Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului
Unitate: Gestionarea structurii brandului
Portofoliul de brand
Portofoliul de brand reprezintă mai multe branduri diferite care sunt
proprietatea unei singure companii. Companiile pot avea mai multe branduri în cadrul uneia sau a mai multor activități. Dimensiunile de bază ale unui portofoliu de brand sunt:
lățimea,
lungimea,
adâncimea,
consistența.
Lățimea portofoliului de brand reprezintă diferite linii de branduri
ale unei companii. În exemplul companiei Unilever se poate observa cu uşurinţă că există trei linii de branduri: branduri alimentare, branduri de igienă personală și branduri de igienă casnică.
Adâncimea protofoliului de brand constituie numărul exact de
branduri ale unei linii de branduri. Astfel, de exemplu, în cadrul aceleiași companii și a liniilor ei de branduri, în suma brandurilor alimentare sunt incluse următoarele branduri: Flora, Bertoli, Blue Bend, Rama, Heartbrend, Amora, Knorr, Helmanns, Lipton, Slim-Fast.
Lungimea portofoliului de brand reprezintă numărul total al
brandurilor unei companii, iar acest număr se obține prin înmulțirea lățimii cu adâncimea medie a portofoliului de brand.
Consistenţa portofoliului de brand cuprinde conexiunea dintre
liniile portofoliului de brand din aspectul producției și al distribuirii ulterioare a brandurilor respective. În exemplul companiei Unilever vorbim de un nivel ridicat al consistenței protofoliului de brand.
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
Problema cea mai frecventă pe care o întâmpină proprietarii de
branduri este cum să denumească portofoliul de brand în situațiile în care compania are o linie de produse formată din câteva categorii de produse. Desigur că la începutul procesului crearea extensiilor este mai ușoară, respectiv denumirea produselor aparținătoare unor branduri se face mai ușor. De aceea este important ca de la începutul creării extensiei să fie definită corelarea verbală cu denumirea brandului principal, precum și recomandarea de nominalizare și de echipare a noilor produse în cadrul portofoliului.
Ierarhia portofoliilor de brand
Ierarhia brandului este cea mai bună combinație a elementelor
funcționale ale brandului și a altor elemente ale sale pentru fiecare produs în parte. Autorul Keller face deosebirea între: brandul de companie, de sortiment, familial și modular.
Brandul de companie are cea mai mare funcție în ierarhia
brandurilor. Deosebirea esențială între brandul de companie și cel de producție constă în faptul că primul presupune un spectru mult mai larg de sinonime și asocieri referitoare la brandul respectiv, ceea ce-l face mai competitiv pe piață. Efectul de transfer al valorilor brandului asupra produsului companiei respective poate fi așteptat doar dacă brandingul de companie este făcut în mod profesional şi în conformitate cu standardele pieţei.
Brandul de sortiment se întâlnește de regulă în exemplele
corporațiilor de holding care desfășoară mai multe activități diferite și fiecare dintre ale își are propriile branduri. De aceea se spune, pe bună dreptate, că brandul de sortiment deseori îndeplinește funcția așa-numită de spectru al brandurilor. Într-o astfel de situație compania poate înfrunta o dilemă referitoare la promovare: oare să promoveze brandul de companie, adică brandul întregii corporații de holding sau pe fiecare dintre companiile constitutive în mod separat, respectiv brandurile fiecăreia dintre ele. Dilema se poate rezolva printr-o soluţie diplomată în sensul ca pe piață să fie prezente și brandul de companie
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
și cel de sortiment, în funcție de campania desfășurată pe piață,
conform unui plan de marketing formulat în prealabil.
Brandul familial este un set de branduri asemănătoare în cadrul unei
familii de produse. Utilizând un nume de brand unic și recognoscibil sub logoul Apple, această companie multinațională pe lângă computere comercializează și telefoane, playere, tablete și alte accesorii.
Brandul modular este cel mai mic nivel ierarhic al protofoliului de
brand. Astfel, în cadrul unui asemenea portofoliu de brand, compania menționată Unilever, în cadrul portofoliului produselor de igienă personală îl are ca unul dintre reprezentanți pe Dove, care își are, mai departe, tipurile și subtipurille proprii. Acest tip de brand reprezintă de fapt clarificarea suplimentară a versiunii principale a brandului și concretizarea ei pentru consumatorul țintă.
La stabilirea bazei de gestionare strategică a portofoliului de brand,
deosebim următoarele poziții concurențiale ale brandurilor:
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
Brandul principal este pilonul de dezvoltare și creștere a fiecărei
companii și reprezintă segmentul cel mai valoros al portofoliului de brand. Aceste branduri sunt lideri pe piață și deseori au un preț așa-numit premium datorită faptului că se deosebesc printr-o însușire sau caracteristică funcțională (desigur că avantajul competitiv poate fi exprimat și prin preț, însă și prin elementul pe care se axează).
Brandul defensiv se formează în mod special pentru a proteja
brandurile principale. Mai exact, acest brand este situat la nivelul cel mai inferior în ierarhia brandurilor (dacă brandul principal înseamnă un brand premium, brandul defensiv este de regulă brandul de discount care corespunde unui segment de piață total diferit în ceea ce priveşte calitatea și prețul). Cel mai bun exemplu vine din industria auto care are o ierarhie foarte clară, adică o scară clară a brandurilor, de la automobile exclusiviste, scumpe și prestigioase, la variantele standard, de familie și până la tipurile de automobile pentru
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
individualiști.
