Puzzle de pedagogie-invafatori, Denisa Radu CAPITOLUL I. Introducerea comuni oricarei teme din programe Termenul ,,curriculum” este de origine latina (curriculum, curricula), avand mai multe sensuri: alergare, parcurgere, cursa, traseu etc., de unde gsi semnificafia contemporana mai frecvent utilizata: parcurs, drum de viafa sau cariera (curriculum vitae). In pedagogie, curriculum-ul devine domeniu de preocupari sistematice dupa anul 1920, iar conceptul include: ,,toate experientele pe care elevul le parcurge sub indrumarea scolii."(Kearney and Cook, 1960). in sens restrans, curriculum-ul sau curriculum formal/oficial cuprinde ansamblul documentelor scolare de tip reglator in cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative $i experienfele de invatare pe care scoala le ofera elevului. in abordare structurala, curriculum-ul se infaifiseazi ca un sistem de actiuni didactice planificate, iar procesul instruirii ca atare reprezinta demersul concret de transpunere a planului in actiune sau de implementare a unui program. Curriculum-ul se dezvolta ca un concept integrator in raport cu variate dimensiuni ale procesului de invatamnt: obiective, continuturi, mijloace etc. in sens larg, curriculum-ul cuprinde ansamblul proceselor educative si experienfelor de invdfare prin care trece elevul pe durata parcursului sdu scolar. Debutul scolaritatii are loc odata cu intrarea copilului in clasa pregatitoare, in jurul varstei de 5 sau 6 ani. Jean Piaget, renumitul psihopedagog, a fost cel care a impartit copilaria in perioade de dezvoltare a inteligen{ei. Specifice nivelului primar sunt urmatoarele: sfarsitul stadiului _preoperational (preoperatoriu) 2-6/7 ani, deoarece la clasa pregititoare se admit si copii cu varsta de 5 ani si stadiul operational (al operatiilor concrete) 7-11 ani. Aceste studii reprezinté un real ajutor pentru cadrul didactic, deoarece, cunoscand particularitatile scolarului, acesta va sti si selecteze continuturile si metodele utilizate in procesul educational. Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invajdtori, Denisa Rady Astfel, inviijimantul primar are ca finalitafi insusirea Citituly, sia scrisului, lucru posibil datorita dezvoltarii Perceptiilo, fine a scolarului mic, dar gi a celorlalte procese psihice, , irea este operatorie, reversibilé, folosind rationamente inductive. invajiirii scolare i se subordoneazd memoria si imaginatia, ce devin mai bine consolidate. Limbajul devine perfectibil, se imbogiteste, se corecteazi diversele probleme de pronuntie, Afectivitatea suferi modificdri, addugandu-i-se noi sentimente, Scolarul devine inteligent, din punct de vedere emofional, reusind sa- si regleze anumite emofii. Motivatia trece de la cea extrinsecd la cea intrinseca, elevul dorindu-si si invefe din curiozitate, avand un interes cognitiv crescut. De asemenea, stima de sine creste, formandu-se noi insusiri caracteriale. Toate aceste modificari survenite in viata scolarului, ofera un — suport de plecare cadrului didactic, ce va avea capacitatea de a adapta intregul demers educational la necesit&tile, particularitatile de varsta specifice, acest lucru fiind chiar cheia spre un invatamant centrat pe elev. + Subiectul de pedagogic. LE Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invajitori, Denisa Radu CAPITOLUL II. Prezentarea teoretica a fiecs din programa de examen ‘ei teme 1. Finalitatile educatiei ideal, scopuri, obiective a) Definirea gi analiza operationala a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv. b) Taxonomia finalitijilor. Criterii si sisteme de referinga: macro-micro (finalitiji de sistem — finalitati de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referinta; concrete/operationale); dimensiunea __personalitatii___ (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; masurabilitate 5.a. c) Operationalizarea obiectivelor educationale. 