fet ema totttca MPOZITUL PE PROFIT Sumar P1. Baza legal P 2. Plititorii de impozit pe profit P.2.1. Categorii de platitori P2.2. Asocierea in participatiune P23. Platitori exceptati P3, Cote de impozitare P3.1. Impozitul minim de plata P 4, Baza de impozitare - Venituri P4.1. Venituri impozabile P42. Venituri neimpozabile P 5, Baza de impozitare - Cheltuieli P5.1. Cheltuieli deductibile P 5.2. Cheltuieli cu deductibilitate limitata P5.3, Amortizarea fiscala / Amortizarea contabila P54. Provizioane P5.5. Recunoasterea dobanzilor aferente imprumuturilor P5.6. Rezerve P5,7. Cheltuieli nedeductibile P 6, Deduceri din impozitul pe profit P 6.1. Sponsorizare, mecenat, burse private P 6.2. Impozit retinut la sursa in strainatate P 7. Recuperarea pierderii fiscale P8.Influente fiscale rezultate din reorganizarea societatilor comerciale P 8.1. Reorganizarea — aspecte introductive P82, Fuziunea P8211. Fuziunea- generalitati 822. Fuziunea prin absorbtie 823. Fuziunea prin contopire P83. Divizarea P84, Cesiunea P85. Retrager' si lichidari "a8 Impozitul pe profitP 9, Declararea si plata impozitului pe profit 9.1 Declararea impozitului pe profit 9.2 Plata imporitului pe profit P10. Impunerea veniturilor unui sediu permanent din Romania P 10.1 Sediul permanent P 10.2Solutia fiscal’ individuala anticipats P 10.3 Acordul de pret in avans; Persoanele afiliate P 10.4 Determinarea prefului de piafd al tranzactiilor P 11. Microintreprindert P11. Aplicarea impozitului minim microintreprinderilor P12. Avaniaje P13. Formulare Impozitul pe profitP9 Declararea impozitului P 9/001 P 9, DECLARAREA $1 PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT 9.1. DECLARAREA IMPOZITULUI PE PROFIT Calculul si declararea anual a impozitului pe profit se face conform prevederilor bone art. 34 din Legea nr. 571/2008 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile legal ulterioare. ’ Potrivit dispozitiilor Ordinului nr, 1.607/2009 pentru modificarea si completarea Ordinului® nr, 101/2008 privind aprobarea modelului si confinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor si contributiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursi, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 757 din 5 noiembrie 2009, incepand cu raportarea privind anul fiscal 2008, plititorii de impozit pe profit au la dispozitie un nou model de declaratie 101, cu termen de depunere pana la 25 aprilie 2010. Conform acestui odin, declaratia privind impozitul pe profit se completeaza si se depune anual, de catre platitorii de impozit pe profit, pana la dala de 25 aprilie inclusiv a anului urmator. Societatile care definitiveaza, pana la data de 25 februarie, inchiderea exercifiului financiar anterior, organizatiile nonprofit, precum si cele care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor sia plantelor tehnice, din pomicultura si viticultura au obligatia si completeze si si depuna declaratia privind impozitul pe profit pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. x Societaile care au defintivat inchiderea exercitiulu financiar anterior, pind la data de 25 februarie inclusiv, a anului urmtor celui de raportare, depun declaratia anualé de impozt pe profit fi s& mai depund formula 100 pentru impozitul pe profit pentratrimestrul IV al nul de raportare, in cazul asocierilor fara personalitate juridic’, pentru impozitul pe profit datorat le c&tre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. ¢) si e) din Legea nr. 571/2003, cu. ‘dificarile si completirile ulterioare, si retinut de persoana juridicd responsabil8, nu se completeaza si nu se depune declaratia anuald de impozit pe profit. 52 Societtile care inceteaza s& existe fn curs anu fiscal at obligatias& completeze si st depuna declaatia privind {mpozitu pe proft piné la data depunerisituatillorfinancire la registra comertuti in cazul in care platitorul corecteaz& declaratia depusa initial, declaratia rectifica- tiva se intocmeste pe acelasi model de formular, inscriind ,.X” fn spatiul special prevazut in acest scop. rectificativa na Impozitul pe profitP 9/002 Declararea impozitului PQ rd. 1-10 rd. 20, 21 rd. 24 rd. 34 banci, ONG-uri rd. Randurile 1 - 10 se completeaza cu datele corespunzatoare, inregistrate in evidenta contabila. fn totalul cheltuielilor de exploatare este inscrisé si cheltuiala cu impozitul pe profit (impozital pe veniturile microintreprinderilor, fn cazul in care societatea, in cursul anului fiscal, a devenit platitoare de impozit pe profit, potzvit art. 107), in cazul in care se inregistreaza un rezultat negativ (pierdere), acesta se inregistreaza cu semnul minus, Randurile 20 si 21 se completeaza cu veniturile neimpozabile previzute la art. 20 si20! din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Randul 24 se completeazé cu sumele reprezentand cheltuielile cu impozitul pe profit finregistrate in evidenta contabilé. in cazul societatilor care in cursul anului 2009 au devenit platitoare de impozit pe profit, potrivit art. 107' din Codul fiscal, la acest rnd se inscritt si sumele reprezenténd cheltuielile cu impozitul pe veniturile microintreprinderilor,inregistrate in evidenfa contabilé. Randul 34 se completeaza cu sumele reprezentnd alte cheltuieli nedeductibile, cum sunt: V depasirile limitelor admisibile, stabilite prin dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificrile si completarile ulterioare, cu exceptia: ~ cheltuielilor de protocol; ~ cheltuielilor cu provizioanele si rezervele, expres prevaizute la art, 2 din Cod; ~cheltuielilor cu dobanda gi diferentele de curs aferente acesteia, expres, prevazute la art, 23; ~ cheltuielilor cu amortizarea