Bani 25 numărul i 13 Ianuarie

eîată ia 1831 && George ilariţiu Ca tot dispreţul pentru popor, aristocraţi! şi oligarhii nici 24
fost în stare a$ susţină singuri statui (Isteria Transilvaniei)
de ore n-ar fi
G* BARiŢÎO
Concesiunea anunţurilor şi abonamentelor: Prima
Română de publicitate Gfl. IIILSCS Bucureşti, ş. ionică

Braşov, str. Prundului lâ ABONAM ENTUL

’e d a e ţ i a Bucureşti, ss. Voevozi 50 Trei luni Şase luni Un an

„2 A* Â.
.M ÍQ tra+i'n ) Br85OT> s,r- Prundului
Prundi 15 APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU România: 18
Streină ta te : 30
30
60
60
90
Lei
Lei
j Bucureşti, s. Ionică 6 Telefon Braşov 22(1

l area,generală, a Asociaţiunii Acordul partidelor politice?

i .mar* g;a;ralâ a v a iid A- cutului ngţicnal, cuneaşieiea pământu­ Acordul partidelor politice în nizaţiilor de azi, g paitide’or is- Dacă ştie cineva să aprecieze Unde o să ajungem rdacă tu*
• .ranslîvănens, în ţ ră lberă, lui roiră-esc şi cunoaşterea sufkt dui vederea unei guvernări în culce iorlee — cum îşi zic ■— cu cele greutăţile inerente oricărui în ­ a u torită ţile nu execută Qr*
rb- î astăzi în S bi:u. Suntem şi insufirilor noastre specifice. Ş*' spre dinele pe care le dau ?
ajungerea .s"sopalni s’au o ganiz«t eon * armonie a tărei — este Ia ordi­ mai noui. No, fiind-că nu forma ceput, cu lipsa do oameni; de
i ?ă Ia aeeas'ă adunare p irti*
reprezentanţii L g ’u C il urale ferinţe la oraje şi în site, s i publicat nea zilei. Prin ziar de caii pot le despaíte ci însuşi fondul de e xp e rie n ţă etc. — noi sfm iera Acum vre-o lună $e zile s’a
‘ ireşt, prin C3ea^e c:eşo în- o bibl otecă poporiU, sa întemeiat vorbi, fără a lua angajamente, cugtlare, făcând o prapastie în­ aceia. De aceea am şi fost in ­ publicat o nouă ordonanţă cu
*<n ‘ ^aJea şi p/est g iil eî d?o?ebit de muzeul etnograf e cuiosiut, s'a d-s- se răspândeşte propaganda pen­ tre aceste partide. C*!e noui au d u lg e n ţi faţa de m u lte defecte specificarea celor o b lig a ţi să pă-
£Vf. * cb's o b biiotccS f»afcHcă, tru acest acord c p re să dea «n răsărit tocmai pe urma activ?ţa­ ale v ie ţii noa stre de sta t, de­ răsească oraşul în curs de
•-S Hibiiu credem, se va statorn;cî. Mijloacele alese în trecut vor f; bune 15 zile.
„guvern naţional" ! ? ţei celorlalte — ca un rezuitst fecte care au r id ic a t v a lu ri
’ '.U\, ua program unitar d î mun â şi pe v io% dar e'e trebuess înmulţite
jjcnrru propunea cultural a neamului şi ^n‘ rebuinţit 2 cu inte-es, pricepere şi Pusă astfel chestiunea, pentru ai nem ulţum irilor cari tu gru#at m a ri de n e m u lţu m iri. A m fost fc'a executat? Dacă nu s5a
românesc depreiuttnd*ai. Doi im s i r > stă'uirţţ Caracters'ic\ acUvitâ ţ ’i cul­ un om neprevenit, i a putea avea oamenii b o u î în juru l unui nou in d u lg e n ţi iiln d -c ă n i le-am p u ­ executat pentru-ce n u se publică
uş?ascăpî d *plin acest lucru, pentruoa turale î i viitor t'sb îs să Le iscusinţa răsunet. De ce, a di ca, să nu se í r t z şi steag. Nu nem ulţum iri tu t explica. Sânt însă c h e s tii motivele, ca lumea să se poată
s k ne refacem d a triat lî s’ărt de p® şi pe*seversr»ţ h in locul vorbăriei şi facă înţelegerea dintre partidele personal® ci generale, din sufe­ unde o ricâ tă b u n ă v o in ţă ai avea, dum iri şi, astfel, sâ se distrugă
^rma războiului celui lung şi s l fim ambiţiei d- ş irte să sî a|eze m n :a sămânţa bănuielilor ? Sau cred
la în îl mea chîmărei noaste fic u ti cu pian, munca o ^ n lz a tă şi
politice, ca Bă dăm maximum de rinţele cari dor fiind-oă au pă­ n ii p o ţi găsi o e xp lica re accep­
sforţare întru organizarea Stătu- truns adâne, în carnea t í c a tabilă. autorită ţile că pot să despre-
In af.ira d ; pardde şi d i c intere- prcduct'vH.
săriîe egoiste, AsKiaţiunei v i fi Am &vii t prilejul sl intervievam nu lui nostru m ă rit cu provinciile m'-sielor. In zadar, se încearcă Una din acestea e şi chestia ţuiascâ opinia publică ?
datoare să ch’ me Ia lucru toate d? mult pî preşedintele As>crţ;un£i elibertte ? o apropiere, mai ales când se faee evacuării s tre in ilo r stab iliţi p rin ­ Acum sân tem info rm aţi că în
