Codul fiscal

411 întrebări şi răspunsuri

Rentrop & Straton

Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri
www.fisc.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri

Cazuri practice solutionate in cadrul serviciului de consultanta al

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili

ISBN: 978-973-722-440-8; BTI001

© RENTROP & STRATON

Coordonator: Florin Turza

Autori:
Elena Ionescu, expert contabil, auditor financiar
Dani Cucu, consultant fiscal
Georgeta Serban Matei, consultant fiscal, expert contabil
Justinian Cucu, jurist
Manager Centru de Profit: Octavian Breban
Manager Produs: David Trusca

Director Creatie-Productie: Cristina Straton

Tehnoredactare: Carmen Ilinca
Corectura: Elvira Panaitescu

Lucrare editata de: RENTROP & STRATON

Grup de Editura si Consultanta in Afaceri

Presedinte-Director General: George Straton

Director General Adj.: Florin Campeanu
Director Economic: Mariana Netoiu

Serviciul Clienti:
tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99
e-mail: consilier@rs.ro

Puteti consulta si celelalte lucrari editate de

RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusa, arhivata sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau
electronice, fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului.

Informatiile din aceast material au fost obtinute din surse pe care le consideram de incredere. Scopul acestei lucrari este sa va ofere o privire de ansamblu asupra
celor mai noi modificari legislative si a implicatiilor acestora in activitatea dumneavoastra. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata
vreunei persoane fizice sau juridice care actioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate in aceasta lucrare.

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 2 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

-1-
Întrebare:
Daca se poate m-ar interesa informatii legate de conventiile civile reglementate
de codul civil, si anume:
1. care este perioada maxima pentru care se pot incheia aceste conventii;
2. dupa expirarea acestei perioade de cate ori se mai poate incheia conventie civila
pentru aceeasi prestatie. Legat de aceste probleme as dori sa va expun un caz:
O persoana are incheiata o conventie civila cu o unitate cu capital de stat, pentru
a presta servicii de reclama si publicitate. Mentionez ca serviciile prestate de acesta
sunt de fapt atributiile postului de "Consilier, reclama si publicitate". Prima conventie a
fost incheiata pe o perioada de 6 luni, dupa care au mai urmat inca 2 conventii, una din
ele este incheiata tot pe o perioada de 6 luni, iar ultima este pe o perioada de 1 an.
Toate cele trei conventii au continuitate intre ele si sunt pentru acelasi obiect. Pe postul
de reclama si publicuitate nu este angajat nimeni, atributiile acestei functii fiind indplinite
de aceasta persoana. Daca nu s-a procedat corect, cum ar fi trebuit sa procedam?

Răspuns:
Chiar dacă prevederile Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri pentru protecţia
persoanelor încadrate în muncă, ce reglementau convenţiile civile de prestări servicii,
au fost abrogate, iar art. 101 din Codul muncii a fost modificat, în sensul că nu se mai
prevede o durată minimă a contractelor cu timp parţial, există însă situaţii care impun
încheierea unor convenţii civile. Convenţiile civile sunt, din păcate, foarte puţin
reglementate în legislaţia noastră. Astfel de activităţi sunt încheiate conform Codului
civil (art. 969 şi următoarele). În general diferă de contractele individuale de muncă prin
faptul că:
• se încheie numai pentru activităţi ce au un caracter ocazional, fără caracter de
continuitate
• nu există relaţia de subordonare, în sensul că prestatorul îşi dsfăşoară activitatea
de o manieră independentă.

În orice caz, legea nu prevede o perioadă maximă pentru care se poate încheia o
convenţie civilă de prestări servicii şi nici limitarea posibilităţii de reînnoire a acesteia.

Faptul că s-au încheiat 3 convenţii civile ce au continuitate între ele, pentru

acelaşi tip de activitate, ar putea să impună concluzia că este necesară încheierea unui
contract individual de muncă cu toate obligaţiile ce decurg din acesta (respectiv plata
asigurări sociale, şomaj, sănătate etc.). Este însă relevantă şi relaţia existentă între
prestator şi beneficiar, adică dacă suntem sau nu în prezenţa unei dependenţe
funcţionale a prestatorului în raport cu angajatorul. Practic, este interzisă încheierea de
convenţii civile de prestări servicii pentru a se eluda dispoziţiile legale privitoare la
contractele individuale de muncă. (Soluţie oferită în luna ianuarie 2009)

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 3 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

-2-
Întrebare:
Privind compensarea TVA.

Răspuns:
În vederea soluţionării întrebărilor dvs. trebuia avute in vedere prevederile
incidente cuprinse în codul de procedură fiscală referitoare la compensare, la ordinea
stingerii datoriilor si la modul de calcul al majorărilor de întârziere în cazul compensării.
Aşadar, analizând situaţia premisă prezentată ne aflăm în contextul existenţei
unei obligatii fiscale neachitate prin plată ce urmează a fi stinsă prin compensare în
condiţiile art. 116 cod procedură fiscală. Sub aspect procedural trebuie să ne află în
situaţia unei compensări la cerere în condiţiile art. 116 alin. (3) a sumelor datorate cu
sumei negative din deconturile de taxă pe valoarea adăugată cu opţiunea de
rambursare.
Pentru ca mecanismul de stingere a obligatiilor propus de dvs să nu genereze
majorări de întârziere este necesar ca anterior expirării termenului de plată a obligaţiei
ce urmează a fi stinsă prin compensare să fie depus decontul de TVA cu opţiunea de
rembursare şi în acelaşi interval să fie depusă o cerere de compensare a sumei
negative din decont cu obligaţia neachitată. Este de precizat faptul că deşi organul fiscal
are şi acesta posibilitatea de a efectua compensarea din oficiu insă data stingerii
obligaţiei prin compensarea din oficiu are loc la momentul înregistrării notei de
compensare.
În vederea determinării datei până la care se calculează majorări de întârziere în
cazul în care suma neachitată se stinge prin compensare trebuie avut în vedere art. 122
alin. (1) din codul de procedură fiscală. Astfel, în cazul creanţelor fiscale stinse prin
compensare, majorările de întârziere se datorează până la data stingerii inclusiv, astfel:
• pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent
a cererii de compensare;
• pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de
compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare
întocmite de către organul competent;
• pentru compensările efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de
rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de
rambursare sau de restituire.