fiscal, expres previzute la art, 4 din Cod; V cheltuietile previzute la art. 21 alin, (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia: ~ cheltuielilor cu impozitul pe profit/venit sia diferentelor calculate cu aceeasi Gestinafie din anii anteriori; ~ cheltuiclilor reprezentand penalitati de intarziere calculate conform preve- derilor Codului de procedura fiscal; ~ cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile. Din aceste cheltuieli se scad cele pentru care nu s-a acordat deducere initial, cum sunt cheltuielile cu impozite (rambursate), cheltuielile cu penalititi de intarziere (rambursate), cheltuieli cu provizioane nedeductibile (recunoscute ulterior); ~ cheltuielilor cu sponsorizarea si mecenatul, cu bursele private si cele acordate bibliotecilor de drept public, limitate expres la art. 21 alin. (4) it. p) din Cod ~ alte cheltuieli care nu sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Sectiunea C ,Date privind definitivarea impozitului pe profit anual” se comple- teaza de citre societtile bancare romanesti si de sucursalele bancilor strane, care au. facut plat in contul impozitului pe profit in anul 2009. Indicele de inflatie pentru actualizarea platilor este 5% pentru anul 2009, conform. Ordinului nr. 297 /2009. Aceasta secfiume se completeaza si de care organizatiile nonprofit si de societatile care au realizat venituri majoritare din cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomi- cultura si viticulturé Sectiunea C ,Date privind definitivarea impovitului pe profit anual”, punctul Il, se completeaza de cétre ceilalti platitori de impozit pe profit, astfel: La randul 1 se preia suma fnscrisé la rndul 44, din sectiunea B, reprezentind impozitul pe profit anual. Impozitul pe profit "00[RENTROP & STRATON- Tare spose pet Const ® P9 Declararea impozitului P 9/003 La randul 2 se inscrie suma reprezentind diferenta de impozit pe profit stabilita de organele de inspectie fiscala pentru anul fiscal de raportare. La randul 3 se inscriu sumele reprezentind impozitul pe profit datorat, declarate prin formularul 100, pentru trimestrele I, Il si Ill, in anul 2009, Se preiau sumele inscrise lard. 1, respectiv la rd. 2 din formularul 100, Acest rand se completeaza in situatia in care, pentru trimestrele respective socie- tatea a realizat impozit pe profit mai mare decat impozitul minim calculat conform att, 18 din Cod, Tot aici se trec si sumele corectate prin formularul 710 ,.Declaratie rectificativa”. La randul 4 se inscrie suma reprezentind impozitul pe profit, declarata prin formularul 100, pentru trimestrul IV, de catre platitorii care definitiveaza inchiderea exercitiului financiar anterior pind la data de 25 aprilie inclusiv a anului 2010. Acestia au obligatia ca pentru trimestrul IV sa plateasca impozitul la nivelul impozitului calculat si evidentiat pentru trimestrul III 2009. ‘Tot aici se trec si sumele corectate prin formularul 710 , Declaratie rectificativa”. La randul 5 se inscriu sumele reprezentind impozitul minim, declarate trimestri- al prin formularul 100 de citre platitori care, potrivit art. 18 alin. 2) si (9), au rea- Jizat un impozit pe profit mai mic decat cel calculat conform transelor de venit. La acest rand se preiau sumele inscrise la rd. 1.1, respect la rd. 2 din formularul 100. In situatia in care sumele au fost corectate prin depunerea formularului 710 _ Declaratierectificativa’, se vor prelua si acestea. La randul 6 se inscriu sumele reprezentind impozitul pe veniturile microintreprin- derilor, declarat pentra anul 2009 prin formularul 100 de citre microintreprinderile care, in cursul anului fiscal, au devenit platitoare de impozit pe profit, potrivit art. 107° din Legea nr. 571/2003, cu modificérile si completarile ulterioare. Se preiau sumele inscrise la rd. 1, respectiv la rd. 2 din formularul 100. Acest rind se completeaza de cétre microintreprinderile care au devenit platitoare de impozit pe profit én anul 2009 si care au realizat un impozit mai mare decat impozitul minim. La acest rand se trec si sumele corectate prin formularul 710 ,.Declaratie reetificativa”. La randul 7 se fnscriu sumele reprezenténd impozitul minim, declarate trimestri- al prin formularul 100 de cétre microintreprinderile obligate la plata acestuia si care in cursul anului fiscal devin platitoare de impozit pe profit, potrivit art. 107°. Tot aici se tree si sumele corectate prin formularul 710 , Declaratie rectficativa Randul 9 se completeaza cu impozitul minim aferent trimestrului 1V, prevézut la art. 18 alin. (2) si @) din Legea nr. 571/2003, cu modificdrile si completarile ulte- rioare. Suma fnscrisi la randul 8 ,Diferenté de impozit pe profit” se compara cu suma inscrisé la randul 9 ,mpozit minim pentru trimestrul IV", Suma mai mare se preia la randul 10 sau 11, dup caz. Dacé suma inscrisa la randul 8 este mai mare decat cea fnscrisé la randul 9, suma reprezentind impozitul minim aferent trimestrului IV se completeaza cu aceasta la randul 10. Daca suma inscrisi la randul § este mai micd decét suma inscrisi la randul 9, suma reprezentnd impozitul minim aferent trimestrului IV se trece la randul 11, in cazul in care platitorul impozitului pe profit corecteaza declaratia depusi, declaratia rectificativa se intocmeste pe acelasi model de formular, inseriind ,,X” in spatiul special prevazut in acest scop. rd. 2 rd. 3. rd. 1d.6 1.9 1.08 Impozitul pe profitP 9/004 Declararea impozitului PQ Exempluz Pentru o scurté exempliticare, Iudm cazul unei microfntreprinderi care, in anul 2009, a realizat cenituri,impértite pe trimestre, astfel: ~trimestrul | = 220.000 lei, ~trimestrul I ~trimestru! II] ~trimestrul