1. a) Finalitifile pedagogice (Subiect 2018) reprezinta ile asumate la nivel de politica a educatiei in vederea realizarii activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane, conform anumitor valori angajate in proiectarea sistemului si a procesului de invatamAnt. (Cristea S., 1998, p. 109) le educafiei - cu unitati dinamice dintre ideal, scop si obiective - sunt rezultate ale unor optiuni dinamice, cu deschideri spre valori mereu in transformare. Finalitatile invafamantului primar deriva din idealul educational si se refera la: orienti 1. asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii; 2. formarea personalita{ii copilului, respectind nivelul si ritmul sau de dezvoltare; 3. inzestrarea copilului cu acele cunostinte, capacitati si atitudini care si stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si si permitd continuarea educatiei in celelalte cicluri de invajamant. Idealul_ educatici (Subiect 2018) exprima cerinjele si aspiratiile unei societaqi intr-o anumit etapa istoricd sub forma unui 9 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invatatori, Denisa R a model dezirabil de personalitate umans. Ieealul educational ate ty nivel ridicat de generalitate $i ‘Se atinge pe nen lung, la realizares ibuind si | educativ in ansamblul sau. sa contribuind sistemu! an — Idealul educativ al societiifil romanesti contemporane Cite inscris in Legea invajimantului nr. 2011, uy art. 2 al : Healy educational al scolii romanesti sconsidy Mo dezvoltar ea libera, integral si armonioasd a individualitait wane, in Sormarea personalitafii autonome gi in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea p eee Pentru decvoltarea spiritului _antreprenorial, pentru Participarea cetdjeneasca activa in societate, pentru incluziune sociald $i pentry jare pe piata muncii” ae educafionale (Subiect 2018) reprezinta finalititi educationale cu nivel mediu de generalitate care se realizeazi in intervale medii de timp. Scopurile educationale sunt anticipari mentale ale diverselor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultatele ce urmeaza si se obfind in cadrul unui sir de actiuni educationale. Scopul educativ reprezint, deci, o anticipare pe plan mintal a desfasurarii si rezultatelor unei actiuni educative, Scopuri ale educatiei (subiect 2018): - dobindirea capacititilor cognitive, abilitatilor practice, atitudinilor motivationale si caracteriale, necesai moral, tehnologic, estetic si fizic; - asimilarea strategiilor de inva permanente; - formarea Constiinfei_ mo drepturilor si libertatilor fund: re in plan intelectual, fare necesare (auto)instructiei rale in spiritul Tespectarii depline a lamentale ale omului; Obiectivele education care descriu in termeni exa finele unej secvenfe de inst ale sunt enunturi cu caracter anticipativ cfi rezultatele asteptate a fi obtinute la ruire. Obiectivul ne arata »C€ Se urmareste 10 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invajdtori, Denisa Radu in fiecare seevenfi a procesului educational si cum se evalueaza performantele obtinute.”” jonale ‘irii metodelor didactice, activitatilor a principiilor in formelor de organizare instructiv-educative, a mijloacclor de instruire. - Criteriul macro-microsistem: finalitaile de sistem si de proces de invdjimént sunt obiectivele fundamentale sau scopurile sistemului (exemplu: pregatirea temeinica stiintifica, tehnicd si tehnologica a elevilor; calificarea in profiluri largi etc.); - Criteriul grad de generalitate: reflect toate dimensiunile procesului de invafamént, angajate in plan functional — structural - operational. % Macrostructurale: Ideal pedagogic-scop pedagogic- obiectiv pedagogic; (Vezi 1.a) #% Microstructurale: i. Obiective generale, la nivel normativ-global, exista invatarea inovatoare si la nivel normativ-aplicativ exista criteriile de elaborare a planului de invafamant; ii. Obiective specifice/intermediare sunt obiectivele psihologice (afective, cognitive si psihomotorii), obiective cadru si de referinta (pe nivele, cicluri, ani scolari, ari curiculare si discipline de invafimént); - Obiectivele cadru/competenjele generale vizeazi formarea unor capacitafi si atitudini specifice pentru o anumita disciplina de ‘invajamant si care necesiti mai multi ani de studiu. - Obiectivele de referini/competentele specifice “precizeazi rezultatale asteptate ale invafarii pe fiecare an de studiu gi urmaresc progresia in achizitia de competente si d cunostinje de de la un an de studiu la altul” ( Curriculum national , Op. cit. pag. 15). Ele iii. Obiective concrete/operationale se regisesc la nivelul unui grup de lectii sau al unei singure lectii.” Obiectivele 11 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invafdtori, Denisa Rady 7 ima, intr-o maniera lipsita + ‘onale ale unei lectii exprimé, into. \ th 8 de oticg operafionale a vor fi capabili si realizeze elevii la sfarsitul