Având în vedere faptul că în cazul analizat, considerând că a fost depusă şi

cerere de compensare pe lângă decontul de TVA cu opţiunea de compensare,
eventualele majorări de întârziere se vor calcula până la data depunerii cererii de
compensare, nefiind relevanta data la care se va soluţiona rambursare. În aceste
condiţii, faptul că termenul de rambursare şi de compensare de 45 de zile sau mai mult
dacă sunt solicitate documente suplimentare, nu este respectat nu va determina
calculul de majorări de întârziere acesta oprindu-se la data depunerii cererii.
Faptul că acest termen se poate întinde peste următorul termen de plată nu va
determina utilizarea plăţilor curente efectuate pentru stingerea majorărilor de întârziere
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 4 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
aferente debitelor anterioare. Aceasta şi datorită faptului că potrivit art. 115 vechimea
obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale
principale şi în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale
principale stabilite de organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale
accesorii.
Aşadar pentru a putea fi stinse majorările de întârziere aferente debitului iniţial ce
urmeaza a fi stins prin compensare este necesar ca mai întâi să aibă loc stabilirea
obligaţiei de plată pentru majorările de întârziere. În acest sens este necesară mai întâi
întocmirea unei decizii de impunere pentru accessorii şi ulterior comunicarea acestora.
Or, acestă ipoteză nu poate fi susţinută deoarece în contextul prevederilor legale mai
sus invocate emiterea unei astfel de decizii pentru majorările de întârziere nu poate fi
legală deoarece acestea nu se mai calculează de la data depunerii cererii de
compensare. Desigur că în cazul în care în urma exercitării controlului sau analizării
cererii de compensare s-a stabilit că suma ce urmează a se compensa este mai mică
decât suma cuprinsă în cererea de compensare, majorările de întârziere se
recalculează pentru diferenţa rămasă de la data înregistrării cererii de compensare.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a solicita dobânzi pentru neefectuarea
compensării în termenul de 45 de zile, aceasta este reglementată de art. 126 din codul
de procedură fiscală. În analiza termenului trebuie avute în vedere şi condiţiile de
prelungire a acestuia potrivit art. 117 alin. 2 din codul de procedură fiscală
Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere şi pentru plata acesteia este
necesară cererea expresă formulată de societate. În practică, plata de dobânzi a fost
efectuată numai în baza unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a stabilit durata şi au fost
verificate circumstanţele întârzierii, deşi o hotărâre judecătorească nu este necesar.
(Soluţie oferită în luna ianuarie 2009)

-3-
Întrebare:
1. Tichete de masa – o persoana este angajata la 6 societati cu cate 2 ore/zi, luna
intreaga. Poate primi tichete de masa de la fiecare loc de munca si cate tichete
pe luna?

Raspuns:
Potrivit dispozitiilor art. 35 din Norma de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind
acordarea tichetelor de masa, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, tichetele
de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au
functia de baza. Conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, salariatii care cumuleaza
mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe
care o considera de baza.

Deci salariatul poate beneficia doar de la un angajator de tichete de masa.

Legea 142/1999 ma precizeaza:

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 5 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Art.2 Angajatorii, împreună cu organizaţiile sindicale legal constituite sau cu
reprezentanţii salariaţilor, după caz, vor stabili prin contractele colective de muncă
clauze privind acordarea alocaţiei individuale de hrană sub forma tichetelor de masă,
care să prevadă:
a) numărul salariaţilor din unitate care pot primi lunar tichete de masă, precum şi
valoarea nominală a tichetului de masă, în limita celei prevăzute de lege, ţinând seama
de posibilităţile financiare proprii ale angajatorilor;
b) numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie tichete de masă
salariaţilor;
c) criteriile de selecţie privind stabilirea salariaţilor care primesc tichete de masă,
ţinând seama de condiţiile concrete de lucru în care îşi desfăşoară activitatea
unele categorii de salariaţi, de priorităţile socioprofesionale şi de alte elemente
specifice activităţii.
Art. 11. - Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masă pentru fiecare
zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea şi nu pot considera utilizat
mai mult de un tichet de masă pentru fiecare zi lucrată din luna pentru care s-a efectuat
distribuirea. Nu se consideră zile lucrate perioadele în care salariaţii:
a) îşi efectuează concediul de odihnă, potrivit Legii nr. 6/1992 privind concediul
de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor şi, respectiv, potrivit contractelor colective de
muncă;
b) beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite,
potrivit prevederilor Legii nr. 6/1992, precum şi de zile festive şi de sărbătoare legale,
sau de alte zile libere acordate conform contractelor colective de muncă;
c) potrivit dispoziţiilor legale, sunt delegaţi sau detaşaţi în afara localităţii în care
îşi au locul permanent de muncă şi primesc indemnizaţie zilnică sau lunară de delegare
sau de detaşare;
d) se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenţi de
la locul de muncă ori se află în alte situaţii stabilite de angajator împreună cu
organizaţiile sindicale sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor. (Soluţie oferită în
luna ianuarie 2009)

-4-
Întrebare:
Vanzarea marfurilor si a mijloacelor fixe sub pretul de achizitie /valoarea ramasa
neamortizata este considerata cheltuiala nedeductibila?

Raspuns:
Vanzarea marfurilor sub pret de achizitie

Legea 650/2002 pentru aprobarea OG 99/2000 privind comercializarea

produselor si serviciilor pe piata prevede faptul sunt interzise vanzarile sub pret
(intelegandu-se inclusiv pret achizitie).

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 6 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Exista unele exceptii prevazute la art.18 din aceeasi reglementare, si anume
vanzarile cu pret redus, prin care se intelege:

1. vanzari de lichidare;
2. vanzari de soldare;
3. vanzari efectuate in structuri d evanzare denumite magazin de fabrica sau
depozit d efabrica;
4. vanzari promotionale;
5. vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale
consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident faptul ca produsele
respective nu mai pot fi vandute in conditiile comerciale normale;
6. vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de l aparovizionare nu au
fost vandute;
7. vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorrae rapida sau a caror
conservare nu mai poate fi asigurata pana la termenul de valabilitate;
8. vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legat de ceilalti comercianti din
aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs determinat de mediul
concurential;
9. vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi d eaprovizionare
s-au diminuat.

Practic , daca nu va incadrati la una din exceptiile de mai sus, trebuie sa

demonstrati ca pretul de vanzare este pretul pietei (punctul 8 de mai sus) si atunci
pierderea este deductibila.
Este foarte important motivul pentru care ati vandut in pierdere.

