferati mai ales cei cari devenisera populari pe langä
colegii lor 5i cari condusesera un jurnal studentesc sau o so-
cietate de teatru studentesc : emisarii in chestiune fugeau de
studentii aplecati pe band ori pe masa de lucru, de aceia cari
isi migaleau lectiile. Dar mai cu seama isi aveau asigurat viito-
rul cei cari se facusera vestiti in foot-ball sau la saltul in lun-
gime. Multi studenti geologi erau angajati de companiile mi-
niere Inca inainte de sfarsitul studiilor. Tot astfel cu studentii
chimisti. In ce priveste pe cei cari studiaserà stiintele sociale,
nu era industrie care sa nu le fi oferit locuri ca sà organizeze
si sa conduca numeroasele opere semi-filantropice dimprejurul
marilor stabilimente : chiar daca cunostintele lor teoretice eran
incomplete, puteau capata foarte usor titlul de experti.
Dar in toate tarile tineretul este un element sanatos. Chiar
inainte de cele dintai semne ale crizei si in plina prosperitate,
un spirit nou incepuse printre tineret. Dela sine si nu,clupa sfatul
celor mai marl, tineretul incepu sa ia vieata mai in serios. E
drept ca nu puteau singuri sa se puna contra curentului care
cuprinsese toata tara (cum a fost cazul libertatii de a se bea
alcool), dar generatiunea din 1927 nu mai seamana cu cea din
1918. Tinerii si mai ales tinerele Americance isi manifestau in-
tentiunea sä dea copiilor lor alta educatiune decat aceea pe
care o primisera. Simteau cä nu fusesera bine pregatiti pentru
vieata. Mai simteau in mod confuz o catastrofa, contra careia
nu stiau cum se se apere. Vechiul spirit puritan aparu din nou
ca un ideal.
Dar pesimist nu deveni acest tineret, caci pesimismul,
ca nota generala, este in aceasta tara noua ceva strein, nu se
poate desvolta. Nici romantic, nici visator, putin dispus sa cada
in rigorismul extrem, dar liberat de multe iluziuni, tineretul
privi vieata in fata. Hotarit sà apuce si el o parte mai larga
din bunatatile pamantesti, banuia totusi ca existà si valori spi-
rituale, numai ca i le-ar fi putut dobandi repede si Kira sfor-
tare. Filozofia nu mai avea nimic ascuns pentru eine citise ma-
nualul popular a lui Will Durant si spiritul omenesc nu mai
avea nici el nici o taina pentru cine rasfoise Arta de a gandi"

www.dacoromanica.ro
 111

a abatelui Dimnet. Daca citez aceste dou'd opere dintre atâtea

altele, o fac pentrucd ele an atins in cateva luni la un tiraj de mai
multe sute de mii de exemplare ; dar chiar succesul acestor
cdrti de vulgarizare stiintifica arata c tanara generatiune din
Statele-Unite manifesta dorinta de a se instrui si de a gandi
prin ea insdsi. Astfel, chiar fara a intelege destul de bine si a
reflecta destul de scrim, tineretul se arunca asupra cartilor lui
Freud, dela care inprumuta cateva formule repetate adesea,
fard sd le fi meditat in deajuns, i voi sä mute teoriile relativi-
tAtii pe un plan moral. Cu generatiile dinaintea lui, tineretul
nu se simtea solidar. Pe cand acelea admiraserd pe marii ex-
ploratori, pe incepatori, creatori, pe Roosvelt, Carnegie sau
Rockfeller, el se simtea mai putin atras spre intreprinderile in-
drdznete. Vremca inaintasilor cari luptasera cu setea ca sa des-
copere noi zacaminte minerale in desertul dela Apus era in-
cheiatd. Celor, cari cu trudd puseserd primele jaloane, urma
generatiunea acelora cari aveau s pund in valoare mostenirea
parinteascd. Ei nu simteau bucuria nemasurata a omului care
se trezeste dinteodata bogat sau bucuria si mai mare a juca-
torului pe care 1-a favorizat norocul. EL stiau in mod vag cA
proprietatea pe care aveau datoria s'o duca mai departe era
rezultatul a mai bine de trei secole de sfortari penibile, dar
venise si momentul de a explora, de a pune in valoare imen-
sul domeniu pe care pdrintii lor 11 tdiaserd in lumea noua.
Acest domeniu trebuia sA asigure maximum de multumire
mostenitorilor celor dintai exploratori. Caci putini se gandeau
sä profite in mod egoist de bundstarea lor. Vieata omeneasca
putea fi organizata dupa regule noi. Pauperismul putea fi in-
laturat fara &à se fi recurs la problemele si procedeile revolutio-
nare din unele state europene. Hoover insusi proclamase in
discursul sä inaugural cá o era noua avea sä se deschida pentru
societatea americana si ca avea sä serveasca, mai bine ca nicio-
data, ca exemplu pentru lumea veche. Aceastd sperantä si si-
guranta cd el avea sà indeplineascd un rol fara precedent opri
tineretul american intre 1925 si 1928 sa se dedea färd frau la
distractiuni si pläceri. Stapan pe soarta sa, vazand deschizan-
du-i-se inainte perspective fall margini, sigur cä e reprezen-
tantul unei rase alese, tineretul fu ferit de multe greseli tocmai
de aceasta atmosferd de mandrie nationald de care se infierban-
taserd atunci Statele-Unite.
Toate aceste castele din Spania trebuiau sa se prabu-
seasca unele dupd altele, intre 1928 si 1933. Mai intai si-
tuatiunile bune se rarird. Studentii trebuird sa-si ofere ei
serviciile la oameni de afaceri si nu acestia lor. Acei oameni
nu-i mai primirà atat de calduros, ci-i intrebard ce stiau
si ce stiau sà faca. Tinerli experti" hied cnrand concediati de
fabrici, cari mergeau mai incet. Laboratoarele de cercetare,