lectig, ; ce “ echivoc, ceca in plus fat de ceea ce erau in stare s facd la inceputyy ive, in aye respective, ne jul referitor la dimensiunea personalitatii domeniy - Critert afectiv (Krathwohl); domeniy) cognitiv (Bloom); domeniul ‘ i mn). . . rennet _ cunostinfe, deprinderi, itati, abilitati si-si insuseasca elevul, scan mean — formarea de interese, atitudini, ingeri, imente. ea - motorii: desemneazd comportamentele fizice (dexteritate manual, rapiditatea miscarilor). — % *Taxonomia lui B.S. Bloom (1956) -Taxonomia lui Bloom oferi o structura utild pentru clasificarea obiectivelor de invafare. Bloom a identificat sase niveluri de competenfe, ierarhizate in functie de gradul de dificultate. Taxonomia lui Bloom reprezinti, pentru cadrele didactice, un mijloc de a obtine cunostinfe mai multe despre obiective si de diferentiere a lor in functie de varstele si abilitatile diferite ale elevilor. Taxonomia lui Bloom nu ingradeste infelegerea nivelului de complexitate si de generalizare a obiectivelor didactice, ci o completeaz’ si o detaliaza in domeniul cognitiv, afectiv si psihomotor. Din acest Punct de vedere, B. Bloom distinge 6 clase comportamentale: cunoasterea, infelegerea, aplicarea, analiza, sinteza si evaluarea, #% Taxonomia lui Krathwohl adopt drept criteriu de (pentru domeniul afectiv) de obiective care m; rizarea. Distinge cinci clase , ‘ archeazi etape posibile Practicarea unei valorj (Landsheere, 1979): a. receptarea; b, Feactia (clevul le cauta, simte Satisfactie in Taport cu ele); c valorizarea (elevul le Pretuieste, le prefera); , d. organizarea (elevul le Conceptualizeaza, Je sedimenteaza); 12 clasificare interio; in asimilarea si Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invayatori, Denisa Radu e. caracterizarea (il definese pe elev, ti exprima personalitatea). 3 Taxonomia lui E. J. Simpson (pentru domeniul psihomotor) indic& drept criteriu de ordonare gradul de stapa ire a unei deprinderi pentru a-t indeplini 0 activitate motoric. Sunt stabilite sapte niveluri, dintre care ultimele doud nu au mai fost dezvoltate de autor: a) perceperea, b) dispozitia; c) rispunsul dirijat (reactia); d) automatismul; e) raspunsul complex; f) adaptarea; g) creatia. 1. c.) Operationalizarea obiectivelor — trecerea de la nivelul finalitatilor macrostructurale la cel al finalitagilor microstructurale prin derivare sau specificarea criteriilor pe baza cdrora un obiectiv devine operational. Operafionalizarea unui obiectiv educational _ presupune realizarea unei suite de precizari: precizarea performantei, precizarea autorului performanjei, precizarea condifiilor concrete jin care va avea loc realizarea performantei respective si stabilirea unui nivel minimal acceptat de reusita. Operafionalizarea presupune, mai inta transpunerea unui obiectiv in termeni de acfiuni, acte, operafii, manifestari directe observabile, ceea ce presupune o delimitare si secventiere analiticd a obiectivelor, concretizarea lor. Dar, in acelasi timp, operationalizarea presupune gi un aspect “tehnic” care rezidi in enunfarea obiectivelor sub forma comportamentelor observabile si “masurabile”, cu ajutorul “verbelor de actiune”. Esenjial pentru operationalizare este faptul ca se precizeaza ceea ce va face elevul, performanfa, de care va fi capabil dupa anumite secvente ale procesului de predare-invatare. 13 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invététori, Denisa Rady in literatura de specialitate sunt mentionate doug Criterjj de See eformanta — nivelul de realizare al unei Sareini de cee se bazeaza pe respectarea a be aa (R.F. Mager): 1. specificarea comportamentului final; 2. descrierea condifiilor de realizare; 3. specificarea nivelului minim de reusita. / Ex.: elevul trebuie sé identifice intr-un interval de 5 minute cel putin 3 substantive din textul dat. / b. Competenfa - capacitate intelectuala ce dispune de posibili multiple de transfer si aplicabilitate in Operarea cu continuturi diverse. Este realizabila pe intervale mai mari de timp, accentueaza caracterul formativ al procesului de invatimant. Procedura de operationalizare a lui G. De Landsheere: 1) Cine va produce comportamentul dorit (Elevii); 2) Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins? (sa Construiasca); 3) Care va fi produsul acestui comportament (performanta)? (un aparat de radio); 4) in ce Condifii trebuie si aiba loc comportamentul? (alegand