IV La un curs conventional de 4,25 lei/euro, societatea devine plititoare de impozit pe profit din rimestrul I] 2009 (430.000 : 4,25 = 101.176 euro). Incepénd cu trimestrul If 2008, societatea calculeazd si plateste impozit pe profit, ludnd in calcul eniturile si cheltuielile realizate de la inceputal anului. Cazul este expres prevazut de art. 107' Titlal IV din Codul fiscal. Pentru trimestrul I, societatea a platit un impozit de 6.600 lei La finele anului 2008 a realizat venituri in sumd de 380.000 le. Cursul euro la 31.12.2008 a fost = 3.9852 lei/euro. 2 Pentru trimestrul Il calculeaz un impozit pe profit, camulat de la inceputul anului, de 17.600 lei. Pentru trimestrul II scade impozital pe venit plait in trimestrul I= 11.000 lei. Potrivit transei de venit, impozitul minim este pentru trimestrul II = 1.083 li. Rezulté ci declara si plateste un impozit de 11.000 lei. Pentru trimestrul If calculeaza un impozit pe profit de 20.800 lei Declaré si plateste un impozit de 3.200 lei (20.800 - 6.600 - 11.000). Impozitul minim pentru trimestrul III este de 1.625 lei. 5 Pentru trimestrul IV pliteste la nivelul trimestrului IT = 3.200 lei. © _Indiferent de perioada de 1a care microintreprinderea devine platitoare de impozit pe profit, aceasta este obligati si depund gi Declaratia 101 privind impozitul pe profit, cu respectarea termenelor de declarare si plati previzute la art. 10 gi 11, Titlul II din Codul fiscal. fin Dectaratia 101 inregistreaza la rd. 44 un impozit de 6.000 lei, ca urmare a cheltuielifor cu srentele de curs inregistrate Ia finele anului si a unor venituri financiare din dividende, icimpozabile, potrivit art. 20 din Codul fiscal. La sectiunea C ,,Date privind definitivarea impozitului pe profit anual", punctul II, dnscrie la 1 suma de 6.000 lei La rd, 3—suma de 14.200 lei. La rd, 4—suma de 3.200 lei La rd, 6 ~suma de 6,600 lei La rd, 8 suma de 14.800 lei. Lard, 9—suma de 1.625 lei. Lard, 11 —suma de 1.625 lei Lard, 12~suma de 14.800 lei. Rezulta o diferemta de impozit pe profit de recuperat de 14.800 lei. me dispozitilor ar. 26 din Legea nr. 571/2008 privind Codul fiscal, cu mocificrile si completirile ulterioare, perderea anual realizati incepind cu anul 2009 si declarata prin declaratia de impozit pe profit se recupereaz [_tsmatoni7 ani onset Impozitul pe profit : oryGh career eee Pi2 Avantaje[ —P 12/001 P9, AVANTAJE 1. Tratamentul contabil gi fiscal al subventiilor Reglementatile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, definesc atat notiunea de subvenfii, cit si incadrarea acestora: subventii ~in subventi aferente activelor; ~ in subventii aferente veniturilor. Ordinul nr. 1.752/2005 isi va inceta aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2009, fiind abrogat © de Ordinul nr. 3.055/2009, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 766 din 10 noiembrie 2009, care intra in vigoare la 1 ianuarie 2010! in general, subventiile sunt acele sume primite de la Guvern, Agentii guverna- mentale gi alte instituti similare nationale si internationale pentru: © construirea sau achizitionarea de active imobilizate (in cazul subvenfiilor afe- rente activelor); © compensarea anumitor cheltuieli sau acoperirea unor pierderi apirute in urma ‘unor calamitati, sau pentru a acoperi anumite cheltuieli viitoare etc. (este cazul scop subventiilor aferente veniturilor); ‘© compensarea sumelor primite sub forma de salarii in cazul angajérii de proas- peti absolventi etc. in conformitate cu principiul independentei exercifiului, subventiile se recunosc, pe 0 bazi sistematicd, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuiclilor aferente pe care aceste subventii urmeaza si le compenseze. Specific subventiilor este faptul 4, datorita caracterului lor nerambursabil, trebuie recunoscute ca venituri. Atasarea acestor venituri diverselor perioade de gestiune depinde de natura subventiilor. x. Aste, in cazul subventilor destinate imobilizitilor,acestea se trec pe venituri oda cu inregistrarea cheltuielilor cu amortzarile deoarece cheltuelile cu imobiizérile apar sub forma amortizarilor. CClelaltesuibventii sunt recunoscute ca venturi in momentul primini lor, deoarece si cheltuelle pe care le acopers sunt cheltuel ale perioadei in contabilitatea entititilor beneficiare, subventiile se inregistreazd cu ajutorul contului 445 , Subventii", ast! contabilitate w Recunoasterea dreptulti de incasare a subventiilor: - Impozitul pe profitP 12/002 _| Avantaje P12 445, = b »Subventii” 131 ,Subventii guvernamentale pentru investiii” 132 contabilitate subventii subventii asimilate conturi sintetice Exempla: imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii” 138 Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investiii” w incasarea subventiilor: 512 = 445 .Conturi curente _Subventii” Ja banci” Subventile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea cérora princi- pala conditie este ca entitatea beneficiard s4 cumpere, sA construiasca sau si achizitioneze active imobilizate. O subventie guvernamentala poate imbrica si forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate a valoarea justi Sunt asimilate subventiilor pentru investitii: © conatiile primite pentru investti si © plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale. O categorie aparte o constituie fondurile nerambursabile cu caracter de subventii pentru investi, Atat subventile propriu-zise, cat si fondurile cu caracter neram- bursabil, donatiile si plusurile de imobilizari constatate la inventar se inregistreaz’ Ja intrarea lor in patrimoniul entitatii drept componente de capital propriu, prin creditarea contului corespunzator din