Referitor la mijloace fixe:

Conform art.24 alin 15 cod fiscal si punct 71 indice 5 din Normele de aprobare a
Codului fiscal, valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe este deductibila fiscal.
Atentie insa, pentru a evita orice interpretari ale organelor de control, si aici la vanzarea
mijlocului fix, ar trebui sa demonstrati totusi ca vindeti la un pret de piata. (Soluţie oferită
în luna ianuarie 2009)

-5-
Intrebare:
Ce cod CAEN trebuie sa aiba inregistrat in acte o firma care presteaza activitatea
de "diriginte de santier" dar care nu detine autorizatie pentru acest lucru, in schimb
subcontracteaza lucrarea cu o firma autorizata in acest sens (sau este posibil sa
subcontracteze aceasta lucrare sau nu?

Raspuns:
Dirigentia de santier este o activitate obligatorie si indispensabila de
supraveghere tehnica a procesului de realizare a lucrarilor de constructii.
Conform Ordinului nr. 595 din 6 august 2007 pentru aprobarea Procedurii de
autorizare a diriginţilor de şantier, autorizarea specialiştilor care exercită funcţia de
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 7 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
diriginte de şantier este obligatorie, indiferent de forma de organizare, pentru toate
lucrările de construcţii precizate la art. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările ulterioare.
Un specialist poate fi autorizat, la cererea sa, în unul sau mai multe dintre
domeniile/subdomeniile prevăzute la art. 12 din ordinul sus menţionat, cu condiţia
respectării tuturor condiţiilor de învăţământ universitar, vechime (şi autorizare de
specialitate, dacă este cazul).
Deci prima condiţie este în primul rând autorizarea dvs. ca persoană fizică iar
după obţinerea acestui atestat aveţi permisiunea de a profesa în acest domeniu.
După obţinerea autorizaţiei de construire de la organele abilitate, o dată cu
efectuarea anunţului de începere a lucrarilor de construcţii, titularul autorizaţiei de
construire trebuie să aibă contractate serviciile de specialitate ale dirigintelui de şantier.
Autorizat de Inspectoratul de Stat in Constructii, dirigintele de şantier este
angajat de catre investitor pentru verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii,
conform autorizatiei de construire şi proiectului tehnic.
Nerespectarea obligatiei legale de a asigura supravegherea tehnica a
lucrarilor de constructii cu un diriginte de santier se sanctioneaza
contraventional cu amenda cuprinsa intre 770 si 4.650 RON
Inspectoratul de Stat in Constructii - I.S.C. este organismul tehnic specializat
desemnat sa exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei
in urbanism si a regimului de autorizare a constructiilor, precum si la aplicarea unitara a
prevederilor legale in domeniul calitatii in constructii. (Art.2, Alin.2, Ordonanta
63/30.08.2001)
In mare, CLASA F din CAEN cuprinde toate construcţiile, respectiv grupele 41,
42, 43. Sunt foarte multe coduri care cuprind constructiile, pentru că ele pot fi de geniu
civil, constructii industriale, arhitecturale etc.
În funcţie de autorizarea obţinută, aveţi posibilitatea înregistrării societăţii la
Registrul Comertului şi încadrării acesteia pe un cod CAEN corespunzător atestării
eliberate.
Cu titlu informativ vă enumerăm mai jos atributiile unui diriginte de şantier
sau a unui inspector de şantier,:
• Dirigintele de şantier verifică proiectele şi calitatea acestora; constată
eventualele lipsuri şi solicită nelamuriri sau completări de la proiectant;
• Dirigintele de şantier verifică existenta în proiect a fazelor determinante şi a
programului de control al calitatii;
• Dirigintele de şantier verifică existenţa autorizaţiei de construire;
• Dirigintele de şantier urmăreste execuţia construcţiei în coformitate cu
prevederile înscrise în proiectul tehnic, planşe, memorii, prospecte, caiet de
sarcini, clauze contractuale, etc…;
• Dirigintele de şantier participă la selectarea executanţilor şi a materialelor de
constructii;
• Dirigintele de şantier oferă asistenţă şi consultanţă beneficiarului şi
executantului;
• Dirigintele de şantier guverneazăa întrunirile realizate cu ocazia fazelor
determinante;

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 8 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
• Dirigintele de şantier întocmeste procesele verbale de faze şi are grijă ca şi
celelalte persoane să le semneze în deplină cunoştinţă de cauză;
• Dirigintele de şantier urmăreşte executatarea lucrarilor în conformitate cu
programul prezentat la contract şi îşi dă acceptul la plata lucrărilor doar în cazul
în care aceste sunt corespunzatoare;
• Dirigintele de şantier poate cere întreruperea lucrărilor, demolarea unor lucrări
realizate necorespunzător,
• Dirigintele de şantier va licita în cazul în care este nevoie conform unei dispoziţii
de santier din partea proiectantului;
• Dirigintele de şantier verifică calitatea dispoziţiilor de şantier;
• Dirigintele de şantier sesizează evetualele probleme care pot apărea pe
parcursul execuţiei;
• Dirigintele de şantier participa la recepţia parţială sau totală a lucrărilor de
construcţie;
• Dirigintele de şantier stabileşte responsabilii şi urmareşte rezolvarea obiecţiunilor
de la recepţia lucrarilor;
• Dirigintele de şantier cheamă persoanele responsabile la fazele determinante ale
lucrărilor;
• Dirigintele de şantier trebuie să aibă grijă să se realizeze lucrări de calitate în
conformitate cu prevederile din proiect , din caietul de sarcini, din prospecte,
conform normelor în viguare, conform legii 10 privind calitatea lucrarilor de
construcţii.
• Dirigintele de şantier răspunde solidar cu proiectantul, executantul, beneficiarul,
investitorul, furnizorul de materiale de executarea unor lucrări de calitate.
• Dirigintele de şantier urmăreşte respectarea tehnologiei de execuţie;

Aceste obligaţii le puteţi utiliza la întocmirea contractului încheiat între dvs. şi firmele
partener.
Pentru mai multe detalii referitoare la autorizarea dvs. ca diriginte de şantier aveţi la
dispoziţie Ordinul nr. 595 din 6 august 2007 pentru aprobarea Procedurii de autorizare
a diriginţilor de şantier,publicat in Monitorul Oficial 621 din10 septembrie 2007 modificat
şi completat cu următoarele acte normative:
• Ordin nr.. 36 din 17 ianuarie 2008 privind modificarea şi completarea Ordinului
inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii nr. 595/2007
pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier
• Ordin nr. 67 din 11 februarie 2008 pentru modificarea Procedurii de autorizare a
diriginţilor de şantier, aprobată prin Ordinul inspectorului general de stat al
Inspectoratului de Stat în Construcţii nr. 595/2007
• Ordin nr. 1488 din 29 septembrie 2008 pentru modificarea Procedurii de
autorizare a diriginţilor de şantier, aprobată prin Ordinul inspectorului general de
stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii nr. 595/2007