Piesele dupa o schema data); 5) Pe temeiul ciror criterii ajungem ta Concluzia ca produsul este satisficditor? (iar aparatul sa rev obiectivul le intrebari : Cine? (elevul, gry Ce Sd faced? (va Coneret, ‘Ceptioneze ce] Pufin cinci posturi). urmatoare| Operationalizat trebuie 53 raspunda la pul de elevi, cl} da exe a, va rezolva, va Propune, 1M Ce condit} Capitolului/ tofi elevii y, asa) . mple, indi isan nple, va indica fo, mele, va aplica ? unde si OF putea evil ve Va cauta singur j ; cat de bine? in Ce cantitate? wn trej €Xercifii din Patru, dupa cate ore) Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invaiitori, Denisa Radu *Competenfa este abilitatea de a realiza activitajile aferente unei ocupajii sau func{ii la standardele definite de angajatori (NCVQ ~ National Curriculum and Vocational Qualifications). Competentele sunt structuri complexe, cu valoare operafional- instrumental, asezate intre cunostinfe, abilitaji, atitudini si aptitudini. Proiectarea inva{amantului pe baza competentelor s-a prefigurat in Marea Britanie, la sfarsitul secolului XX, datorita: - inconsisten{ei formarii generale si vocationale in raport cu presiunile competitiei de pe piaja fortei de munca; - pregatirii profesionale, prea concentrate pe asimilarea de informatii si pe insusirea teoriilor, neglijandu-se, aproape total, performantele. Pedagogia bazati pe competente Y determina capacitati de diferite tipuri si grade de complexitate si creeazi in special competente cognitive si sociale superioare; Y invitarea implicid gandirea gsi transferul, folosirea cunostintelor in situafii diferite; Y implici organizarea inter/pluri gi transdisciplinara a curriculumului; Y termenii de referinti ai acestui tip de curriculum sunt: ,,a gandi critic”, ,,a decide”, ,,a crea”. 15 Scanned with CamScannerBs Puzzle de pedagogie-invatatori, Denisa Rady A imiint — sistem si func: jionali 2. Procesul de invafamant $s i itate a) Procesul de invajamant: concept . ‘stici esualita ii, dimensiuni, caracteristici, procesualitate inter interpretative; . | a ee Poe de invajimant ca interactiune dinamica intre predare, inva{are si evalua e , : ' c) Conditii si factori de crestere a eficientei int (pertinenfa curriculumului, coerenta, armonizarea componentelor structurale, gradul de sistematici a activitatii, calitatea viefii scolare, profesorului, stilurile educationale, ascuns), structura, funetii, modele explicatiy. Procesului de calitatea 5j Organizare personalitatea elementele de curriculum invati 2. a) Concept - ,,Procesul de invafimant (Subiect 2016, 2017) reprezinta principalul subsistem al sistemului de invatamant specializat in proiectarea si realizarea obiectivelor pedagogice generale, specifice si concrete, operationalizabile a nivelul activitatilor didactice/ educative desfasurate, de regula, in mediul scolar.” (S. Cristea) Structura - poate fi analizat: a) nivelul de organizare al analizat i a la diferite niveluri de referinfa: Procesului de invafamént poate fi n Sens macrostructural si in sens mi icrostructural, ens macrostructural, nivelul de Organizare al Procesului de invayamant depinde de structura de organi invayamant, especti © modul de organizare al sistemului de invayimant Pe tepte si cicluri §colare, pe discipline scolare Concepute mono sau interdisciplinar, De asemenea, orga macro, depinde de structu ant, la nivel anului scolar, Numarul de zile Ore stabilit pe Pe module de studiu, pe Clii etc, izarea Procesului de invatim A cantitativa gi Alitativa a clura cantitativa a anului scolar Vizeaza: acante si Numarul de |, Sdptimanal, Pe grupuri de ley Semestr capitole, pe Subcapitole, 16 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-inveqitori, Denisa Radu Structura_calitativé a anului scolar vizeaza logica organizarii disciplinelor pe semestre sau trimestre scolare, raporturile dintre timpul scolar $i vacantele scolare, dintre activititile scolare si activitatile extrascolare, dintre etapele de sistematizare a inva{arii si cele de evaluare finala, deschiderile spre interdisciplinaritate educatia permanenta si autoeducatie etc. , In sens microstructural, nivelul de organizare a procesului de invaimant depinde de formele de activitate adoptate. Din aceasta perspecti procesul de invajam4nt include forme de organizare a activitatii si forme de realizare a activitatii. b) nivelul acfiunilor principale realizate in