Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Are formă de cordon cilindric ușor turtit, între peretele osos și măduvă
se află trei membrane care asigură protecția și nutriția Filum
terminale are două segmente: - superior: înconjurat de dura mater; -
inferior: perforează dura mater. Măduva spinării urmează toate
curburile coloanei vertebrale, ocupă 2/3 superioare ale canalului
vertebral, restul fiind ocupat de filum terminale. Măduva spinării
prezintă două regiuni: - intumescența cervicală: își au originea nervii
plexului brahial; - intumescența lombosacrală: pleacă nervii plexului
lombar și sacral. Măduva spinării are o structură segmentară, ce
poate fi identificată la exterior după rădăcinile nervilor spinali, iar în
interior după neuromere. Pe măduva spinării se disting 31 de
segmente medulare. Un segment este alcătuit din substanța albă și
cenușie, care împreună cu rădăcinile anterioare și posterioare,
formează o pereche de nervi spinali. Măduva spinării este alcătuită
din cinci porțiuni: - cervicală: constituită din 8 neuromere; - toracală:
constituită din 12 segmente; - lombară: formată din 5 segmente
lombare; - sacrală: 5 segmente sacrale; - coccigiană: constituită din
segmente coccigiene. Conul medular se află la nivelul vertebrei L2.
Din cele cinci porțiuni pleacă: 8 perechi de nervi spinali cervicali, 12
perechi de nervi spinali toracali, 5 perechi de nervi spinali lombari, 5
perechi de nervi sacrali și 1-2 perechi de nervi spinali coccigieni. Pe
suprafața măduvei deosebim șanțuri longitudinale care delimitează
fețele și cordoanele medulare. Fața anterioară prezintă pe linia
mediană fisura mediană anterioară, unde se află comisura albă
anterioară, prin care trec vasele spinale anterioare. Fața posterioară
prezintă pe linia mediană șanțul median posterior, de la care pleacă
septul median posterior. Pe fețele laterale se află șanțul lateral
anterior și posterior. Limita superioară comunică cu cavitatea
craniană (bulbul rahidian), iar limita inferioară (conul medular) se află
în dreptul vertebrei L2. Vârful conului medular se continuă cu filum
terminale, care formează coada de cal  Lungimea este de 43-45 de
cm  Situată în canalul vertebral, însă nu în întregime 1. Anatomia
măduvei spinării (v2)
2. 2.  de forma literei "H", la care deosebim 3 cornuri: anterior, posterior
și lateral, ce se unesc prin comisura cenușie, în centrul căreia se află
canalul central. Coarnele anterioare - mai scurte și mai late decât cel
posterioare; - conțin 2 tipuri de neuroni somatomotori: alfa și gama.
Axonul neuronului alfa ajunge la mușchiul striat și formează placa
motorie, în timp ce axonul neuronului gama ajunge la fusul
neuromuscular. Ambii neuroni sunt de tip multipolar; - neuronii
formează cinci nuclei: anterolateral, posterolateral, anteromedial,
posteromedial și central. Coarnele posteriore - mai lungi decât cele
anteriore; - conțin porțiuni: baza, colul, capul și vârful; - structural
deosebim sub zona marginală, posterior de care se află substanța
gelatinoasă; - neuronii cornului posterior formează nucleul propriu.
Măduva spinării dispunde de trei fascicule proprii: anterioare, laterale
și posterioare, care sunt constituite din fibre nervoase. Aceste
fascicule sunt proprii ale substanței albe care aderă nemijlocit la
substanța cenușie. formată de corpii neuronilor, așezați în coloane
cenușii. Deosebim coloane anterioare, intermedio-laterale și
posterioare, care se unesc prin comisura anterioară și posterioară. 