www.dacoromanica.ro
 112

deschise atat de usor de industrii tinerilor savanti se inchiserd.

Directorii de publicatiuni periodice cari in fiecare sAptAmánA
svArleau o adevAratA avalansA de povesti si nuvele asupra citi-
torilor grAbiti si usor de satisfAcut, inapoiarà manuscrisele ce
le soseau. Incetul cu incetul, multimea de someuri cu gulerul
alb" crescu $i, desnAdAjduiti, tinerii diplomati priveau la diplo-
mele lor, de acum färà valoare. Astäzi sunt sute de mii.
s * s

In State le-Unite, locurile cart se ocupa prin concurs sunt

cele mai putin insemnate ; cele mai de seamA se dau ca recom-
pensä po1itic prietenilor partidului care reuseste in alegeri.
Foarte multi judecAtori sunt 'Inca alesi, directorii de poste, de
vAmi, perceptorii sunt numiti de noul presedinte dupa reco-
mandatia deputatilor si senatorilor. De aceea carierele publice
exercità putinA atractie si ofera putinA sigurantA. Cea dintâi
nemultumire a tineretului fu tocmai aceasta, cA vechia gene-
ratie I-a spoliat de, mostenirea la care avea dreptul. Cei di-
nainte, tocmai când avuseserä prilejul unic sa refacA lumea si sd
asigure o prosperitate din ce in ce mai mare, au lasat sà cadd
clAdirea, e drept fau construità si care se clAtina. Tineretului
i se spusese cà scoala sau Universitatea le va inlesni drumul in
vieatA $1 cd diploma lor va fi ca un fel de politä de asigurare
in contra greutatilor vietii. Preocupate sA-si asigure propria
lor existentä, nepAsätoare de propriul ei viitor, incd si mai mutt
de prezent, generatia ajunsA nu s'a interesat si de aceea care
avea s'o urmeze. Asa cd tineretul lAsat fArA conducAtori i rau
pregatit pentru vieata s'a gAsit intr'o mare incurcAturA.
0 anchetd intreprinsa la inceputul anului de un mare
ziar american asupra stArii de spirit a tineretului universitar a
dat rezultate curioase si neasteptate. In nici unul din articolele
publicate cu acest prilej de tinerii de mai putin de 25 de ani nu
s'a vAzut o nouA filozofie, nici chiar concluziuni dare. Intr'un
singur lucru sunt de acord : in condamnarea generatiunii care
ne-a precedat. Vreo tendintA politicA precisd nu se vede ; dar
nu exprimA nici revolt:A, nici invidie. In nici un caz, revendicd-
rile lor nu iau tonul revolutionar, caci invidia, care sta la baza
a-CA-tor revolte si turburari sociale europene, pare un sentiment
strein de sufletul american. In marile catastrofe, domind uimi-
rea si inteadevar si aici constati la multi oameni o neputintd
morald de a intelege partea gravA a situatiunii. S'au vAzut
vreme -de sAptAmAni strAzile din prejurul Wall Street-ei pline
de soumeri cu gulerul alb asteptând fArd nAdejde o reluare a
trehurilor si o revenire a prosperitatii. Altii mai cu judecatA
si-au spus cA oricum nu toate posturile si locurile se vor des-
fiinta si tot va mai fi in viitor ceva de ocupat. Tineretul tot tre-