cadrul procesului de invafamdnt vizeaza activitatea de instruire proiectata de profesor si cea de invafare, realizata de elev, ca efect direct si indirect al instruirii. c) nivelul componentelor de bazd ale procesului de invajam nt implicate in proiectarea, realizarea si dezvoltarea oricarei activitaji de instruire vizeazi obiectivele-continutul- metodologia- evaluarea, in calitatea acestora de componente fundamentale, implicate in proiectarea, realizarea si dezvoltarea oricarei activitati de instruire / educatie. Funcfiile procesului instructiv-educativ (A. asemdndtoare cu functiile sistemului de educatie) pot fi: (Subiect 2016) - instructive, de comunicare (informare) a valorilor si produselor culturale, stiintifice prin sustinerea cunoasterii lor de catre elevi, fie in mod senzorial-perceptiv, fie in mod rational, teoretic, prin crearea situafiilor adecvate de predare-invafare, - formative, de transportare, deplasare psihologica si cultural a elevilor, de pregitire pentru integrare continua in viata sociala, profesionala, de dezvoltare axiologica; ~ manageriale ce constau in proiectarea, conducerea aplicarea si evaluarea eficientei_programelor educationale pe termen lung (necesar parcurgerii nivelurilor sistemului), mediu (pe semestre / ani scolari) si scurt (pe activitati didactice).; 17 Scanned with CamScanner-_ Puzzle de pedagogie-invafatori, Denisa Rady B. Functiile procesului instructiv-educativ dupa F. Buchberger, 1999): -functia de predare; -functia de invatare; -functia de evaluare. : C. Funetiile procesului instructiv-educativ -Functiile generale: a.Functia centrali a procesului de consecinta sociala de maxima generalitate-formarea/dezvoltarea personalitatii elevilor prin activitatea de instruire, realizata in mediul dupa Dragu A.: invatamant vizeazi scolar in perspectiva integrdrii lor sociale. b.Functia principala (culturala) vizeaza formarea/dezvoltarea personalitatii elevilor prin valorile culturii generale, morale, tehnologice si economice transmise, receptate, interiorizate si aplicat in contextul instruirii gcolare. Dimensiunile procesului de invatamant (Subiect 2017) reflecté resursele abordarii sistemice a activitdfii: a. dimensiunea functionalé reflecté legatura acestuia cu sistemul de invafimant prin intermediul finalitatilor educatiei: relevanta lor sociali in proiectarea globali a invafamantului, consistenja psihologica a obiectivelor programelor scolare, deducerea creativa a obiectivelor operationale ale activitatilor concrete, calitatea structurii sistemului, a rela fiei intre intrarile in si i objinute; sistem si rezultatele 5. dimensiunea structurala angajate in sistem, resursele m vizeazi_resursele pedagogice telajiile scolii cu alte medii educationale, ateriale sj fare ° i $1 umane, financiare, informationale, temporare; didacics ma nea operational vizeazi activitatea educativa, rolesorului, il i . ; meni de actiune concreta in predare- ‘4 calitativa, Cristea) $i Metodologij Specifice (§ a obiectivelor, prin confinuturi Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invajatori, Denisa Radu Caracteristici generale ale procesului de invafamant (Subiect 2018) vizeaza: a. interacfiunea subiect (invdfator) - obiect ( elev, receptor) pentru construirea unui repertoriu comun pentru intelegerea mesajelor, cu antrenarea empatiei pedagogice, prin comunicarea didactic’. Aceasta depinde de scopul activitajii, de personalitatea invayatorului, de stilul educational; b, unitatea informativ-formativ, in baza legaturii functionale intre continutul actiunii didactice si efectele lui psihologice, prin respectarea legii procesului de invajamént, prin medierea pedagogica acunoasterii stiintifice, prin adaptarea discursului pedagogic; c. autoreglarea activitajii invajatorului in functie de raspunsul elevului, prin conexiune inversa. Procesualitate interna fimént este un ansamblu de acfiuni Procesul de inva exercitate in mod constient si sistematic de citre educatori asupra educatilor intr-un cadru institutional organizat in vederea formarii personalitafii acestora in concordanja cu cerintele idealului educational. intre actiune, ca proprietate interna a procesului de invajimant si produsul sau, formarea personalitatii, se stabileste o relatie de concordan{a, impusa de folosirea si aplicarea unor norme si legitati psihopedagogice, de cdtre educator. Atunci notele definitorii ale procesului de invafamant sunt: - caracterul bilateral (interactiunea reciproca profesor-elev), - unitatea informare-formare, intre transmiterea de cunostinte variate si dezvoltarea biopsihosociald a personalitatii educatorului; - abordarea ca sistem cu autoreglare, ca bazai a modului de functionare; ~ interpretarea ca proces de cunoastere, ca finalitate generala a procesului. 