grupa 13 ,Subvenfii pentru investiti”. In cadrul acestei grupe s-au introdus conturi sintetice de gradul I pentru fiecare categorie in parte. Astfel: Contul 131 ,Subventii guvernamentale pentru investitii” v Contul 132 ,Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii” ¥ Contul 133 ,Donatii pentru investi” v Contul 134 , Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” Contul 138 , Alte sume primite cu caracter de subvenfii pentru investiti”, De cele mai multe ori, momentul acordarii subventiei si momentul virari efective a sumei reprezentand subventia nu coinci. Acordarea presupune fnregistrarea unei creante prin debitarea conturilor sinte- tice de gradul Il, corespunzatoare, ale contului 445 ,Subventii”. La incasarea sumelor, concomitent cu debitarea conturilor corespunzaitoare de lichiditai (in lei sau in valuta), se crediteaza conturile de creante din subventii Dac sumele sunt in valut, la incasarea subventiilor trebuie recunoscute dife- renfele de curs valutar. Considerim cazul unei societafi care achizitioneaz’ o constructie pentru activitatea de woductie, in valoare de 100.000 lei + TVA. ! De la bugetul statului primeste 0 subvemtie in suma de 60.000 lei. Impozitul pe profit 1108P12 Avantaje[ _P 12/003 } Cliidirea se amortizeaza liniar, intr-o perioada de 30 de ani. Din punct de vedere contabil au loc urmitoarele inregistrari: Y primirea facturii de la furnizorul de imobilizari: % = 404 119.000 lei »-Furnizori de imobilizari" 2131 100.000 tei Echipamente tehnologice 4426 19.000 lei TVA deductibila” ¥ se inregistreaza subvemtia acordaté: 4451 131 60,000 tei ,Subventii guvernamemtale"* .»Subventii guvernamentale pentru investi V se inregistreaza incasarea subventiei: 5121 = 4451 60.000 lei »Conturi fa binci in lei .»Subvemtii guvernamentale" V se achita furnizorul: 404 = 5121 119.000 lei .Furnizori de imobilizari* »Conturi la banci in lei“ Y pe misura amortizarii constructiei, se fnregistreaza trecerea la venituri a subventiei: 131 = 7584 2.000 lei »Subventii guvernamentale »Venituri din subvent pentru investitii* pentru investi ¥ se inregistreazat amortizarea anual: Amortizarea anualé = 100.000 : 30 ani = 3.333 lei/an, din care: Amortizarea anual subventionata = 60.000 : 30 ani = 2.000 lei/an 6811 = 2813 2.000 lei 2 ,Cheltuieli de exploatare , Amortizarea instalaiilor, 2 privind amortizarea mifjloacelor de transport, 2” imobilizarilor animalelor $i plantatiilor* : 6811 = 2813 1.333 lei $ ,Cheltwieli de exploatare »Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea mijloacelor de transport, imobilizatrilor” animalelor si plantatiilor* Calculul se continua si pentru ceilalti ani, daca constructia nu este vanduta. 2. Donatii pentru investitii Un alt caz este cel al donatiilor pentru investti RENTROP & STRATON- Tate dnpoote pnt Cotas © Toe Impozitul pe profitP 12/004 | Avantaje P12 Exemplu: O societate primeste cu tithe gratuit un autoturism in valoare de 4.000 lei. Durata normal de uilizare a acestuia este de 5 ani. Inregistrérile contabile sunt: ¥ se inregistreaza donatia. 2133 = 133 4.000 lei ,-Mijloace de transport” _ Donafii pentru investiti” ¥ se calculeazi amortizarea in primul an: 6811 = 2813 800 lei Cheltuieli de exploatare ,,Amortizarea instalatiilor, privind amortizarea _mijloacelor de transport, imobilizarilor” animalelor si plantatiilor” w se trece la venituri valoarea donafiei aferente partii amortizate: 133 . 7584 800 lei . Donatii pentru investiti” / Venituri din subventii pentru investitii” 3, incadrarea de absolventi si/sau persoane cu handicap Potrivit disporitiilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modifica si completarile ulterioare, anga- jatorii care incadreaza in munca pe duraté nedeterminata absolventi ai unui institut de invatamant primesc lunar, pe o perioada de 12 luni pentru fiecare absolvent, respectiv 18 luni pentru persoane cu handicap, o sum@, astfe: —un salariu de baz minim brut pe tard, in vigoare la data incadrarii in munci a unui absolvent al ciclului inferior, liceu sau scoala de arte si meserti; ~ 1,2 salarii de baz minime brute pe tard, in vigoare la data incadririi in munca a unui absolvent de invtimant secundar superior sau invatmant postliceal, ~15 salarii de bazi minime brute pe fara, in vigoare la data incadririi in munci a ‘unui absolvent de fnvtdmant superior. Totalul sumelor cuvenite societafii care fncadreaz fn aceste conditii se recu- pereazii din contributia de 3% datorata de aceasta la Agentia de somaj, iar ceea ce depaseste aceasta sumi se vireaza de catre institutia respectiva in contul deschis de societate la Trezoreria in raza cdreia isi are sediul social. sume acordate Principalele inregistrari in evidenta contabila sunt: © inregistrarea salariului cuvenit absolventilor institutiilor de invatamant: 641 = 421 /Cheltuieli cu salarile _Personal-salari datorate” personalului” © fnregistrarea sumelor refinute din contributia la Fondul pentru plata ajutorului de somaj (3%): 437 7 m4 _ Ajutor de somaj" Nenituri din subventii de exploatare pentru plata personalului” © recuperarea sumelor, atunci cAnd totalul salarilor absolventilor este mai mare decat contribufia la Fondul pentru plata ajutorului de somaj: integistrare contabila Impozitul pe profit 108607) meson a smaroN-T00 wo act P12 Avantaje| P 12/005 | 445 = 7414 »Subventii* ,Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului” (pentru diferentele care se recupereaza de la Agentia de somaj) 4, Acoperirea platilor compensatorii pentru salariafii disponibilizati Sume pentru acoperirea plitilor compensatorii pentru salariatii disponibilizati, acoperire materii prime si materiale, pentru acoperirea