www.dacoromanica.ro
 113

buia deci sa se pregAteasca. Si atunci familiile isi impusera sa-

crificii grele $i continuarA sA-si trimitä copiii la scoald si la
universitati, pe cAnd si multi tineri experti", concediati pe
neasteptate din fabric!, se intoarsera sa-si completeze pre-
gatirea.
Dar nu toti puturd sA faca asa. Criza a avut de rezultat
nu numai sä reduca bugetul familiilor, dar si sà micsoreze sim-
titor fondurile universitatilor. In universitatile particulare, taxe-
le sunt considerabile, ajungand pand la 300- 400 dolari taxele
de inscriere. Pe de alta parte, institutiunile call primeau aju-
toare fie dela stat, fie dela orase, se valued in cea mai mare
parte a cazurilor cu subventiunea redusa. Tocmai cand o edu-
catiune mai inaintatA pArea o necesitate superioara, inles-
nirile puse la dispozitiunea studentilor ca sa-si urmeze studiile
se reduserd intr'o proportie atat de ingrijitoare, ink de curand
un profesor dela universitatea din Columbia declara ca in a-
ceasta stare de lucruri este un pericol national.
Nici una din organizatiunile existente 5i cari in vremuri
bune se sileau sa conduca 5i sd ocupe tineretul nu o mai putea
face acum. Bisericile, primäriile trebuiau sà faca fatä la nevoi
mai urgente si donatorii bogati, cari de obiceiu se aratau tot-
deauna gata sä raspunda la apelurile Societatii Y.M.C.A. (Aso-
ciatia tinerilor crestini) pentru colonii de vacanta si altele, nu
mai Irdspunserd. Si atunci multi tineri, nevrAnd sd se resem-
neze 5i preferand orice altceva deck sal stea 5i sA astepte locuri
vacante, o pornira la drum faira scop, numai sä nu stea pe loc.
RdtAceau cu miile din Gras in Gras, rugandu-se de automobilisti
sa-i duca Ora mai departe, culcându-se in vagoanele de mar-
furl, trdind in tabere improvizate la marginea vreunui oras
mare, cuprinsi pared din nou de acel spirit de avAntare si de
migratiune, pe care-1 respiri in aerul State lor-Unite. Putini
si faptul e surprinzdtor si spre onoarea lor se andira sa
formeze bande sau gang"-uri. Totusi o primejdie era si guver-
nul trebuia sä ia masuri. Presedintele Roosvelt se gandi sa
organizeze tabere de munca, unde, cel putin vara, tineretul ra-
tacitor sa tralasca in contact cu natura, ocupat cu. reimpadu-
rirea locurilor. Pe drept sau pe nedrept, conducerea acestor
tabere s'a incredintat ofiterilor de rezerva sau in activitate, pe
motivul ca trebuia o disciplind. Dar aceasta disciplina si apa-
renta militara data taberelor de munca pricinui caderea aproape
completa a proiectului. Numarul tinerilor voluntari fu mult mai
mic deck se spera la inceput si multi s'au ferit, de fried sa
nu fie intr'o zi inregimentafi i incorporati in armata activA.
Au spus-o chiar pe fatd. Experienta incercata tot dupa dorinta
presedintelui Roosvelt de a se organiza tabere de fete n'a dat
roade mai bune, fiindca nu numai dorinta de a gasi de mâncare
a impins pe tineri pe drumurile Americei, dar si ambitiunea
Tineretul. 8