19 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invafatori, Denisa Ragy eee ae ale procesului de invajamant, ‘incipalele ele de abort a s Principalele mode! oe ; Nan Go dup’ opinia profesorilor loan Cerghit (1992) si oan i me ie ad 1, modelul interactiv: accentueazi interacti edare- inviifare- evaluare; ca _ 2. modelul sistemic: clementele procesului de invajam it insa i inden| i afla intr-o strdins’ interdeper a a. 3. modelul informational: care sunt principalele ae rise ; i i A pro informatii care influenteaz4 sau distorsioneaz4 invatimant; 4, modelul ciberneti feed-back, de conexiune inversd pentru reglare; a ty ee 5. modelul comunicafional: are ca obiec nog comunicarea educational cu toate componentele si caracteristi “ iului instruire: 6. modelul cimpului educational/al spatiului de instruire: in spatiul de instruire intervin variabile care conditioneaza rezultatele invatarii; 7, modelul situ: accentueazi rolul mecanismelor de lor de instruire: exploreazi contextul invafarii; elevul se afl intr-o retea de relatii cu continuturile, variabilele sunt dinamice multifactoriale. 2. b) Procesul de invafamant ca interactiune dinamicd dintre predare - invafare si evaluare. (Subiect 2016, 2017) Predarea, invajarea si evaluarea Componente ale unui proces de invafaimént, Sub aspect operational, Prima se refer’ la doua la activi elevilor, a educajiei (profesorul si elevul), in egal maura. Procesul de inva imant reprezinta o inter: dintre trei_elemente: predare, inv: Pedagogice ale subiectului actiunii gi "aspuns ale elevilor in vederea realizarii unei Congruente si armonii intre componente. Inter tiunea predare-invatare-evaluare se realizeazi prin Strategii si metode didactice activ-participative, care reprezinta principalele atunci cand este analizat activitatea profesorului, a treia ti angajeazi pe cei doi poli ai ‘actiune dinamicad e, evaluare, dintre conduitele modalititi de implicare sau de 20 Scanned with CamScanner as at ie anePuzzle de pedagogie-invatitori, Denisa Radu gura dezvoltarea capaci atitudinilor. Relatiile dintre predar de invajimant sunt urn = cele trei componente sunt funcfiile, laturile esentiale ale ilor intelectuale, a aptitudinilor gia invatare — evaluare in sis itoarele mul actual procesului de inva Amant, astfel relafia dintre cle este una in complementard, ce trebuie privit ~ relatia intre actiunile inva tem; fitorului (de predare) si actiunile elevilor (de invajare) este mereu orientata cétre realizarea scopurilor, obiectivelor curriculare la un nivel calitativ cét mai inalt. Dar evolutia actiunilor si a relafiilor nu capati sens dacd nu are loc si verificarea, aprecierea rezultatelor (evaluarea), pentru a produce apoi proiectarea, realizarea, corectarea, ameliorarea, schimbarea modului de actiune (reglarea, autoreglarea). Astfel, relatia poate fi una de interdependenta, acestea reprezentand un tot unitar; - in procesul de invafam4nt, cunoasterea se realizeazi pe fondul interactiunilor multiple si neunivoce intre predare si invafare, intre activitatea invafatorului si a elevului. Coninutul lucrat si asigurat prin predare devine ulterior, prin invafare, o achizitie personala a elevului. c.) Condifii si factori de crestere a eficientei procesului de invatamant (Subiect 2018, 2019) Eficienfa inseamna focalizarea pe calitatea rezultatelor, dar acestea sunt raportate la obiective, la condifiile create, la resursele antrenate, la conjinuturile vehiculate, la metodologiile folosite, la gestionareatimpului scolar, la apelul la noile tehnologii informajionale, la asigurarea unui management de suc al Procesului Ia clasd, la nivelul pregatirii profesorului, la modul de evaluare, s.a. Projectarea pedagogicd, fiind o ac{iune de orientare gi pregitire a activitatii intructiv-educative, este cea dintai conditie de crestere a eficientei procesului de invafamént. In acest scop ea trebuie realizata 21 Scanned with CamScannerTE TP RR 1 Puzzle de pedagogie-invajatori, Denisa Rag ly respectind anumite etape si operafii