cheltuielilor de personal prin crearea plati de noi locuri de munci si pentru alte cheltuieli de exploatare. compensatorii > Exemplu: 2 O societate comerciald primeste 12,000 lei pentru cheltuieli cu plitile compensatorii pentru + salariatii disponibilizati: 2 @ se inregistreaza cheltuielile cu sumele datorate salariatilor disponibilizati: 6458 = 462 60.000 lei Alte cheltuieli privind »Creditori diversi'* asiguririle si protectia sociala @ se achita sumele datorate salariatilor disponibilizati: 462 7 5311 60.000 lei Creditori diversi“ Casa in lei" 2 @ se fnregistreaza, pe baza extrasului de cont, suma fncasati sub forma de subventie: 5121 = AIS 12.000 lei Conturi la banci in tei'* »-Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie social" 5, Subventii pentru evenimente extraordinare, Acestea nu sunt legate de activitatea normala, curenta, a entitatii, dar se referd la compensatiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamitati sau alte eveni- mente extraordinare. Subventiile din aceasta categorie se recunosc ca venituri ale perioadei, dar de natura extraordinara, fn creditul contului 771 ,,Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare”. evenimente extraordinare 6. Fonduri structurale si fonduri nerambursabile. Acestea, potrivit reglementirilor legale, reprezinta contributile financiare primite cu titlu de asistenta financiari potrivit Memorandumurilor de infelegere incheiate intre part. Fondurile structurale sunt fonduri post-aderare, alimentate prin bugetul Uniunii Europene, al céror scop este sa acorde sprijin statelor membre. Domeniile de interes fonduri sunt: educatia, cercetarea, agricultura, dezvoltarea, IMM-urile. De asemenea, 0 nerambursabile atentie deosebita primesc regiunile mai putin dezvoltate. Fondurile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurarii unor activitaji din omenii pentru care nu existi resurse financiare suficiente, accesibile in mod curent. Aceste fonduri au caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor 1 Impozitul pe profitP 12/006 __| Avantaje P12 inregistrare contabila tratament fiscal situatii in care statul beneficiar nu are experienta sau resursele materiale ori umane necesare pentru a rezolva pe cont propriu. Aceste fonduri nerambursabile sunt insolite de metodologia specifica care trebuie respectata in procesul de acordare a finanfétilor si nu pot fi utilizate decat pentru destinatia pentru care au fost acordate Si in cazul fondurilor nerambursabile pentru investitii se utilizeaza ct. 132 imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii”, in contra- partida cu debitul ct. 452 ,imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventi”. Pe masura incasirii sumelor aferente finantarii, se stinge creanta. Majoritatea proiectelor au finantarea in transe. Pe masura amortizarii mijloacelor fixe procurate din subventii, cote-parti din subventia respectiva egala cu amortizarea calculat sunt trecute din categoria capi- talurilor proprii asupra veniturilor din subventi. In acest scop se utilizeaz’ contul 7584 , Venituri din subventii pentru investitii”, care se crediteaz in momentul recunoasterii cheltuielilor cu amortizarea. Reflectarea in contabilitate se face ca si fn cazul subventiilor pentru investiti. Din punct de vedere contabil, este de refinut faptul ci subventiile trebuie recunoscute ca find venituri in perioada in care sunt recunoscute $i cheltuielile, fn cazul in care incasarea subventiei se face intr-un exercitiu anterior recunoasterii veniturilor, aceasta se poate contabiliza ca venit inregistrat in avans sau venit amanat. In situatia in care incasarea subventiei este ulterioara aparitiei cheltuielii, respec- tiv venitului, pentru inregistrarea venitului se utilizeaz8, in contrapartida, contul de creante 445 ,Subventi’ Din punct de vedere fiscal, respectiv al calculului impozitului pe profit si venit, sunt aplicabile urmatoarele prevederi din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completatile ulterioare: © potrivit dispozitiilor art. 20 lit. d), veniturile prevazute expres in acorduri si ‘memorandumuri aprobate prin acte normative sunt venituri neimpozabile; © in cazul in care prin respectivele acorduri se stabileste 4 profitul rezultat din derularea activitatilor convenite este neimpozabil, este obligatorie organizarea si conducerea contabilitsii de asa maniera incat si se poata identifica cheltu- ielile aferente acestor venituri; © veniturile de natura subventilor prevazute fn acte normative se scad din baza de calcul a rezervei legale, previzute la art. 22 alin, (1) si din cea la care se aplicd limita de 2% pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor de protocol, conform art. 21 alin, (3) lit. a); © a art. 108 lit. c) se precizeaza ci din baza impozabila a impozitului pe veni- turile microfntreprinderilor se scad: ,veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finanfarea investitilor’. 