situată central  conține lichid cerebrospinal Substanța cenușie este:
 se deschide superior în ventriculul IV, iar inferior în partea mijlocie a
filum terminale  situat pe linia mediană, în substanța cenușie, pe
toată lungimea măduvei spinării Între șanțul lateral posterior ți șanțul
median posterior se află șanțul intermediar posterior, care separă
fasciculul Golf (gracilis) și Burdach (cuneat). Funcțiile măduvei
spinării: - centru reflex: se efectuează reflexe medulare somatice și
vegetative; - conducere: îndeplinită de substanța albă a măduvei
spinării. Structura internă a măduvei spinării În secțiune transversală
Canalul central este
3. 3.  Fibrele substanței albe pot fi de origine: encefalică, medulară și
extranevraxială. Cordonul anterior - situat între fisura mediană
anterioră și șanțul lateral anterior; - se unește cu cordonul stâng prin
comisura albă anterioară; - substanța albă conține căi conductoare
descendente. Acestea sunt: tractele corticopspinal, tectospinal,
reticulospinal, vestibulospinal și fasciculul longitudinal dorsal. Însă
sunt și unele căi ascedente, precum: tractul spinotalamic anterior,
fasciculele spinoolivar, spinoreticular, spinorectal și spinovestibular.
Cordonul posterior - situat între șanțul median posterior și șanțul
lateral posterior; - substanța albă conține căi conductoare
descendente și ascendente. Ele constituie fasciculele: Goll și
Burdach. divizată în 3 cordoane: anterior, posterior și lateral.
Cordoanele sunt constituite din fascicule de fibre nervoase
ascendente (periferic) și descendente (profund). Aceste fascicule
leagă diferite segmente ale sistemului nervos, și se numesc căi de
conducere. Funcțional fasciculele se împart în: senzitive (aferente,
ascendente), motorii (eferente, descendente) și asociative. 
constituită din axoni, vase și țesut glial.  situată periferic Coarnele
laterale - situate între limitele dintre segmentul cervical VIII și
segmentul lombar II; - conțin neuroni vegetativi. Axonii fac sinapse cu
neuronii lanțului simpatic. Deosebim neuroni: viscerosenzitivi (pentru
sensibilitatea viscerală normală) și visceromotori (constituie centrii
simpatici și parasimpatici); - în zona intermediară este localizată
substanța intermediară centrală, ce conține neuroni vegetativi
preganglionari. Între coarnele laterale și posterioare, în substanța
albă se formează formația reticulară spinală. După locul unde își
trimit axonii, neuronii pot fi: - radiculari: participă la formarea rădăcinii
anterioare; - cordonali: formează fasciculele cordoanelor
homolaterale și heterolaterale sau și bilaterale; - interni: nu părăsesc
măduva spinării. Substanța albă este
4. 4. Cordonul lateral - situat între șanțurile laterale anterior și posterior;
- substanța albă conține căi conductoare ascendente. Căile
ascendente sunt: tractele spinocerebelar posterior și anterior,
spinotalamic lateral, spinoreticular lateral, spinovestibular lateral și
spinorectal. Căile descendente sunt: tractele coricospinal lateral,
rubrospinal, tectospinal, vestibulospinal, olivospinal. Fasciculele
intersegmentare ale măduvei spinării Reflexul este plurisegmentar, și
se realizează prin intermediul căilor de asociație intersegmentate. În
vecinătatea substanței cenușii, în fiecare cordon se află fasciculul
intersegmentar. Aceste fibre își au neuronii în substanța cenușie, și
îndeplinesc funcția integrativă dintre segmente medulare. Fibrele pot
fi homo-, hetero- și bilaterale. Meningele măduvei spinării Măduva
spinării este înconjurată de meningele spinal, care reprezintă trei
membrane conjunctive. De la exterior către interior observăm dura
mater (pahimeningele), arahnoida și pia mater. Arahnoida și pia
mater formează leptomeningele. Dura mater spinală - se separă de
pereții canalului vertebral prin spațiul epidural; - are structură
lamelară fibroasă; - superior se continuă cu dura mater craniană, iar
inferior cu un fund de sac. Învelind elementele cozii de cal ea se
continuă în jurul filum terminale, formând cu acesta lig. coccigian. Din
motiv că măduva spinării se întinde până la vertebra L2, între L3 și L4
se poate de utilizat puncția lombară. Arahnoida spinală - membrană
de țesut conjunctiv; - se separă de dura mater prin spațiul subdural,
iar între arahnoidă și piamater se găsește spațiul subarahnoidian
(umplut cu lichis cerebrospinal). Pia mater spinală - membrană
conjunctivă, subțire vasculară; - inferior se prelungește cu filum
terminale; - structural are 2 straturi: intima pială (intern) și epipial
(extern).este o membrană conjunctivă subțire vasculară. Inferior se
prelungește cu filum terminale. Structural deosebim două straturi:
intima pială (intern) și epipial (extern). De pe fețele laterale pleacă lig.