Pentru mai multe detalii va trebui să beneficiaţi de o consultanţă juridică din

partea unui avocat, întrucât problema dvs nu intră în sfera de activitate a Consilierului.
(Soluţie oferită în luna ianuarie 2009)
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 9 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

-6-
Întrebare:
Firma noastra are un contract cu o firma distribuitoare de medicamente din
Romania pe baza careia se exporta in Japonia produse geriatrice. Firma de
medicamente tine in custodie medicamentele in depozitele autorizate pentru care noi
platim o chirie, firma din Japonia vrea sa plateasca cantitatea de medicamnete care
face obiectul contractului integral, acestea urmand insa a fiexporate pe masura ce se
termina stocul firmei din Japonia. Plata se face direct in contul firmei de medicamente,
iar aceasta nu stie cum sa-si inregistreze contabil aceasta incasare si tot ce presupune
activitatea aceasta .

Răspuns:
Din informaţiile transmis, rezultă că firma dvs a efectuat o livrare pe teritoriul
României către firma distribuitoare de medicamente, livrare impusă cu cota de T.V.A.
de 19%. În acest context are loc o livrare naţională care se declară în Declaraţia 394.
În acest caz societatea distribuitoare de medicamente, care se situează în
poziţia de cumpărător- revânzător, va înregistra tranzacţia ca pe o achiziţie de mărfuri ,
iar exportul către firma din Japonia ca pe o livrare de bunuri .
Deci în situaţia în care exportul se efectuează de către firma distribuitoare,
operaţiunea nu este pentru firma dvs. scutită cu drept de deducere a T.V.A.
Operaţiunea este scutită doar pentru firma distribuitoare care efectuează efectiv
exportul şi justifică scutirea cu documentele enumerate prin O.M.E.F. nr. 2222/2006 cu
ultima modificare O.M.E.F. nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 publicat în M.Of. nr. 795 din
27 noiembrie 2008.
Dpv. contabil încasarea integrală a contractului se va înregistra ca un avans.
Prin definiţie, avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor
şi serviciilor, înainte de data livrării sau prestării acestora.
Pe măsură ce are loc livrarea produselor, societatea distribuitoare va factura
cantitatea de produse exportate, concomitent efectuându-se şi stornarea parţială a
avansului.
În acest sens, pentru a înţelege mai bine operaţiunile vom prezenta o mică
monografie contabilă, astfel :

- pentru firma de distribuţie:

încasarea avansului de la clientul din Japonia:
5124 = 419

primirea bunurilor de la producătorul din România:

371 = 401
4426 = 401

livrarea produselor în regim de scutire( export către Japonia):
411 = 707

stingerea avansurilor încasate:
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 10 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
419 = 411

descărcarea de gestiune:
607 = 371

plata furnizorului de medicamente:
401 = 5121

- pentru firma de medicamente:

livrarea bunurilor către distribuitorul din România:
411 = %
701
4427

plata chiriei:
% = 401
612
4426

încasarea clientului (distribuitorul medicamente)
5121 = 411
(Soluţie oferită în luna ianuarie 2009)

-7-
Întrebare:
Compania noastra, SRL, are angajati trimisi sa lucreze in afara, spre exemplu in
Franta, acestor angajati decontandu-le benzina si in general transportul.
Compania le deconteaza la sfarsitul lunii, in baza decontului, cheltuielie pt.
transport in general, benzina, dar in ron. Angajatii isi platesc in euro cheltuielile,
bineinteles, fiind in Franta.
Intrebarea mea este la ce curs le decontez la sfarsitul lunii, cand imi trimit
decontul? Eu decontul il primesc in general pe 30 ale lunii pt. luna in curs, pe mail
scanat, pana ce ei se intorc in tara cu originalul.

Răspuns:
I. Este necesar de subliniat de la început faptul că dispozitiile legale în vigoare nu
cuprind decât indirect premisa mentionată de dvs. în cuprinsul întrebării. Neexistând o
reglementare expresă asupra acestei situatii vor fi aplicabile regulile generale privind
înscrisurile care produc efecte în raporturile cu salariatul si în cadrul patrimoniului
societătii, precum si cu privire la data data de la care aceste înscrisuri produc
consecinte.
Pe fond în procedura de acordare a sumelor pentru salariati si de efectuare a decontului
sunt aplicabile dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 cu modificările ulterioare,
respectiv art. 5 si 6. În cadrul art. 6 alin. 1 lit. e) este precizat expres faptul că
angajatorul suportă comisioanele şi taxele bancare. De asemenea, alin. 1 al art. 11 din
acelasi act normativ se prevede că valuta necesară pentru acoperirea unor eventuale
cheltuieli neprevăzute, precum şi a celor pentru convorbiri telefonice, telex, comisioane
de schimb, diferenţe de tarif la cazare şi altele asemenea, necesare îndeplinirii misiunii,

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 11 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
se acordă în limita unei sume de până la 50% din totalul diurnei şi al plafonului de
cazare la care are dreptul personalul.
Justificarea sumelor cheltuite in valuta , cu exceptia celor reprezentand drepturile de
diurna, se face pe baza de documente originale si se aproba de conducerea societatii. In
situatia in care in unele tari nu se elibereaza documente sau acestea sunt retinute de catre
autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie data pe propria raspundere,
confirmata de reprezentanta Romaniei in tara de destinatie si referat aprobat de
conducerea societatii.
Asadar, documentele justificative prezentate de salariat vor produce efecte în în
cadrul societătii numai de la data aprobării acestora. Din acest motiv cursul la care
urmează a se efecuta decontarea este cel de la data aprobării documentelor
justificative. În acelasi timp asa cum mentionam mai sus vor putea fi decontate si
eventualele cheltuieli de schimb valutar.

II.Noi, ca firma,SRL detinem in sold la data de 31 decembrie 2007, un debit =

84332.5 Ron, fata de o alta firma.
Acest debit il poate prelua ,,mama firma", printr-o asa zisa compensare facuta
intre aceste 3 societati?
Atasat gasiti modelul de compensare si as vrea sa stiu daca este legal si cum
trebuie procedat, cum trebuie inregistrat in contabilitate, daca este suficienta aceasta
conventie de compensare.