www.dacoromanica.ro
 114

sa-$i croiascA ei singuri soarta si sa-si taie ei singuri partea de

mostenire, dupa cum fäcusera $1 strämosii lor. De altfel ei mai
sunt sustinuti si de convingerea cà sunt victimele unei situa-
tiuni care nu poate dura, cà e totdeauna loc la varf pentru cei
mai energici si mai buni $1 ca, intocmai ca la sporturi, cel mai
calificat nu se poate sA nu reuseasca. In aceasta tara netnarg-i-
nitä, care a trait atata vreme din optimism si din sperantä, mai
mult deck din realitate, oamenii nu se lasà cu totul descurajati
$i nici nu se resemneaza la o primire pasiva a nenorocirli.
Putem de aceea sii zicem ca .aceasta noted experientA,
oricat de amara ar fi, n'a fost fard folos. Profesorii din colegii
si din universitkii au vdzut cu mirare pe studenti asternandu-se
serios pe lucru. Sporturile au mai pierdut din prestigiul lor
magic. Elevii cei buni n'au mai fost object de milA. Cei 4 ani de
colegiu n'au mai fost socotiti ca un pläcut antract, ca o prega.-
tire usoard pentru neatarnarea in vieatd, ci ca un atrenament
mai riguros pentru o anume cariera. Criza actualii deci a avut
de rezultat nu numai un proletariat intelectual, dar si altul,
fericit $i neasteptat, ea a desvoltat o elita inteleetuala numai
prin simplele legi ale selectiunii naturale. Desigur cA concursu-
rile n'au sà dobandeasca importanta din alte state, dar locurile
libere fiind mai putine vor cere candidati mai bine pregatiti,
inzestrati cu cunostinte serioase si nu dotati doar cu acele sim-
patice calitati cari le permiteau alta data sà debuteze in vieata
vanzand prietenilor pArintilor lor actiuni de ale companiilor
sud-americane in comptul vreunui agent de schimb din Wall-
Street.

In momentul and preocuparea de vieata materiald ocupà

un loc atat de insemnat in vieata tineretului, ar fi zadarnic
sä ne intrebatn cad sunt curentele artistice sau chiar filozo-
f ice cari ar circula printre membrii sai. 0 astfel de anchetä
ar da rezultate negative. Tara de altfel este prea mare,
centrele exercità o influentä prea restransa, ca un mare artist,
un mare scriitor sau un mare filozof sa poata exercita influenta
sa asupra intregei tad. Cutare e celebru in micul sau cerc din
New-York, A cdrui influenta atinge cu greu partea de mijloc a
Vestului 5i nici n'ajunge pând la coasta Pacificului. La randul
ei, aceasta coastä se faleste cu oamenii sài mad.
Influenta diferitelor Biserici se exercità numai la supra-
fata. Pentru tineretul american, ca si pentru ai mai mari de
altfel, religiunea este inainte de toate un fenomen social, din
care partea emotivä a dispdrut pe-de-a 'ntregul. E mai malt o
traditiune de familie, in care sentimentele n'au ce cAuta. Esti
episcopalian sau baptist cum ai fi democrat sau republican, dupa
cum iti convine mai bine, fard ca vointa sau reflexiunea sa. joace

www.dacoromanica.ro
 115

mare rol aici. Tot asa cu teoriile politice. Multi s'au impresionat
cd la ultima alegere prezidentiald, candidatul socialist Norman
Thomas s'a bucurat de mare succes printre tineret. In fond era
numai o protestare ocazionald contra politicei inaintasilor $i
o dorintd de a se manifesta" inteun fel, Mfg primejdii. Se mai
constatd in mediile universitare un mare interes pentru tot ce
privote Rusia Sovieticd. Nu doar cä tineretul american ar
avea vreo simpatie pentru socialism, dar el vede in forma ru-
seascd de guverndmânt singura incercare, inteadevdr noud,
cum nu s'a incercat de foarte multd vreme, de a organiza un
popor care pdrea imposibil de organizat. Tineretul se intreabd
daca nu cumva State le-Unite insele n'ar avea de invätat din
aceasta imensd tars& care preocupd imaginatia Americanilor
mai mult deck am banui in Europa. Rusia nu este pentru tine-
retul american o arà primitoare de desvoltdri noi, in care in
viitor s'ar putea oferi tehnicienilor pregatiti ocupatiuni renta-
bile $i asemenea prespective surad, fireste, tineretului a-
merican.
Chiar in imprejurdrile grele de astazi tineretul a rdmas
credincios idealului sdu practic de fericire si el vede in rdzboiu
flagelul cel mai ameninator al omenirii de maine. Idealismul
lor se aratà prin manifestatiuni pacifiste. E un sentiment destul
de superficial de altfel, dar sincer. Multi tineri au refuzat sg.
poarte uniforma milliard in universitAti, unde este obligator
un mic serviciu militar. Altii au protestat contra constrângerii,
oricât de mici, la cari erau supusi. Doi presa a facut mare caz
de astfel de lucruri, doi mai bine de o treime din studentimea
americana a declarat cd ar refuza sd poarte anne in timp de
räzboiu, putem fi siguri ea angajamentul nu va fi respectat in
clipa când un val de patriotism ar acoperi tara.
Acest tineret, care trdieste intr'o tard cu un trecut natio-
nal relativ recent, se simte legat de acest trecut mai putin decal
inaintasii sal. N'are ce admira nici in regimul actual si intr'o
organizatie de vieata sociald, care dupä ce le-a deschis atatea
sperante, ii lasd sà stea rezemati de ziduri. Dar nici nu se lasd
strivit de fatalitate si nici nu primeste starea de lucruri de azi
asa cum este. Nu este revolutionar, dar nici nu respectd o si-
tuatiune, a carei victimd este el. E gata sà incerce orice expe-
rientä, oricat de costisitoare si indräzneatd, ca sä iasà din im-
pasul in care a intrat. Din acest punct de vedere putem spune
ca politica presedintelui Roosvelt, cu intreprinderile lui indräz-
nete si aventuroase, este o politicd de tandr, care corespunde
stdrii de spirit a generatiunilor cari se tidied acum. Poate cä
trebue sg. regretdm disparitia acelui tip de student cu ochii lim-
pezi si sinceri, cu mladierea sportivä a unui tartar animal bine
antrenat. Studentii acestia de ieri cari se pasionau pentru jocu-
rile de foot-ball $i se declarau gata sd moard pentru gloria