integrate in programy de instruire. Pertinenta curriculumului poate fi gi ea 0 condifie de crestor, a eficientei procesului de invafamant. Astfel, curriculumul trebuie fie unul pertinent, elaborat in raport cu finalitatile si cu necesitatea de a asigura educatia permanenta. Pertinefa curriculumului este chiar unul dintre criteriile de selectie a acestuia. Ea poate fi infeleasa si in raport cu aspiratiile indivizilor. Astfel, pertinenta trebuie sa asigure un echilibru si o sintezi intre obiectivul social si cele individuale. Coerenta, calitatea gsi armonizarea componentelor structurale. Componentele structurale si functionale ale procesului de invatimant pot fi evidentiate in propria lor substanta, dar ele nu dobandesc relevanti decat in interactiuni, articulate intr-un sistem care are in centru elevii cu nevoile lor si cu 0 continuitate dinamica (obiectivele devin criterii de evaluare, iar rezultatele evaluarii baza noilor obiective). Pentru ca sistemul sa functioneze eficient, el trebuie si se caracterizeze cel putin prin coerenta si continuitate. Gradul de organizare sistematica a activitatii reprezinti concretizarea intr-un management scolar modern, planificari si programe bine alcdtuite, respectind cerintele pedagogice de alcituire a programului. Calitatea vietii scolare - se manifesta in lectii gi activitati cu caracter creativ, in calitatea performantelor obttnute de elevi, in ordine, disciplind si curafenie si intr-o bazi didactica moderna; Personalitatea Profesorului presupune oo serie de calitati determinate de specificul si complexitatea muncii pe care o desfasoara. Calititile dezirabile personalititii profesorilor determina progresul sociocultural si spiritual al unui invatamant democratic. Ele contribuie la cresterea eficientei invatamantului_ instructiv- educativ. Aceste calititi determina sporirea rolului sau formativ, 22 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invajéitori, Denisa Radu activ, creativ, de organizator si de conducdtor al procesului de formare, de pregatire multilateralé pentru munca si viata a noilor generatii. Enumerate intr-o forma succinta, ealitifile unui bun profesor sunt (subiect 2019): temeinica pregatire de specialitate, spirit creativ in specialitate si in didactica, larg orizont de cultura, tact si maiestrie pedagogica, deschidere catre autoperfectionare permanenta, calitati moral-cetatenesti superioare, spirit managerial, capacitate empatica, capacitate de autoevaluare obiectiva, aprecierea rezultatelor prin raportare la obiective etc. Ioan Nicola, delimiteazd premisele necesare alegerii_unei asemenea profesiuni de pregitirea propriu — zisi pentru exercitarea ei. Primul aspect se identifica cu calitatile aptitudinale ale profesorului, iar al doilea cu cultura sa. in Dictionarul de pedagogic (1979) aptitudinea pedagogica este definita ca fiind “ansamblul de calitati necesare unei persoane in vederea exercitirii profesiunii de educator, iar “aptitudinea didacticd este un complex de trasaturi care precizate si dezvoltate in cadrul unei temeinice culturi pedagogice se concretizeazi in capacitatea de formare a tineretului”. Aptitudinea pedagogica este “nucleul” intregii activ educatorului, fiind formata pe bazi de competente: competenta profesional, psiho-pedagogic’, morala si socio-relationala. Unii autori (D. Cretu, 1999) alatura competentelor psihosociale si pe cele manageriale. Cultura educatorului este rezultatul pregatirii si experientei acumulate si al formarii unor trisituri de personalitate. Cultura dascalului se compune din: cultura generala $i filosofica, cultura de specialitate, cultura psihopedagogica. 23 Scanned with CamScanner» a Puzzle de pedagogie-invafatori, Denisa Raa \e-definifii rilor de comportament preferate, 1 sau modul caracteristic in care Stilurile ed ucafional a, Reprezintd expresia modu care revin cll 0 anumité regularitat actele de predare sunt executate. / b. Desemneaza felul in care instit procesul de invajamént, presupundnd sau priceperi din partea acestuia. c. Mai cuprinzitor decat sti reprezinta totalitatea calitagilor comportament ale prof atitudinea sa fata de valorile profesionale si fata de disciplina. ; Exista o multitudine de stiluri educationale, grupate a functie de diverse criterii. Printre cele mai renumite stiluri se puméra: stilul creativ, rutinier, deomcratic, autoritar, laissez-faire, concret- intamplator, negociator, terapeutic, fratern