Mecanismul propus de dvs. ce a fost cuprins in conventia deja încheiată nu este

o compensare propriu-zisă ci o operatiune mai complexă de stingere a creantelor
reciproce ale celor trei persoane implicate. Cu toate acestea există riscul considerării de
către autoritătile române a acestei operatiuni ca o compensare în lant.
Dacă în ceea ce priveşte compensările cu alte persoane juridice române, pentru
anumite categorii de compensări, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.
77/1999 rămâne un domeniu nu foarte riguros reglementat cel al compensărilor externe.
Procedura de compensare între persoanele juridice române reglementată prin
Hotărârea Guvernului nr. 685/1999 este deosebit de complicată deoarece se
organiezează pentru creante a căror valoare depăseste 10.000 lei RON în cadrul
Institutului de Management şi Informatică. În lipsa parcurgerii acestor proceduri
operatiunile de compensare nu sunt considerate legale.
Sunt însă posibile alte operatiuni decât compensarea sau înlocuirea compensării
în trei avută în vedere de dvs. de două operatiuni strict între o persoană juridică străină
si una română.
Asadar avem în vedere mai întâi o primă conventie de preluare a datoriei de
către IDEA INSTITUTE SPA de la IDEA INSTITUTE ROMANIA SRL. Este vorba de o
cesiune de datorie justificată de calitatea de asociat unic al debitorului cesionar la
debitorul cedent. Pentru ca această cesiune să fie opozabilă si creditorului RECONTA
ADVISOR SRL, pe conventia încheiată sau printr-un înscris distinct, acesta trebuie să
îsi exprime acordul de a substitui debitorului initial un alt debitor.
Numai după încheierea acestei conventii se va încheia documentul care constată
compensarea între o persoană juridică străină IDEA INSTITUTE SPA si o persoană
juridică română RECONTA ADVISOR SRL

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 12 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Rămâne deci în final să se demonstreze posibilitatea încheierii unei operatiuni de
compensare între persoana juridică română si cea străină.
Interdicţia efectuării operaţiunilor de compensare cu juridice străine nu a operat
decât indirect şi numai pentru anumite astfel de operaţiuni în perioada aplicării
prevederilor art. 4 din Ordonanţei Guvernului nr. 18/1994, cu modificările ulterioare,
referitoare la consolidarea regimului valutar şi întăririi disciplinei financiare privind
disponibilităţile în conturile valutare. Aceasta instituia obligativitatea încasării sumelor în
valută aferente exporturilor de mărfuri, executărilor de lucrări şi prestărilor de servicii în
străinătate, precum şi din orice alte operaţiunii şi tranzacţii externe.
În aceste condiţii, în care de la regula generală consacrată de codul civil român
părea că se derogă prin restricţiile impuse şi obligativitatea care decurgea din textul
ordonanţei operaţiunile de compensare au fost tratate cu rezervă datorită riscului de
aplicare a celor mai mari amenzi aplicabile în legislaţia României. Interpretarea
restrictivă era subliniată şi de prevederile pct. 6 din ordonanţă potrivit cărora
operaţiunile care nu presupuneau încasarea efectivă trebuia să aibă autorizarea BNR.
În acest sens, potrivit instrucţiunilor nr. 1/1994 emise de această instituţie agenţii
economici aveau obligaţia ca la încheierea contractelor externe să negocieze şi să
prevadă clauza obligativităţii plăţii în devize convertibile a exporturilor, astfel încât să se
asigure încasarea acestora în maximum 90 de zile calendaristice.
Cu toate acestea efectuarea compensării este menţionată ca posibilă chiar şi în
Circulara BNR nr. 13/1994, în cuprinsul acesteia fiind prevăzută posibilitatea raportării
stingerii obligaţiilor reciproce faţă de partenerii străini prin intermediul compensării.
Potrivit reglementărilor ulterioare (Instrucţiunile BNR nr. 1/1995) compensările se
realizau numai în condiţii restrânse cu avizul Ministerului Comerţului.
În acest sens este de menţionat Hotărârea Guvernului 1491/2002 care la art. 3,
alin. 1, lit. f reglementa procedura de eliberare a licenţelor de către Departamentul de
Comerţ Exterior cu avizul prealabil al ministerelor de resort şi al Ministerului Finanţelor
Publice operaţiuni de compensare a datoriilor externe ale societăţilor comerciale sau ale
regiilor autonome, rezultate din importuri de materii prime şi materiale pentru producţie,
precum şi din importuri pentru retehnologizare sau investiţii noi neachitate la scadenţă
conform contractelor încheiate, prin exporturi de produse româneşti. Este de remarcat
faptul că reglementarea compensărilor viza stric compensarea datoriilor prin exporturi
de produse româneşti şi numai pentru creanţele rezultate în urma importul bunurilor
precizate. Aşadar procedura licenţierii nu viza decât un segment restrâns de operaţiuni.
Această prevedere a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului 1527/2003, în
cuprinsul acesteia din urmă nemairegăsindu-se operaţiunea de compensare nici măcar
pentru situaţiile precis determinate reglementate anterior.
Ulterior acestor reglementări în domeniul respectării disciplinei financiar-valutare
a fost aprobată Ordonanţa nr. 15/1996 în aplicarea căreia au fost emise normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996. Potrivit art. 4 alin. 2
Agenţii economici pot efectua operaţiuni de export în contrapartidă cu import de mărfuri,
numai pe bază de licenţe eliberate de organele competente. Această dispoziţie ca şi
întreaga Ordonanţă a Guvernului nr. 18/1994 au fost abrogate prin Ordonanţa
Guvernului nr. 34/2003.
În aceste condiţii compensarea creanţelor reciproce ale unei societăţi comerciale
română şi ale unei persoane juridice străină nu este sub nici o formă restricţionată prin
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 13 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
legislaţia în vigoare fiind supusă în măsura în care raporturile juridice sunt supuse legii
române dispoziţiilor cu caracter general prevăzute de art. 1091, 1143 – 1153 Cod civil.
De asemenea trebuie subliniat că nu este necesară utilizarea vreunui model tip de
proces verbal de compensare ci, pentru a fi utilizat ca document justificativ în evidenţele
contabile poate fi întocmit un înscris bilateral în care să se consemneze titlurile
(contracte, note de comanda, etc.) care au generat obligaţiile reciproce şi modul în care
se face stingerea obligaţiilor în urma compensării.