7. Tratamentul contabil si fiscal al participarii salariatilor la profit Potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicat’, cu modificarile si completirile ulterioare, rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste anual gi reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. Impozitul pe profit N08@ RENTIOP &STRATON Ta 1 inpateporty Conair P12 Avantaje | P 12/007 Potrivit acelorasi reglementari, la art, 19 se prevede ci rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabileste la inchiderea exercitiului, Repartizarea profitului contabil se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile expres previzute, dup apro- barea situatilor financiare anuale. Situatiile financiare anuale, insotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari, dupa caz, sunt aprobate fn adunarea generald. Tot adunarea general’ a asociatilor/actionarilor stabileste si dividendul Din punct de vedere contabil, profitul realizat in exercitiul curent se repartizeazi la: ~rezerve; ~ poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile; ~ distribuirea de dividende; ~ surse propri de finantare. Contabilitatea rezervelor se fine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale gi alte rezerve. Rezultatul reportat se inregistreaza in contul 117 , Rezultatul reportat”. Rezultatul reportat reprezinté un rezultat calculat in exercitiul curent si transferat din diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. in aceasta categorie se inscriu toate rezultatele ~ profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalte exercitiifinanciare precedente. Contul 117 ,Rezultatul reportat” este un cont bifunctional. Articolul contabil privind repartizarea profitului net la rezerva legala in exercitiul curent este: 19 = 1061 . Repartizarea profitului” »Rezerve legale” Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se preia in ct. 117 ,Rezultatul reportat”, de unde urmeaza si fie repartizat pe celelalte destinatiilegale: 129 = 17 1 Repartizarea profitului” Rezultatul reportat” Remunerarea capitalului investit, cel adus de actionari sau asociati, este reprezen- tald de dividend. repartizarea profitului obiective repartizare finregistrare contabila x Remunerarea capitalului uman, salariati, este realizaté prin intermedi salaiului sau al alto stimulente,inclusiv| prin celal primelor eprezentind participarea la profit. De aceea ei nu pot primi dividende (coti-parte de profit), i pot fistimulati pentra obtinerea de profit prin acordarea de sume sub forma primelor. O derogare dela repartizarea profitului neta fst stabiltS pan fn anul 2003 prin dispozitile ar. 178 alin. (4) din Legea societitilor comerciale, potrvit cfrora ,Fondatori, administratori si personalul societiii vor participa la Denefici, daci aceasta este prevanuti in actul constitutiv ori in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobati de adunarea generala extraordinari Ca urmare a modificarlor aduse Legii societitilor comercial, prevederea referitoare la participarea salaratilor la profit a fost elimina art 178 alin. (4) modificndu-seastel:,Fondatoil vor participa la profit, dacé acest cru este prevazut in act constiutiv or, in lipsa unor asemenea prevederi a fost aprobat de adunarea general extraori Este adevarat ci, de-a lungul timpului, unele acte normative, ca de exemplu Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau baza legal ee Impozitul pe profitP 12/008 Avantaje Pa baza legal majoritar de stat, precum si la regiile autonome, au prevazut ci pand la 10% din profitul obtinut poate fi repartizat pentru participarea salariatilor la profit Activitatea societitilor nationale, companiilor nafionale, societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat si regiilor autonome este reglementati de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, si nu de ctre Legea societitilor comerciale. x Fat cle acestereglementii legislative rerult c societal cu capital privat mu ma au posi litatea de a distribu {ncepind cu profitul anului 2003, cote de profit net salariailor proprii, ci numa asociatilor sau actonarilor. societati si companii nationale Exemplu: fn aplicarea prevederilor Legit nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulte- rioare, au fost elaborate Ordinele ministrului finantelor publice nr. 128 din 15 februarie 2005 privind unele reglementari contabile aplicabile agentilor economici si nr. 418/2005 privind unele precizari contabile aplicabile agenfilor economici si au fost completate dispozitile Ordonantei Guvermului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum i la regile autonome. ‘Odata cu intrarea in vigoare a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementérilor contabile conforme cu directivele europene, cu modi- ficdrile ulterioare, contul 424 a fost redenumit ,Prime reprezentand participarea salariatilor la profit’. Aceasta a fost necesar pentru respectarea principiului indepen- denfei exercifiulu, in sensul cd sumele primite de salarati trebuie s& afecteze rezultatul exercifiului si nu pe cel vitor. Considerim cazul unei societiti comerciale care realizeazé la finele anului 2008 un profit net de 2.400.000 lei. Pentru ca prima de 6% prevazuta in contractul colectiv de muncé sé fie acordaté elt, se fnregistreazé un provizion de 144,000 lei, la care se adauga valoarea tuturor celorlalte $ contribufi datorate conform reglementarilor legale in domeniu. Articolul contabil aplicabil fn acest caz este: 6812 = 1518 ./Cheltuieli de exploatare , Alte provizioane” privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli” si 12 es 6812 _ Profit si pierdere” _Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli* in anul 2009, in urma aprobirii adundrii generale a actionarilor, se fnregistreazé distribuirea efec- tiva a primelor pentru participarea salariailor la profit 64 = 44 / Cheltuieli cu salarile . Prime reprezentind ppersonalul” pparticiparea salariatlor la profit” 1518 = 7812 _ Alte provizioane" . Venituri din provizioane” Ca urmare a acestor inregistrari, rezultatul contabil al exercitiului 2009 nu este afectat deoarece $ venitul fnregistrat cu reluarea provizionului este contracarat de cheltuielile cu remunerarea perso- { nalului i a contribufiilor aferente. Impozitul pe profit 140(PS era ire P 12 Avantaje| P 12/009 Din punct de vedere fiscal, cheltuiala cu provizionul