etc. Un bun institutor este acela care este capabil de o mare varietate de stiluri didactice, avand astfel posibilitatea sa-si adapteze munca sa diferitelor circumstanje, sda confere predarii flexibilitate si mai multa eficien{a. Elemente de curriculum ascuns - Curriculum ascuns utorul organizeaza $i conduce anumite abilitati, indemanari Jul de predare, stilul educational tale ale profesorului, reprezinta experienfele neintentionate ale elevilor, care nu corespund obiectivelor explicite de instruire si educatie si nici continuturilor curriculare sau metodelor din programa oficiala, dar care influen{eazi socializarea scolara a elevilor. Poate reprezenta experienja de invatare care provine din mediul psiho-social si cultural al clasei de elevi (climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompense i sanc{iuni ce influenteazd imaginea de sine, atitudinile fata de alfii, sistemul propriu de valori, etc.). Curriculum C uns are in vedere obiective si procese neexprimate in documentele curriculare oficiale, dar prezente in organizarea activitatii didactice, fie la nivelul comportamentului didactic al partenerilor la educatie, fie la cel al continuturilor. 24 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invaqitori, Denisa Radu Toate acestea au un rol hotdritor in’ cresterea eficientei procesului de invafimant, ¢ int alese gi utilizate intr-un mod tile si particularitaile individuale ale optim, pliabil pe neces elevilor. 25 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-invayatori Denisa Rady colar. Orientari contemporane in teoria 3, invitarea § ractica invatarii gcolare sip’ a) Conceptele de invajare in sens larg si de invafare scolara (forme, tipuri si niveluri de invatare). = b) Orientari principale in teoriile contemporane ale invafarii $i relevanfa lor pentru instruirea scolard. c) Conditiile interne gi externe ale invajarii scolare eficiente. 3, a) invafarea este activitate fundamental, alaturi de joc, specifica fiectirei etape de varsta, care se manifesta muncé si creafie, mod organizat, programat, institutionalizat in cu preponderenti in perioada scolaritatii. {nvatarea scolar’ angajeaz individului, implicd si determina restructurari ale capacititilor, atitudinilor si aptitudinilor acestuia, argument ce sustine existenfa unei Jaturi informationale si 4 unei laturi operationale ale acestui proces complex. Este in acelasi timp si un proces social si un proces individual, se desfigoari in cadre institufionalizate, pe baza unor programe scolare si planuri. Este organizata in mod sistematic, vizeaza obiective, implica proiectare i anticipare, dirijare, control, evaluare si decizie. ee si niveluri de invijare Prin tipuri dei tl diferte modi ee diferiteniveluri adapt? individului, rite, ee intervin ae in functie de experiente!? Tipuri fundamentale de twee eleompoat + invijarea senzori rm ’ “a ‘orio-motorie mers, muzicale, sporti moss 4 ee : uzicale, sportive, tehnice, practi zeae 4 Practice etc.); a intreaga activitate psihica a functiilor, 26 Scanned with CamScannerPuzzle de pedagogie-inva{atori, Denisa Radu invijarea cognitiv-intelectuald (se insusese nofiuni, idei principii, teorii etc.); atitudini, tra invajarea_socio- formeazi motive, convingeri uri de personalitate e Nivelurile inv a. Dupa conditiile de realizare: Y invatarea scolar’; Y invatarea didactic’; y invafarea sociala. b. Dupa natura experienjei: © invafarea din experienta proprie; © invafarea din experienta altora. c. Dupa scopul urmirit: = jnvafarea formativa; = jnvajarea informativa. d. Dupa mecanismele si operatiile neuropsihice implicate: “ invatarea prin conditionare; invatarea prin imitatie; invatarea prin incercare-eroare; invatarea prin anticipare si decizie inventiva; “? invafarea prin creatie. R. Gagné a conceput un model constituit din opt tipuri de invafare, in functie de criteriul cantitatii si calitafii achizigiilor in sfera comportamentala, achizitiile find realizate de la simplu la complex, de la automatisme la concepte: 1. invajare de semnale, caracteristicd formarii reflexelor conditionate; céror efect este formarea stereotipurilor dinamice,_ speci 2. invafare prin legaturi, lan{ de asociajii repetate in timp, al dependentilor; 3. invajarea in lanj, presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul S-R intr-un comportament unic; 27 Scanned with CamScanner