Este de subliniat totodată faptul că Norma nr. 4/2004 a Băncii Naţionale a

României privind raportarea statistică a datelor pentru elaborarea balanţei de plăţi a
României a impus, fără însă a exista o sancţiune în cazul nerespectării, raportarea
operaţiunilor nemonetare definite la art. 1 lit. l din acest act normativ ca fiind operaţiuni
de natura balanţei de plăţi, care se desfăşoară fără transferarea de fonduri, în totalitate
sau parţial, cum ar fi bartere, compensări ("netting"), aranjamente de cliring şi altele
asemenea. Astfel, potrivit acestei reglementări rezidenţii care realizează operaţiuni
nemonetare cu nerezidenţii direct şi nu prin intermediul unei instituţii financiare, au
obligaţia de a raporta aceste tranzacţii la Banca Naţională a României - Direcţia
Statistică completând formularul cuprins în anexa 5 al cărui model îl prezentăm în
continuare.
______________________________
OPERAŢIUNI NEMONETARE | Referinţă: ................. |
| (Atribuită de B.N.R.) |
|______________________________|

Un exemplar va fi transmis la Banca Naţională a României - Direcţia Statistică, str. Lipscani

nr. 25, Sector 3, Bucureşti, cod poştal 030031

______________________________________________________________________________
| I. Denumire ................................................................ |
| Cod unic de înregistrare ...................... Cod CAEN ................ |
| Judeţ ........................ Localitate ............................... |
| Str. ......................... Nr. ..... Bl. ........ Sc. .... Ap. ...... |
| Sector ........ Cod poştal .................. Telefon ................... |
| Fax ..................... E-mail ........................................ |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| II. Perioada de raportare: luna ............. anul ..................... |
| _ _ |
| Frecvenţa operaţiunilor: sistematică |_| ocazională |_| |
|______________________________________________________________________________|
| |
| Valuta: ................. Sold iniţial: ............................. |
| (soldul negativ va fi precedat |
| de semnul '-') |
| |
| Încasări: |
| |
|Nr. Descrierea tranzacţiei | Ţara nerezidentului | Suma | Data tranzacţiei|
|crt. | | | |
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
| 1. | | | |
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
| Plăţi: |
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 14 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
| |
|Nr. Descrierea tranzacţiei | Ţara nerezidentului | Suma | Data tranzacţiei|
|crt. | | | |
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
| 1. | | | |
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
|_______________________________|_____________________|______|_________________|
| Transfer bancar | _ | | | |
| pentru | |_| încasare| | | |
| lichidare sold | |_| plată | | | |
|_________________|_____________|_____________________|______|_________________|
| Sold final: ................................ |
| (soldul negativ va fi precedat |
| de semnul '-') |
|______________________________________________________________________________|

Semnătura autorizată Numele şi prenumele Data __/__/____

(inclusiv ştampila) (zz/ll/aaaa)

În urma încheierii primei operatiuni sau chiar în cuprinsul conventiei, în vederea

stabilirii modului de înregistrare în evidenta cotabilă si fiscală, urmează ca IDEA
INSTITUTE SPA si IDEA INSTITUTE ROMANIA SRL să stabilească modul în care se
va stinge obligatia celei de a doua pentru datoria compensată de prima cu terta
societate. În acest sens se poate conveni restituirea sumei la o dată ulterioară,
compensarea acesteia cu eventuale dividende de plată curente sau viitoare sau
considerarea operatiunii ca un venit pentru societatea română în cazul în care nu se
prevede obligatia restituirii sumei.

III.Administratorul companiei noastre este strain ( italian) si pe deasupra mai este

director general si la o alta filiala de a noastra din Franta.
El vine in tara ( in Romania) cam o data pe luna, si sta 3-4 zile.
Intrebarea este ce cheltuieli ii putem deconta( ma refer la cheltuieli deductibile) cand
vine in tara, pt. ca in general sta intr-un apartament pe care il avem inchiriat pe firma,
dar se mai intampla sa stea si la hotel, mananca in general in restaurante, iar acesti
bani ii ia din contul firmei, pt. ca are un card special pt. cumparaturi??

IV. Potrivit art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt cheltuieli deductibile la
calculul impozitului pe profit cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate,
efectuate pentru salariaţi şi administratori. Acordarea acestor cheltuieli se realizeză
astfel:
a) indemnizaţia zilnică de delegare sau de detaşare acordată salariaţilor pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în interesul serviciului, pentru
compensarea cheltuielilor personale. Modul de acordare şi cuantumul acesteia este
stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1860/2006, privind drepturile şi obligaţiile
personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului.
Valoarea indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare stabilit potrivit art. 9 din
actul normativ menţionat mai sus este de 13 lei începând cu 1 ianuarie 2007 urmând a
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 15 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
fi modificată prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor în cazul unei creşteri mai
mari de 10% a preţurilor de consum la produsele alimentare. Fiecare 24 de ore
reprezintă câte o zi de delegare sau detaşare. Numărul zilelor calendaristice în care
salariatul se află în delegare sau detaşare se socoteşte de la data şi ora plecării până la
data şi ora înapoierii mijlocului de transport din şi în localitatea unde îşi are locul
permanent de munca. Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru
ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata
delegării este de cel puţin 12 ore. În plus potrivit art. 36 şi următoarele din Hotărârea
Guvernului nr. 1860/2006 se reglementează şi dreptul la decontarea cheltuielilor de
transport efectuate pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în cadrul localităţii în care
îşi desfăşoară activitatea salariatul.

b) diurna acordată salariaţilor trimişi în străinătate pentru îndeplinirea unor

misiuni cu caracter temporar acordată şi stabilită în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 518/1995 cu modificările şi completările ulterioare; aceasta are rolul de
acoperire a cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului
transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea salariatul,
indemnizaţie zilnica în valută. Diurna în valuta se diferenţiază pe două categorii şi se
acordă la nivelul prevăzut pentru fiecare tara în care are loc deplasarea.
Diurna în valută se acordă astfel:
b1) în cazul folosirii ca mijlocul de transport avionul, diurna se va acorda pe
perioada cuprinsă între momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, şi
momentul aterizării avionului, la sosirea în ţară, şi de pe aeroporturile care constituie
puncte de trecere a frontierei de stat a României;
b2) în cazul folosirii ca mijloc de transport trenul sau mijloacele auto, diurna se va
acorda pe perioada cuprinsă între momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto
prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a României, atât la plecarea în
străinătate, cât şi la înapoierea în ţară.
În raport cu prevederile de mai sus în cazul cheltuielii cu cazarea în cadrul
localitătii sau orice cheltuială care nu se regăsesste în criteriile prezentate acestea
reprezintă cheltuieli nedeductibile. (Soluţie oferită în luna februarie 2009)

-8-
Întrebare:
Care sunt limitele admise de perisabilitati care se acorda in procesul de
comercializare a florilor ( Cunosc HG 831/2004).