www.dacoromanica.ro
 116

vechei universitAti aveau un mare farmec. Simteai la el acea

naivitate si incredere a fiintelor cati n'au suferit in vleatd. Erau
stdpdni pe soarta lor 5i vedeau deschizânclu-se inaintea lor un
viitor fdrä pete degradatoare i färä munca istovitoare. Copti
inainte de vrerne de grijile materiale si de nesiguranta zilei de
maine, studentii de azi privesc idelle gata facute. Nu constati
la el släbirea fibrei morale 51 räman individualisti, fdrd dorinta
de a se apropia de vreo scoald noud, nici de a urma vreun
profet. Au pdräsit sperantele nemdsurate de ieri, dar spiritul
vechiu de puritani 5i de deschizAtori de noi drumuri se prelun-
geste si in ei. FArd conducdtari, nici profesori, tineretul ameri-
can a reusit sd realizeze refacerea morald, de care lumea nu-1
credea in stare. Nu mai crede ca Gel dinaintea lui cd e de ajuns
sd te lasi dus de imprejurdri, ca sä reusesti in vieatd, ci cà
fiecare om poate i trebue sd-si fad. vieata liii. In aceastä con-
vingere, tineretul american e incurajat si de acel optimism a-
danc al secolului al XVIII-lea, care s'a desvoltat liber in lumea
noud. El a rdmas 5i pentru ziva de azi maxima de actiune si
principalul resort ale singurei tdri care mai proclamd cd mice
am are drept din nastere sa-si caute fericirea.
GILBERT CMN ARD

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZIUNI
SI DESPRE

TINERETUL FRANCEZ,
De MARCEL PREVOST

Vasta anchetd intreprinsd de le Temps cu privire la tine-

retul de azi in diferitele tad ale lumil, fiind sfarsitd, acelasi
ziar mi-a cerut s'o confrunt cu o anchetd la fel, pe care am
condus-o putin mai inainte (in Mai-Iunie 1933) intr'alt ziar1,
dar cu privire numai la tineretul francez.
Am citit din nou si cu atentiune ancheta ziarului le Temps.
Cu toatd deosebirea dintre popoare, ea a scos in evidenta mai
multe fenomene sociale si intelectuale comune tineretului din
toate Odle in cad s'a fdcut ancheta. As vrea s relevez pe
cele mai caracteristice dintre fenomenele acestea si sa caut
dacid la tineretul francez se gdsesc unele la fel sau opuse.

Dela inceput constati un fenomen universal, in Franta, ca

si in alte pdrti: anume, importaMa pe care si-o atribue gruparea
tineretului" la orice natiune i faptul cd nimeni din natiune
nu se gandeste sa i-o contesteze. La origina acestel importante
cucerite sta o cauza formidabild: rdzboiul, care a pus pe intd-
iul plan al actiunii mondiale fortele tinere ale tuturor popoa-
relor. Vremea de dupd rdzbolu a inceput cu tinerii luptatori in-
torcandu-se dupd front, mai ales, cum era 51 natural, in tdrile
invingAtoare.
Pe de altd parte, mai ales in Franta, tineretul care nu fd-
cuse rdzboiul si care crescuse sub o disciplind in chip firesc
mai slabd, profitd de glorioasa promote a inaintasilor sdi. El
1 Le Journal.

