UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

Facultatea de Istorie și Științe Politice, specializarea: Științe Politice

”Sistemul de bună guvernanță în Republica

Moldova”

Student: Cataraga M. Vasile, anul II

Coordonator: conf. univ. dr. Mariana COJOC

Constanța 2020 ©
 Introducere
Începutul anilor 90’ ai secolului trecut este marcat de implozia Uniunii Sovietice, și împreună
cu aceasta, de prăbuşirea completă a sistemului totalitar-comunist. Astfel, Republica
Moldova, ca și celelalte republici unionale,este cuprinsă de un amplu proces de democratizare
materializat prin tentativa creării noului sistem politic1. Declararea independenței RepublicI
Moldova a solicitat în regim expres inițierea procesului de recunoaștere internațională și
Obținere a calității de subiect al dreptului internațional, noul stat independent regăsindu-se
într-un context structural-sistemic aflat el însuşi în profundă schimbare. Odată cu obținerea
independenței și a suveranității. Republica Moldova a fost pusă în fața unor cerințe
imperative și de mare necesitate de a întreprinde, într-un mod radical, reformări in sistemul
său nou creat în scopul de a crea un stat prosper și democrat după un model occidental.
Societatea moldovencască se confruntă cu o restructurare, în mare măsură contradictorie, dar
istoric inevitabilă. În viața socio-politică se face o trecere de la totalitarism la democrație. În
pofida unor schimbări majore survenite în sfera politică, societatea continuă să se confrunte
cu o sere de probleme stringente"2. Necesitatea analizei configurației sistemului politic din
Repuhlica Moldova derivă din incertitudinile și discuțiile interminabile privind tipul acestuia
și calitatea sa. Conform specialiştilor Juan J. Linz si Alfred Stepan în fostele state socialiste
sovietice mai degrabā s-a realizat o liberalizare a instituțiilor decât o democratizare".3 Atât
reorganizarea sistemului politic cu scopul democratizării societății cât și crearca statului de
drept și a societății civile le putem considera ca un real progres pentru societatea
moldovenească.

Scurt istoric al

”Buna guvernare” ca concept

Conceptul de guvernare a apărut odată cu dezvoltarea civilizaţiei. Pe parcursul dezvoltării

statului birocratic s-au conturat două mari teorii cu privire la stat: teoria mecanicistă şi teoria
organică, în care găsim reflectat conceptul de guvernare. Astfel, în teoria mecanicistă,
guvernarea este o activitate necesară pentru menţinerea ordinii în societate. Guvernarea este
un mecanism şi un scop, statul este expresia legii, iar legea este ilustrarea perfectă a
raţionalităţii. Fără o ierarhie puternică impusă de către stat interesele individuale pot deveni
dominante în defavoarea interesului general. Teoria organică a statului consideră guvernarea
ca o cale de ghidare a societăţii spre o ordine mai bună. Guvernarea este interpretată ca un
proces care conduce societatea în direcţia relizării unor condiţii mai bune, aşa după cum
creierul coordonează un întreg organism. Dicţionarul limbii române explică sensul termenului
de guvernare prin „a conduce, a administra, a dirija un stat, un popor.” Termenul de

1
Eugeniu Ştirbu, "Dezvoltarca proceselor democratice in Republica Moldova: aspecte sociale", în Procese de
democratizare in Republica Moldova realități, tendinfe, perspective, Chişinău, 2014, p. 13.
2
Ana Gorban, "Rolul participării politice în procesul de democratizare a Republicii Moldova", in Moldoscopie,
Nr.2
(XLV), 2009, revistă științifică trimestrială, p. 44-46.
3
Juan J. Linz, Alfred Stepan, Problems of democratic transition and consolidation. Southern Europe, South
America and Post-Comunist Europe, London, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1996, p. 36.
„guvernare” este întâlnit la toate nivelurile politico-administrative (global, european, naţional,
local) şi este utilizat în diverse contexte sociale, politice, economice ş. a. În perioada formării
statelor naţionale şi a colonialismului, o bună guvernare era echivalentă cu îndeplinirea
obiectivelor statului naţional în ideea că ceea ce era bun pentru stat, respectiv, pentru popor,
era automat expresia unei bune politici de guvernare. În prezent, în literatura de specialitate
nu există o definiţie unică şi exhaustivă a „bunei guvernări,” la fel cum nici nu există o
delimitare a obiectivului acesteia, care ar presupune o acceptare universală. Acest termen este
utilizat cu o mare flexibilitate, ceea ce poate constitui un avantaj, dar şi o sursă de dificultăţi
la nivel operaţional. În funcţie de context şi de obiectivul determinat, buna guvernare
cuprinde respectarea totală a drepturilor omului, asigurarea supremaţiei legii, participarea
eficientă, parteneriatele mai multor actori, sectorul public eficient şi efectiv, legitimitatea,
accesul la cunoştinţe, informaţiile şi educaţia, acordarea atribuţiilor politice oamenilor,
echitatea, dezvoltarea durabilă, atitudinile şi valorile care promovează responsabilitatea,
solidaritatea şi toleranţa.
Cu toate acestea, există un consens semnificativ, potrivit căruia prin buna guvernare
înţelegem guvernarea care:
- se bazează pe respectarea legilor şi aplicarea regulamentelor;
- presupune asumarea deplină a răspunderii faţă de membrii societăţii;
- permite participarea echitabilă a tuturor factorilor interesaţi în elaborarea şiformularea
politicilor şi deciziilor politice;
- permite participarea cetăţenilor la buna funcţionare a instituţiilor publice;
- este transparentă;
- asigură integritatea reprezentanţilor administraţiei publice;
- livrează servicii publice în mod eficient.4
Nu putem ignora faptul că știința bunei guvernări este destul de tânără, deși interesul pentru
problemele sale a apărut încă din antichitate. Mulți ani de experiență au confirmat că statul
este eșuat dacă oamenii de la putere nu sunt în măsură să asimileze măcar elementar
principiile bunei guvernări. ,,Combaterea pasiunii, izbucnirea lăcomiei și pofta de putere,
dorința oarbă de a fi cu orice preț mai sus de cât cel de alături - sunt mortale pentru stat,, a
spus Alexander Nevsky. 5

4
Bularda Doru Cristian, Chioveanu Paul. Buna guvernare la români. Ghid de bune practici pentru consolidarea
bunei guvernări locale. Bucureşti, 2008.
5
Evghenii V. Ohotskii, PUBLIC ADMINISTRATION: MODERNIZING THE CURRENT MODEL OF STATE
MANAGEMENT, Institutul de relații internaționale din Moscova, Moscova, 2015