Răspuns:
În vederea stabilirii bazei impozabile, Titlul II din Codul fiscal, împarte cheltuielile
în trei grupe:
-deductibile
-cu deductibilitate limitată
-nedeductibile
În grupa cheltuielilor cu deductibilitate limitată se încadrează şi cheltuielile reprezentând
perisabilităţile.
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 16 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Prin perisabilităţi se înţeleg acele scăzămintele care se produc în timpul
transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor. Procesul are loc ca urmare
a unor transformări naturale cum sunt uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea,
hidroliza, răcirea, îngheţarea, topirea, oxidarea, aderarea la pereţii vagoanelor sau
vaselor în care sunt transportate , descompunerea, scurgerea, îmbibarea, îngroşarea,
împrăştierea, fărâmiţarea, spargerea şi inclusiv procesele de fermentare sau alte
procese biofizice.
Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice precum şi cele produse
prin neglijenţă sau imputabile persoanelor vinovate, sustragerile sau pierderile
determinate de cauze de forţă majoră.
Actul normativ care reglementează limitele maxime ale perisabilităţilor, este
Hotărârea Guvernului nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele
admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare.
Perisabilităţile produse în condiţiile prezentate, se aprobă de managerul,
directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv
constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a
inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele prevăzute la art. 13 din H.G.
831/2004.

În cadrul prevederilor generale mai sunt amintite rezultă următoarele:

- limitele maxime de perisabilitate pentru mărfurile ambalate în recipiente din
sticlă se aplică şi pentru ambalajele respective,
- perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de
produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte
asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în
vigoare, respectiv Omfp nr. 1753/2004 privind inventarierea elementelor de activ şi de
pasiv,
- limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc
la nivelul întregii activităţi a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin
aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mărfuri la preţul de înregistrare al
mărfurilor intrate sau la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în perioada cuprinsă
între două inventare,
- aceleaşi limite maxime de perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc,
- limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplică o singură dată
pentru cantităţile de marfă efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcţie de condiţia de
livrare stabilită între furnizor şi beneficiar.

Pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, cotele de perisabilităţi

diferenţiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, trebuie să se încadreze în
limitele maxime de perisabilitate prevăzute pentru grupa respectivă de mărfuri.
Rezultă că, pierderile sau scăderile cantitative care depăşesc normele de
perisabilitate stabilite conform HG nr. 831/2004, nu sunt deductibile din punct de vedere
fiscal.

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 17 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Documente ce trebuie întocmite pot fi adaptate în funcţie de necesităţile proprii,
în sensul micşorării sau măririi acestuia, iar numărul de exemplare poate fi mai mare
atunci când se consideră oportun.
Formularele se pot tipări faţă şi verso, sau numai faţă, în funcţie de specificul activităţii,
de utilizare a tehnicii de calcul la întocmirea acestora sau tipul de hârtie folosit.
Pentru înregistrarea perisabilităţilor din timpul transportului se întocmeşte Nota de
recepţie şi constatare de diferenţe cod. 14-3-1A, iar pentru unităţile cu amănuntul, cod.
14-13-1/aA.

Nota de recepţie foloseşte ca document justificativ pentru recepţia bunurilor

intrate şi pentru încărcarea în gestiune. În cazul în care pe timpul transportului se
constată diferenţe, aceasta se întocmeşte în trei exemplare, de către comisia de
recepţie. Înregistrarea în contabilitate se face pe baza acestui document, prin
înregistrarea cantităţilor de marfă efectiv recepţionate. Diferenţele în minus se trec intr-o
listă separată, pe baza căreia se vor stabili şi limitele acceptate din punct de vedere
fiscal prin aplicarea procentelor asupra valorilor de achiziţie.
Pentru minusurile înregistrate în procesul de depozitare, se întocmesc cu ocazia
operaţiunii de inventariere, liste de inventariere distincte (varianta simplificată - cod 14-
3-12/b), care se preiau, de asemenea, în listele de inventariere (cod 14-3-12).
În cazul în care evidenţa de gestiune o ţineţi după metoda global-valorică, lista de
inventariere (cod 14-3-12/a) are rolul de stabilire a diferenţelor valorice în minus.
Inventarierea se face anual, iar în cazul în care activitatea specifică o cere, se face
inventar intermitent.

Din cele prezentate rezultă următoarele:

- normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplică numai

persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit,
în limita căruia cheltuielile cu perisabilităţile sunt deductibile din veniturile realizate,
- perisabilităţile se înregistrează din punct de vedere contabil în cheltuieli de
exploatare cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a
predării gestiunii, după caz,
- limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate mărfurilor în procesul de
comercializare sunt cele prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din
normele date în aplicarea H.G. 831/2004, şi anume:
a)anexa nr. 1, pentru produse alimentare şi nealimentare;
b)anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;
c)anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice şi alte produse de uz veterinar.
Având în vedere prevederile art. 18 şi 19 ale O.G. nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă considerăm că vânzarea sub preţ a
florilor nu se încadrează în interdicţiile referitoare la vânzările în pierdere, iar diferenţa
dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare reprezintă o cheltuială efectuată în scopul
realizării de venituri impozabile, conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal. (Soluţie
oferită în luna februarie 2009)

-9-
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 18 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

Intrebare:
Care este procedura de scoatere din evidenta a clientilor incerti mai vechi de 3
ani sau a celor in litigiu (avem procesul castigat iar debitul si ch de judecata nu au fost
recuperate) ptr care nu s-au constituit provizioane.Este necesara o comunicare scrisa
din partea societatii de instiintare de scoatere din evidenta?

Raspuns:
Hotarare AGA de scoatere a clientilor incerti si in litigiu din evidenta contabila,
comunicare scrisa catre clienti si cheltuiala cu scoaterea din evidenta este considerata
nedeductibila (pentru partea neacoperita de provizion).
Inregistrarea contabila este:
654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi“ = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu“(Soluţie
oferită în luna februarie 2009)

- 10 -
Intrebare:
Cum se justifica contabil si fiscal consumul de carburanti auto? numai pe baza bonului
fiscal de cumparare sau consumul se coreleaza cu foile de parcurs indiferent cati litri consumati
rezulta la 100 de km.Foile de parcurs trebuie vizate (stampilate) de destinatarul transportului ?