www.dacoromanica.ro
 118

luai parte la perioada de destindere $1 de slabire a lanturilor

morale ale vremii imediate de dupa rdzboiu. Frana stabilizàrii
ii fu mantuitoare. Nu se dete inapoi in fata sfortarii si cunoscu
o era de legitim succes, pe care numal criza universald a in-
cetinit-o, dar totusi n'a oprit-o cum s'a intamplat la atkea
tinereturi streine studiate de colaboratorii lui le Temps.
Aceasta stare critica la noi pare a ardta o tendinta de
insanatasire. Dar deoarece insanato$irea nu atarna numai de
intelepciunea si de activitatea franceza, dar mai ales de or-
dinea si de dezordinea celorlalte popoare, o nesiguranta grea
apasa asupra viitorului imediat.
In pragul acestul yiitor imediat ni se infati$eaza un ti-
neret francez nou, care n'a luat parte la razboiu, care n'a cu-
noscut nici entuziasmul victoriei, nici criza inflatiunii, care a
dat tuturor iluziunea prosperitatii, nici amara si profitabila lee-
tie a stabilizarii; un tineret, ai carui eel dintai ani se scursera
intr'o perioada de afaceri si de credit, cdnd toata lumea ga-
sea de lucru $i Inca bine plata, cand cererea de capital, de
brate $1 de creier intrecea oferta. Si miKarea, in timp ce acesti
copii privilegiati se pregateau in scoli, crestea in iuteald, se
intensifica, asa incat ei insisi crezurd ca merg spre un viitor
sigur, in care ei ar trece in mod foarte natural dela munca 5co-
larä la cea rentabilà, gata cum erau:sa munceasca mai mult
decal parintii lor, sa castige mai multi bani si sa cheltuiasca
mai mult.
Frana de asta data n'a mai fost brusca, cum fusese a sta-
bilizarii. Stabilizarea, la noi, a fost fapta unui om, cdrula Franta
ii datorege o recunoginta la fel cu aceea datoritä marilor co-
mandanti din razboiu. Criza a lost opera inconstienta a unei
mass anonime de indivizi, cari merità indestul dispretul, sau
mai bine prosti, $1 cari, mai cu seama afara din Franta, decal
in Franta, calcand toate legile economice si chiar matematice,
facura lumea sà creadd (si poate crezura el insisi) cá o canti-
tate nedeterminatá de materii prime sau de obiecte fabricate
ar putea fi consumatä de o cantitate determinatä de fiinte o-
menesti 51 cä banul fictiv al creditului putea sä echivaleze la
nesfarsit cu banul real. Masina universala a muncii $1 a cre-
ditului incepu sä produca scrasniri de dinti, apoi ratati $i la
urma.... a stat. Si de atunci, aproape lumea intreaga se lupta
sä pue din nou motorul in mi$care.
In inteleapta, inceata e adevarat dar prevazatoarea
si chibzuita Franta, masina n'a stat de tot. Motorul trage mai
greu, dar trage, primejdie insä tot este. Specialistii sunt im-
partiti. Unii zic: Motorul va sta, e chestie de luni sau de sap-
tämâni". Altii raspund: Acum inca nu-i primejdie". Nimeni
Ware curaj sa spuna: Nici nu va fi primejdie"..

www.dacoromanica.ro
 119

Ancheta lui le Temps a scos In evidenta efectele acestei

crize universale asupra tarilor. Aceste efecte sunt in chip firesc
diferite, dupa firea popoarelor, dupa gradul for de activitate
anterloara crizei si dupa po1itic Dar, cu toate deosebirile de
locuri Si obiceiuri, uncle mari tendinte comune s'au manifestat,
provocate negresit de teama dezastrului: Intai, vointa de a li-
mita criza cat mai repede in tam sa, fie si in detrirnentul altar
tari; apoi inlocuirea conducatorilor socotiti vinovati si nehotà-
riji prin alti conducatori i intarirea cat mai mult a autoritätii
acestora.
Peste tot, nationalism arogant sau mai mult ori mai pu-
tin stdpanit; autoritarism consimtit in favoarea unei grupari
sau a unui om, sau, in orice caz, supunere la o fora autoritard.
In scurt, tendinta natianalista si tendintä dictatoriala.
Acest dublu fenomen este inteatata de.universal in acest mo-
ment, incat, dupä ancheta intreprinsa de le Temps, MI vad, a-
fall de Franta, Anglia, Olanda i Belgia, alta -tar/ care sa #1
scapat de aparitiunea lui.
In acelasi moment, Franta pare, dintre toate jàrile, cea
mai departata de solutiunile extreme. Ea ramane foarte na-
tionala" afard de cativa caraghiosi, dar tot deodata ea
n'a renuntat la principiile umane", pe cari le-a proclamat- si
le-a raspandit cea dintai. Pe-de-alta-parte, daca judecam dupd
cum sunt formate adunarile sale parlamentare si dupd ultimele
primeniri, Franta nu se gaseste in ajunul unei rasturnari poll-
tice in directiunea dictaturii.
Desigur ca aceasta este, in rmii generate, starea de spirit
a Frantei adulte, adica a Frantei care se gaseste acum la ru .
tere si in afaceri.
* * *