dințat, care leagă măduva spinării cu dura mater.
5. 5. Mijloacele de fixare ale măduvei spinării Măduva spinării este
aproape imobilă în porțiunea centrală a canalului rahidian, din cauza
că este înconjurată de învelișuri protectoare meningeale, de lichid
cerebrospinal (cefalorahidian). Ea su se atinge niciodată de pereții
osoși, iar acest lucru este posibil datorită: - continuității sale cu bulbul
rahidian; - ligamentului coccigian al măduvei; - ligamentelor dințate; -
prezența celor 31 perechi de rădăcini ale nervilor spinali. Nervii
spinali Măduva spinării se conectează cu receptorii și efectorii prin 31
perechi de nervi spinali. Un nerv spinal este alcătuit din: - 2 rădăcini:
anterioară și posterioară; - trunchi; - 4 ramuri: anterioară, posterioară,
comunicante și meningeale. Rădăcina posterioară (senzitivă) -
conține fibre aferente, care transmit impulsurile de la receptori spre
măduva spinării; - se leagă cu axonii ganglionul spinal senzitiv, situat
în orificiul intervertebral. Rădăcina anterioară (motorie) - conține fibre
eferente, care transmit impulsurile de la măduva spinării spre efectori;
- tot aici sunt axonii: neuronilor somatomotori din coarnele anterioare
și neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Unirea rădăcinii
anterioare cu cea posterioară formează trunchiul nervului spinal. Un
nerv spinal conține 2 componente aferente și 2 componente eferente:
- fibre aferente și eferente somatice generale; - fibre aferente și
eferente viscerale generale. Cele 31 perechi de nervi spinali sunt: 8
perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi
sacral și 1 pereche coccigiană.
6. 6. Mijloacele de fixare ale măduvei spinării Măduva spinării este
aproape imobilă în porțiunea centrală a canalului rahidian, din cauza
că este înconjurată de învelișuri protectoare meningeale, de lichid
cerebrospinal (cefalorahidian). Ea su se atinge niciodată de pereții
osoși, iar acest lucru este posibil datorită: - continuității sale cu bulbul
rahidian; - ligamentului coccigian al măduvei; - ligamentelor dințate; -
prezența celor 31 perechi de rădăcini ale nervilor spinali. Nervii
spinali Măduva spinării se conectează cu receptorii și efectorii prin 31
perechi de nervi spinali. Un nerv spinal este alcătuit din: - 2 rădăcini:
anterioară și posterioară; - trunchi; - 4 ramuri: anterioară, posterioară,
comunicante și meningeale. Rădăcina posterioară (senzitivă) -
conține fibre aferente, care transmit impulsurile de la receptori spre
măduva spinării; - se leagă cu axonii ganglionul spinal senzitiv, situat
în orificiul intervertebral. Rădăcina anterioară (motorie) - conține fibre
eferente, care transmit impulsurile de la măduva spinării spre efectori;
- tot aici sunt axonii: neuronilor somatomotori din coarnele anterioare
și neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Unirea rădăcinii
anterioare cu cea posterioară formează trunchiul nervului spinal. Un
nerv spinal conține 2 componente aferente și 2 componente eferente:
- fibre aferente și eferente somatice generale; - fibre aferente și
eferente viscerale generale. Cele 31 perechi de nervi spinali sunt: 8
perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi
sacral și 1 pereche coccigiană.