Raspuns:
Consumul de carburanti se justifica pe baza bonului fiscal si a foii de parcurs.
Foile de parcurs nu trebuie vizate de catre destinatarul transportului. Foile de parcurs
sunt nominalizate ca document care trebuie sa se afle la bordul vehiculului in
Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
aprobat prin H.G. nr. 1391/2006. Prin foaia de parcurs se justifica numarul de kilometri
efectuati. Astfel, nu se poate justifica o cantitate mare de combustibil la un numar redus
de kilometri parcursi. (Soluţie oferită în luna februarie 2009)

- 11 -
Intrebare:
Va rog sa-mi spuneti daca pot sa emit proces verbal de compensare in valoare
mai mare de 10.000 lei catre firma privata su actul legal care reglementeaza aceste
procese verbale.

Răspuns:
Compensarile intre agentii economici sunt prevazute de Legea 77/1999 si HG
685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor
nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuarii
blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a
datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice.
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 19 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================

Compensarile pentru sume mai mari de 10.000 lei se fac prin intermediul
Institutul de Management si Informatica din cadrul Ministerului Economiei.

Contribuabilii, persoane juridice, sunt obligati sa se conecteze prin INTERNET

sau
sa foloseasca suportul magnetic (dischete) pentru a transmite în baza de date a
Institutului de Management si Informatica datele privind platile restante mai vechi de 30
de zile, cu o valoare mai mare de 100 milioane lei. Pentru facturile care se încadreaza
în aceste conditii se transmit urmatoarele informatii:
a) codul fiscal al persoanei juridice raportoare;
b) codul fiscal al persoanei juridice creditoare/debitoare fata de care raportorul are de
platit/încasat;
c) numarul si data emiterii facturii de catre persoana juridica creditoare/debitoare;
d) valoarea facturii care urmeaza sa fie încasata de persoana juridica raportoare de la
persoana juridica beneficiara;
e) valoarea facturii care urmeaza sa fie platita de persoana juridica raportoare
persoanei juridice furnizoare.

Compensarile se fac pe baza ordinelor de compensare, care au regim special,

sunt numerotate din tipografie, iar evidenta lor este stricta. (Soluţie oferită în luna
februarie 2009)

- 12 -
Întrebare:
Este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil, cheltuiala cu energia
electrica acordata gratuit persoanelor pensioate cf contract colectiv de munca HG
1041/2003, modificata si completata de HG 1461/2003?

Răspuns:
În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit ca
fiind diferenţa dintre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obţinută se adaugă cheltuielile
nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile.
Din formula de calcul a profitului impozabil rezultă că baza impozabilă a
impozitului pe profit se determină pornind de la veniturile şi cheltuielile înregistrate de
persoana juridică în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit acestor reglementări, veniturile sunt sumele sau valorile încasate sau de
încasat în nume propriu din activitatea curentă, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Veniturile sunt din exploatare, financiare şi extraordinare, în funcţie de activitatea
desfăşurată de societate.
Din punct de vedere contabil, cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea
operaţiilor economice care afectează patrimoniul unei societăţi prin diminuarea activului
Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!
====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 20 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
sau prin mărirea pasivului. Organizarea contabilităţii cheltuielilor are la baza concepţia
dualistică specifică ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată şi anume:
- contabilitate financiară, care cuprinde în obiectul său evaluarea şi înregistrarea
cheltuielilor grupate în funcţie de natura activităţilor (de exploatare, financiară,
extraordinară) şi de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de
personal, servicii primite, amortizări).
- contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea
cheltuielilor grupate după destinaţia şi funcţia lor pe feluri de produse, lucrări şi servicii.
Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiară pot fi grupate în funcţie de momentul
angajării lor astfel:
- cheltuieli constatate în momentul plăţii lor, care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de trezorerie,
- cheltuieli angajate cu plata ulterioară, motiv pentru care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de terţi,
- cheltuieli calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fără a
angaja o plată, reprezentate de amortizări şi provizioane.
Potrivit dispoziţiilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1826/2003 pentru
aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea
contabilităţii de gestiune, date în aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, toate
persoanele juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie,
inclusiv contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.
În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, contabilitatea de gestiune va asigura,
în principal, înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe
destinaţii, respectiv pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de
profit, după caz, precum şi calculul costului de achiziţie, de producţie, de prelucrare al
bunurilor intrate, obţinute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, producţiei în curs de
execuţie, imobilizărilor în curs etc., din unităţile de producţie, comerciale, prestatoare de
servicii, financiare şi alte domenii de activitate.
În scopul determinării costurilor unitare astfel încât bunurile, lucrările, serviciile să poată
fi evaluate şi recunoscute în contabilitatea financiară, iar preţurile de vânzare să poată fi
stabilite şi verificate, precum şi pentru analiza costurilor şi a eficienţei activităţii, în
contabilitatea de gestiune cheltuielile se clasifică în:
- costuri de achiziţie;
- costuri de producţie;
- costuri de prelucrare;
- cheltuieli ale perioadei.

Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi al costurilor perioadei,

cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor se grupează în
contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de administraţie.

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 21 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro
Codul Fiscal – 411 intrebari si raspunsuri Proceduri Fiscale
==================================================================
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de
calculaţie, în speţă serviciu, încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct
în costul serviciilor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă
(salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe.
Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe
un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a
persoanei juridice în ansamblul ei.
În vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementărilor Titlului II din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile se
împart în trei grupe:
- deductibile
- cu deductibilitate limitată
- nedeductibile
Potrivit dispoziţiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuate în
scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în
vigoare. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile
înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau
executarea lucrărilor.
Faţă de cele prezentate, rezultă că orice cheltuială, inclusiv cea acordată
pensionarilor conform dispoziţiilor H.G. nr. 1041/2003 privind unele măsuri de
reglementare a facilităţilor acordate pensionarilor din sectorul energiei electrice, cu
modificările şi completările ulterioare, care nu este efectuată în scopul realizării de
venituri impozabile şi care nu este expres prevăzută, nu este cheltuială deductibilă la
calculul profitului impozabil.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul

pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 493/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, aceste facilităţi constituie avantaje în natură, care se supun
impozitării, în condiţiile legii. (Soluţie oferită în luna februarie 2009)

Consultanta oferita de Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili – www.fisc.ro!

====================================================================================================
© Copyright 2009 RENTROP&STRATON – Grup de Editură şi Consultanţă în afaceri Pagina 22 din 22
www.infotva.ro; www.fiscalitatea.ro