Dar in aceasta Franta care conduce si voteaza trebue sa

observant ca, tineretul este Inca prea putin reprezentat.
Ultimele alegeri legislative dateaza aproape de doi ani
numarul alegatorilor de 20 de ani a fast foarte mic. Ce zic oare
cei care au implinit 20 de ani de acum 18 luni? Dar cei cari
vor fi de 20 de ani peste doi ani? Dar toti cei, mult mai nume-
rosi, ale caror varste de azi sunt intre 16 si 20 de ani, adica
in perioada cand tanarul vine in contact cu realitätile si. cu
problemele postscolare", cum se zice astazi ?
Vor aproba ei doctrinele si faptele inaintasilor lor ime-
diati ?
Toemai in legatura cu aceastä chestiune am incercat, in
Mai-lunie trecut, un fel de reportaj moral, care fu, cel putin,
constiincios si impartial. El isca, in timpul anchetei, aprobare

www.dacoromanica.ro
 120

din .partea a foarte multi si, bine inteles, si cdteva voci con-
trarii. Ce s'a intamplat in urma n'a desmintit deloc acele con-
cluziunl.
Ar fi in contra evidentei, dacd am afirma cd tineretul
francez nu trece prin nernultumirile prin cari trece tineretul
de pretutindeni. Tineretul francez trece prin aceleasi greutäti
si cunoaste aceleasi griji ca si celelalte tinereturi ale lumii, nu-
mai ca apäsarea lor e mai putin stdruitoare ca in cea mai mare
parte din tari. Tandrul Francez scapd de spectacolul lugubrelor
defildri de someuri. El nu vede nicdieri turburatd ordinea pu-
blicd, afarà doar de unele parade nereusite. Stie ca apararea
teritoriului este solid organizata. Nu se poate sd nu stie O. au-
rul lumii cautd un refugiu in pivnitele BM-Ica Nationale a Fran-
tei. Nu e Inca atins de desndclejde, care de reguld deslAntueste
actiuni nesocotite. Dar ca sd zicem ca tineretul e satisfAcut de
mersul trebilor, cd e asigurat pentru viitor, cd are deplind in-
credere in generatlunea care ii conduce destinele, nu! de si-
gur nu !
Tineretul isi graveazd in memorie si-si face dosar din
thate reprowrile ce $i le fac si din toate acuzatiunile ce si le
aruncd partidele politice. De mult timp II muncote scepticis-
mul cetätenesc: nu mai are incredere in nici un partid. In a-
celasi timp invinueste de neprevedere si de risipd guvernele
cart s'au succedat dela rdzbolu. Dorote ca aceasta sä se
schimbe", fara sa tie precis ce schimbare doreste. Prin fire $1
prin traditie francezd, el ar avea inclinare sau stabilitate.
Prin influente venite din afard (mai ales din Italia), el nu res-
pinge ipoteza unei schimbari brusce in politica internd. Un a-
nume meneur" de mase nu 1-ar gäsi prea ferecat in legalitate
si pe de altd parte nu mai crede in alianta lamartinianl a tu-
turor popoarelor. Asteaptd evenimentele idea iluzie si färä bu-
ndvointä. Invinueste pe cei de ieri cd au administrat räu ca-
pitalul national si eä pe thieret 1-au redus la starea de mote-
nitori mancati de parintii lor: ii invinueste cd au risipit banii
$i au uzat puterea de lucru. Totusi, pdstrand toed credinta in
vigoarea 51 inteligenta Orli, nu e aproape de revoltd. Nationa-
lismul, ca si inclinarea spre dictaturd, raman aspiratiuni as-
cunse. Nu cred ca, in totalul sau, sd doreascd solutiuni violente;
totusi sä nu-1 socotim cà n'ar fi in stare sa se aldture unei ase-
menea solutiuni, sub lovitura unei catastrofe neprevazute. Fi-
rote ca este mai departat de o asemenea pierdere de echilibru
deck cea mai mare parte din tinereturile streine, dintre cele
cari nu 51-au completat Inca evolutiunea lor nationalistd sau
dictatoriald. Totusi 11 cred mai aproape, Inteo eventualitate oa-
recare, decdt tineretul englez de pildd.
Numai el !