constituit in anul 2008 este nedeductibila la calculul profitului impozabil, potrivit dispozitiilor Titlului IL, art. 22 alin. (1) din Codul fiscal. In anul 2009, venitul fnregistrat din reluarea provizionului este venit neimpozabil, potrivit dispozitilor Tithului Il, art. 20 lit. d) din Codul fiscal. nedeductibilitate Cheltuielile salariale si cheltuielile cu contributiile aferente inregistrate in anul provizion 2009, dupa aprobarea situatiilor financiare de citre adunarea generald a actiona- rilor/asociatilor sunt deductibile la calculul profitului impozabil, numai daca se re- gisesc in costul produselor realizate si/sau al serviciilor prestate, conform dispo- Zitiilor art. 21 alin. (1), Titlul II din Codul fiscal. Fata de cele prezentate rezulté ca salariatii (care nu sunt asociati/actionari) nu pot participa la distribuirea profitului. Ei pot fi recompensafi cu prime care sunt tratate, potrivit art. 55 din Codul fiscal si pct. 68 din Normele de aplicare ale Codu- lui fiscal, cu drepturi asimilate salariilor si sunt impozitate ca atare. prime 8, Tratamentul fiscal aplicabil bonurilor de valoare Bonurile valorice de tipul tichetelor de masi, tichetelor cadou, tichetelor de cresa sau tichetelor de vacant pot fi oferite salariafilor in conditille stabilite prin contrac- tul colectiv de munca. Actele normative care reglementeaza acordarea acestor tichete sunt: ~Legea nr. 142/198 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificirile si completirile ulterioare, ~ Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si tichetelor de cresé, cu modificirile ulterioare, - Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta. baza legal Tichete de masi Salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de ‘munci, pot primi o alocajie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de ‘masi, suportatd integral pe costuri de angajator. Lunar, fiecare salariat poate folosi un numar de tichete cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate. De asemenea, pot fi efectuate cheltu- ‘eli pentru salariatii proprii, corespunzatoare valorii nominale a tichetelor de masé, side citre angajatorii care au organizate cantine-restaurant sau bufete, tichete de masa x Acotdarea tichetelor de masi nu este conditionaté de obfinerea de profit contabil. Acestlucru depinde numai de politica manageriala promavata de fiecare societate. Nu exista un act normativ care si replementeze limitarea acordritichetelor de masi de obtinerea proftului contabil | Incepind cu data de 1 septembrie 200, potrvit dspocitilor O.U.G. ne. 161/20, chetee de masi au o valoare de 872k Exemplu: Din punct de vedere contabil au loc urmétoarele inregistréri: © se fnregistreaza valoarea facturi, care reprezinta valoarea, s spunem, celor 200 de tichete de ‘masi achizitionate de la unitifile emitente: To Impozitul pe profitP 12/010 _| Avantaje P12 : % 7 401 1.704,8 lei 5328 /Furnizori* 1.696 lei Alte valori” 628 713 lei te cheltuieli cu serviciile executate de terti” 4126 1,35 lei TVA deductibilé” © se inregistreazd plata facturi 401 = 5121 1.70448 lei Furnizori“ _Conturi la banc in lei” © se inregistreaza valoarea nominals a tichetelor de masé distribuite salariafilor si trecerea valorii acestora pe costuri: 642 = 5328 1.696 lei Cheltuieli cu tichetele de Alle valori“ 1asd acordate salariatilor” Magazinele care accept tichetele de masa ca plata a alimentelor cumpérate fac urmatoarele wegistriri fn evidenta proprie: © vanzarea produsefor alimentare: 4111 = % 1.696,00 lei e »Clienti” 5 707 1.425,21 lei .Venituri din vanzarea marfurilor” “a7 270,79 lei TVA colectata” © incasarea contravalorii produselor: 5328 411 1.696 lei /Allte valori” »Clienti” © trimiterea tichetelor unitatii emitente: 461 = 5328 1.6%6 lei Debitori diversi” Alte valori” @ incasarea contravalorii tichetelor: 5121 = 461 1.628,16 lei ,Conturi la bainci fn lei” Debitori diversi” Diferenja de 67,84 lei o reprezinté comisionul refinut de societatea emitenta. © inregistrarea comisionului: % = 461 6784 lei _ Debitori diversi 628 54,95 lei 2, Cheltuieli cu serviciile executate de terti” 4426 1289 ei + TVA deductibila” Impozitul pe profit 108Go) siete tral tations P12 Avantaje| —P 12/011 Din punct de vedere fiscal, potrivit dispoziilor art. 21 alin. (3) lit, e) din Codul fiscal, cheltuelile eu tchetele‘de ‘mas acordate angajailor conform legi sunt deductible la caleull prota impozabil Tichete cadou si tichete de cresa Potrivit dispozitiilor Legit nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresé, urmatoarele persoane pot utiliza bilete de valoare sub forma tichetelor cadou sia tichetelor de cresa: v regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile comerciale, indiferent de forma juridicd de organizare si de forma de proprietate; institutile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si de legea privind finantele publice locale, indiferent de sistemul de finanfare si subordonare, inclusiy cele care se finanteaza integral din venituri proprii © institutiile financiare si institutiile de credit; utilizatort ¥ organizatile cooperatiste, societitile agricole si alte forme de asociere agricola tichete cu personalitate juridicé, organizatiile nonprofit, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridicd constituita potrivit legislatiei romane; ¥ persoanele fizice care incadreaza personal pe baz de contract individual de munca, Tichetele cadow si tichetele de cresé sunt bilete de valoare. Angajatorii pot utiliza tichetele cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publictate, in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a aces- tor tichete, prevazute in bugetele proprii, aprobate potrivit legii, in pozitii distincte de cheltuieli, denumite tichete cadou. Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in ehete bbaza unui raport de munca reglementat de Legea nr. 53/2003 ~ Codul muncii, cu modificirile si completirile ulterioare, sau de o lege speciala pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale. Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei previzute in bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potri- vit legii,intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita , Tichete cadou” pentru chel- tuieli sociale. cadow ‘Angajatii din cadrul unititilor prevazute in mod expres in lege, care beneficaza de tichote cadou, pot benefica si | de tichete de cres4. Acordarea tichetelor cadou nut exchude acordarea concomitenta sia tichetelor de cresi pentru acelagi angajat Tichetele de cresa se acorda angajatilor care au copii, pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 3 ani. Tichetele de crest se acorda la cerere, unuia dintre parinti sau, optional, tutorelui, celui ciruia i s-au incredintat copii spre crestere si educare ori in plasament familial, pe baza livretului de familie tichete de cresa od Impozitul pe profit/P 12/012 _ | Avantaje P12 Exempla: Osocietate achizitioneaza un numa de 1,000 de tichete cadou pentru sarbatorile de iarnd. Valoarea unui tichet este de 12 le, Inregistrdrile in evidenfa contabilé sunt: © la achizitionare: % . 401 12.571,20 lei , Furnizori” 5328 12,000 ei Alle valori 628 80 lei _ Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 4426 91,20 ei AVA deductibilé” © se inregistreaza plata facturi: 401 = 5121 12.571,20 lei »Furnizori” Conturi la banci in lei” © se inregistreaza valoarea nominalii a tichetelor de masa distribuite salariailor si trecerea valorii acestora pe costuri: 6458 = 5328 12.000 lei Alle cheltuieli privind Alte valori” asigurarile si protecfia social” Magazinele care accepta tichetele cadou ca plati a produselor cumpirate fac urmétoarele tnregis- ‘ii fn evidenta proprie: @ vanzarea produselor: an = % ‘12.000 lei / Clienti” 07 7.33151 lei (/Venituri din vanzarea mérfurilor” 4027 4.66849 lei g TVA colectata” + @ incasarea contravalorii produselor: : 5328 S alll 12.000 lei Alte valori” _Clienti” @ trimiterea tichetelor unitatii emiten 461 5328 12,000 lei Debitori diversi” Alte valori” © incasarea contravaloriitichetelor cadou: 5121 = 461 11.520 lei _,Conturi la banci in lei” _ Debitori diversi” Diferenfa de 480 lei o reprezinta comisionul refinut de societatea emitenta. © inregistrarea comisionului: % 461 480 lei _ Debitori diversi” Impozitul pe profit 109P12 Avantaje| —P 12/013 628 388,80 lei ,-Cheltuielicu servictile executate de terfi” 4026 91,20 lei {TVA deductibila” Potrivit dispozitiilor Codului fiscal, cheltuielile cu tichetele cadou sunt deduc- tibile la calculul profitului impozabil in limita cotei de pana la 2% aplicati asupra valorii cheltuielilor cu salariile angajatilor. 2% Sunt beneficiari ai tichetelor cadou salariatii si copiti minori ai acestora. Tichete de vacant Tichetele de vacanta pot fi acordate de cétre angajatori personalului salariat, pentru recuperarea si intrefinerea capacitafii de munca a acestuia, in conformitate ca dispozitiile Ordonantei de urgent a Guvermului nr. 8/2009 privind acordarea tichete de tichetelor de vacant’ si ale Normelor metodologice date in aplicarea ordonantei. vacanti Tichetele de vacantd se acordi in limitele sumelor prevazute cu aceasti destinatie in bugetul de venituri si cheltuieli,aprobat, al societsi, Nivelal maxim al sumelor cae pot fi acordate salaratilor sub forma de tchete de vacant este contravaloarea a 6 salar de baz minime brute pe fd garantate in pat, pentru un salaria, n decursul unui an fiscal. Angaatri pot acorda tichete de vacant mum in az in are in al fiscal anterior au obtinut profit sau vent, dupi cz, | ‘Angajatl care beneficiazd de tichet de vacané nu mai beneficiaza de prima de vacanta in cursul anului fiscal. | Tichetele de vacanti sunt emise de unititi specializate si autorizate de Ministerul Finanfelor Publice, denumite emitenti. Tichetul de vacanta are o perioad’ de valabilitate de un an de la data emiterii Operatorii economici cu activitate de turism din Romania, autorizati de Ministerul Turismului, conform Ordonanjei Guvernului nr. 58/1998 privind organi- unititi zarea si desfasurarea activititii de turism in Romania, aprobati cu modificari si afiliate completiri prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare, care defin structuri de primire turistice clasificate si/sau agentii de turism licentiate si care accept tichete de vacanfa ca modalitate de plata sunt numifi, in mod conventional, unititi afiliate. Comisionul maxim perceput de agentiile de turism, in calitate de unitati afiliate, nu poate depasi 10% din valoarea pachetului de servicii oferit utilizatorilor tichetelor de vacanti. Nueeste permis acordarea umui rest de bani la tichetul de vacant’. Contravaloarea servcilr tristice prestate de unittileafiiate peste valoarea tichetelor de vacant se suport de tre salariat. Pachetul de servicii turstice care poate fi achizitionat pe baza tichetelor de vacant’ poate cuprinde serviii de cazare, alimentafie public, transport, tratament balnear, agrement. Confinutul minim al pachetului de servic turs- tice contin obligatoru servicit de cazare, cu condita s4 cuprinda cel putin o noapte de cazare l RENTROP & STRATON- Tat mpotepontu Conti Actul normativ mai cuprinde si reglementari privind elementele inscrise pe i) imprimatele reprezentand tichetul de vacant, incadrarea bugetara a capitolului elemente ae Impozitul pe profit