Brandul animat are în primul rând un rol promoțional atunci când
vorbim de misiunea strategică a formării portofoliului de brand. Mai exact, funcția lui este ca printr-o versiune mai ieftină a produsului să atragă atenția generală și cea a consumatorului asupra brandului principal. Un exemplu poate fi în sfera marketingului bancar, unde de o vreme există instituția "pușculiței pentru copii" prin care se promovează în mod afirmativ serviciile bancare, din momentul nașterii copilului. Scopul principal al acestui brand este să câștige în timp loialitatea unui beneficiar al altor servicii bancare pe restul vieții lui și, dacă se poate, acesta să se orienteze și spre serviciile mai scumpe ale acestei instituții. În concluzie, brandul defensiv și cel animat au un rol de suport referitor la brandul principal, cu diferența că brandurile defensive sunt în primul rând orientate pe protejarea concretă și pe compararea cu alte branduri concurente, în timp ce rolul esențial al brandurilor animate este să construiască asocieri pozitive și să construiască încrederea pe termen lung pe relația companie-brand-consumator/cumpărător final.
Brandul auto-sustenabil reprezintă produsul companiei care se află
în așa-numita fază de maturitate a ciclului său de viață și ca atare nu necesită investiții de marketing suplimentare. Este vorba de acele branduri care reprezintă un generator excelent de finanțare pentru o companie și în același timp sunt și un fundal bun pentru crearea imaginii și a reputației pentru celelalte branduri, mai întâi ale brandului principal.
Activitățile promoționale în funcția brandului
Publicitatea
Astăzi, cea mai mare parte a comunicării unei companii se desfășoară
prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, deoarece ele atrag cel mai mult atenția publicului. Misiunea principală a publicității unui brand nu este nici informarea și nici enumerarea anumitor însușiri
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
de funcționalitate a brandului (cum ar fi și evident în cazul publicității),
ci transmiterea unui mesaj universal care din start face deosebirea clară între el și brandurile concurente asemănătoare sau identice.
Când se vorbește despre relația dintre branding și publicitate, trebuie
observat că brandingul este un concept mult mai larg decât advertising-ul. De fapt, pe lângă promovare, brandingul influențează direct percepția consumatorului referitoare la acel brand și creează o atmosferă pozitivă în ajunul deciziei finale de cumpărare a acestuia.
Construirea loialității cumpărătorilor este una dintre sarcinile cheie ale
publicității prin canalele media. În cazul unor segmente de piață, aspectul psihologic al cumpărăturilor este mult mai important decât alți indicatori obiectivi (care de regulă se referă la caracteristicile de funcționalitate a brandului). Brandul superior trebuie neapărat plasat cu ajutorul mass-mediei, într-un mod creativ. Această afirmație este sprijinită și de faptul că astăzi există o corelare pozitivă între nivelul de investire în publicitatea mass-media și brandigul contemporan.
Publicitatea prin mass-media este mult mai răspândită în cazul
brandurilor cu destinație largă (de ex. produse alimentare, cosmetice și chimice). Pe de altă parte, companiile care se ocupă cu producția de bunuri (de ex. marketingul industrial etc.) nu investesc mijloace importante în publicitatea prin mass-media pentru brandurile sale.
Componentele esențiale în publicitatea unui brand sunt:
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
evaluarea.
Deseori, întregul proces al campaniei de promovare pornește de la un
anumit buget, și pe baza resurselor disponibile se determină și întreaga performanţă a brandului și selecția canalelor media. Sloganul este ideea principală a brandului respectiv. Prin intermediul canalelor media, această idee trebuie transmisă către întreaga populație țintă. Cu ajutorul unor parametri clar definiți, rezultatele campaniei publicitare pot fi evaluate într-un mod mai simplu, iar rezultatele se pot monitoriza pe trei nivele: înainte de demararea campaniei, pe durata ei și după încheierea ei.
Recomandarea este ca publicitatea să atragă atenția cumpărătorului și
să-i transmită mesajul în așa fel încât să-l țină minte. Se sugerează faptul că există o corelare gândită între idee și mesajul transmis de către brandul respectiv care are ca scop o percepţie pozitivă mai intensă din partea consumatorului. Prin suportul logistic al echipei de creație și a grupului de marketing, performance-ul pe piață devine o strategie creativă a brandului, care ar trebui să fie unică și eficace.
Alte tehnici promoționale în funcția de management al
brandului
Sponsorizarea este un mod specific de suport promoțional acordat
brandului, suport care combină efectele de promovare media cu efectele de promovare a vânzărilor și a relațiilor cu publicul. Influența sponsorizării asupra consumatorilor potențiali este indirectă, spre deosebire de publicitatea clasică, unde influența și efectele sunt directe. Astfel, sponsorizarea se bazează pe investiții financiare cu scopul obținerii anumitor efecte comerciale, deseori prin manifestări publice de amploare și a altor evenimente publice care pot determina relații convenabile cu publicul, însă și prin crearea unei opinii publice pozitive. Există deosebiri între sponsorizarea comercială și cea pe bază de donaţii (filantropică).
Curs: Brandingul în marketing Modul: Direcțiile strategice de plasare a brandului Unitate: Gestionarea structurii brandului
Sponsorizarea comercială – sponsorizare care se bazează pe
drepturi și obligații foarte precis stabilite pentru ambele părți implicate și care de obicei este direcționată spre manifestațiile de amploare (spectacole culturale sau sportive, precum Jocurile Olimpice, Campionatul Mondial de Fotbal etc.).
Sponsorizarea prin donaţii - promovarea prin donații este
canalizată pe construirea imaginii sociale pozitive în comunitate, respectiv a așa-numitei responsabilităţi sociale care presupune promovarea aportului corporativ în desfășurarea unor activități sociale sau de alt tip în comunitate.