www.dacoromanica.ro
 121

Numai cd este o piedicA serioasä, in Franta, infra incer-

carea unei asemenea brusce evolutiuni $i realizarea sa; piedica
aceasta pare a nu se fi intdlnit aiurea. Este bloeul generatiu-
nilor precedente, care nu e gata sä renunte la ideile sale, nici
la deprinderile sale sociale si politice: atatia Francezi cari au
vdzut unul sau cloud rAzboaie $i atAtea revolutiuni in vieata br $i
cari n'au uitat nici frica si nici urma evenimentelor cu forma vio-
lentd! Dela 1918, istoria Frantei este condusd de aceasld pru-
dentA traditionald pe care unii o invinuesc, pe drept sau pe
nedrept, de a fi mai mult fried deck prudentd. In rezumat, pri-
vind cu sange rece si fdrd idei preconcepute: gall de tinere-
tul propriu zis, acela care se pregAteste acum pentru vieatd,
Franta pare incd foarte departe de a fi cuprinsd de idelle na-
ziste", nici de formule dictatoriale.
InteadevAr, cred cd e un caz destul de non la noi aceastd
bruscA rupturd de continuitate intre tineret i inaintasii sdi.
Cei mai mari vor absorbi tineretul? Sau, din contra, fermentul
va face sA se umfle pasta prea groasd ?
Secretul viitorului stA ascuns in scoli, pe stadioane, pe
piste, pretutineni unde eel cu mai putin de doudzeci de ani se
antreneazd pentru vieatA.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.

Prefata } de Petre V. Hanes V

Introducere
I. Streinii despre noi VII
IL Problema tineretului XI

TINERETUL DE AZI
Romnnesc de B. Nortines 1
German ,, Rene Lauret 4
Italian ,, Paul Gentizon 15
Englez I, Robert L. Cru . . 22
Austriac " Marcel Dunan 31
Rus 11 Pierre Berland 41
Polonez . Y. M. Goblet 49
lugoslav l, Leon Pierre-Ouint 55
BulgAresc 7) G. St. Paseff 61
Cehoslovac ,, Georges Marot 65
Eivetian ft Edouard Chapuisat 60
Belgian 11 Georges A. Detry 75
Olandez ,, Pierre-Georges Martin 82
Spaniol Gaston Blanc 88
Suedez
Turc
,,
. E. Soderlindh . . .
Leon Pierre-Ouint
... 95
99
73

Indian
American
Francez
1,

1,

71
Shoran S. Singha
Gilbert Chinard . .
Marcel Prevost
....... 104
108
117
Concluziuni n , 117

www.dacoromanica.ro
ILITERATURA ChASICA ROMANEASCA
Sub ingrijirea
Societatii Prietenii Istoriei Literare
Or. Alexandrescu FABULE, CU UN STUDIU INTRODUCTIV
$1 VOCABULAR, DE P. V. Hanes,
PROFESOR LA LICEUL MIRA,
VITEAZUL DIN BUCURESTI.

V. Alecsandrl. . POEZII POPULARE, CU UN STUDIU IN-

TRODUCTIV, NOTE $1 GLOSAR, DE
0. GIuglen, PROFESOR LA UNIVER-
. SITATEA DIN CLUJ

P. Isplrescu . . . . , BASME, CU NOTE $1 VOCABULAR, DE

C. Gerota, PROFESOR LA LICEUL
AUREL VLAICU DIN BUCURESTI.

I. Creangli , POVE§TI, CU NOTE SI VOCABULAR, DE

0. Pascu, PROFESOR LA UNIVERSI-
TATEA DIN IASI.

Sub tipar:
C. Oolescu CALATORII

M. KogillnIceanu SCRISORI DIN TIMPUL STUDIILOR

SCRISORI DIN EXIL
IMPROPRIETARIREA, TARANILOR.

PRETIJL LEI 40.

www.dacoromanica.ro