" ’-mentei« capab-le şl o«*t te p e ru c a despre lucdrile pregătitoare vederea idealiştii vor exulta de bucu­ spvl î m r i t m ile un si experienţe tre noi după 14 Aug. 1914, al două* şedinţe (ia 30 Dec. şi 2
. îndriimezs s^nStos v a {ţ publ-că a ^dunădi generale a Asoîiaţiti. D sane t ria unei păci politice atât de aş­ p o fiik é şi nu în ace-a ai unei căror rost aici se poate rezuma, Ian.) comisia însărcinată cu e-
neamtdui pe căi largi şt sugare Na v o b t atunci în detaihn deşire nă­
ne îndoim o clipă că noul program al zuinţa de a f*^eralizM institiţ i?e cultu­ teptata, vor sconta dinainte re­ totale prefaceri a partîiW)or. S’ar în două puncte: instigaţiunea vacuarea veneticilor a hotărât
Asociaţi ii va coiăspunde exigsrţ*lo: rale din ţara Intriag-1 şi apoi prin o zultatele, vor clădi cele mai fru­ zice ca partidele şi-au dat pro­ îm potriva stăp ânirii rom âneşti expulzarea alor vre-o 000 de
mpului şi câ 85 vor f?ce Îărg-rJe ne- dls}rib itjă cuminte a muncii să f e îm moase planuri pe temelia aceasta grame noi. Ţărăniştii îm ii şi iu — ca agenţi ai guvernului un­ fa m ilii care vor trebui să pă­
:esare ce sub re imurile dî i m / r : brăţişaie mulsele prcbkme aîe culturii de nisip. că programele pot fi b-:ine dar guresc, sau spoliaţiunea bie­ răsească oraşul în curs de 8 zile.
a erau pos b !e. n -ţ onalc. Sâ nu ne ia în nume de rău
De nisip, fiind-că şi in cazul nu ss v o r aplica deoamf.n-i po­ tei .p o p u la ţii prin speculaţiunea
’ Asocia) unea transllvâieaf * a fost o Aşteptăm d;iâ marea insttuţ'e tul- On. Comisiime, dacă nu mai
cel mai fericit al acestui acord, litic i cari gii huzurit pe spinarea nenfşinată pe care o practică
itadelfl a naţionalităţii noaitîe, a fost turalA să lucreze de 20 * pcntiu ca să
o guvernare fără . opoziţie, fără pâturei largi a poporului. A<a pe o scară foarte întinsă şi cu putem să-i acordăm creditul pe
avSza a , if etulu! nostru» căci ne neteziascâ asperităţile provinciale, să
-h u "‘aira să vedea da necesita­ arun«e eu mâna dainiuă sSmârţi lu- control, fSră agitaţie şi luptă cu susţin ei, «u fermitate. Şi-î #re- banii ,şi cu articolele de prim a care poate-1 aşteaptă. Trecutul
te svt. j 1* i rom3ne?c. iniţiatorul ei> nr'nif b’ndâcâtoare !n pă udie sociale a existat chiar în statele în dem. Dar, o «olafeorara nu va necesitate. e prea elocvent, prea plia de
-a »; polt Şaguna a ros it ur- ale ropoiuiui nos'ru, s* ne închige su- ( cari politîeianii nu-s de calibrul fi posibilă nici prin sacrificii de decepţii!...
>i-îo-ui; c->vints despre ijMreaţa s\ flettşte, s'l dibăvâ şeasc t Eol darifatfa
Ţipat-au b ie ţii funcţionari care,
j alor noştri. Cu atât mai mult, organizaţie politică —- alt-fel de din pricina acestor renetici, nu Noi vom ti însă cei dintâiu
m ii : *s:n ţ'm în noi o putinţă de nsţ onaîâ. I 11 civiiizaţia unui neam rolul
a ne pa leu ona pe noi şi p§ si u ş c‘iitusii esfe precumpănitor. Acum când ’ la noi ! cât p rin tr’© fuziune a unu'* sau puteau să-şi găsească un adă­ care ne vom bucura sincer, dacă
i. • m îacele libertăţ i naţ o «iaIe, nu mai sunt p’cdea, si ne bios'm cu Chestiuni a trebuie pusă însă altuia din partidele noui, cu libe­ post; striga t-a m şi noi de-aiâtea hotărârea se va traduce în faptă
3 tjunge Ia ace:a ns-amd băcteho* de Ilberfato ca s\ facem din alt fel : ra lii, de pildă — aeeşti din urma o ri secondaţi de revolta publi­ şi dacă a u torită ţile pe care le
di a hc c nsolida într'o asooaţ lune poporul nostru un popor pregătit pen­ 1) E posibilă o colaborare a renunţând Ia condua«re cu to ­ cului braşovean care nu mai priveşte această afacere îşi vor
f : c o:j;ar>‘z tă, cire ş* f^ce s * şt d i tru a ţinea concu'cnţă cu alte popoare. recâştiga iarăş încrederea pu­
Da,ă ne vom face diioria arunci a* partidelor noui tu cele ve hi ? tul. S a r infuza sânge nou par­ poate suporta balastul acestor
u i ! ' mii promovarea literaturii şi cui*
.*-.»poiUiui nosiru români, pecum dunărde gene;ale pe viitor vir fi ade­ 2) O pac© politică (acordul tid u lu i vechi. Şi ar fi logic ss se in tru şi. blicului.
î'i'rutm -îi indistriei şi agriculturii vărate sarbitod de mulţumire sufle­ tuturor partidelor) va sluji inte­ pretindă această-renunţare eând P entru a putea contribui şi
Ne-a in ales cu iăgădueli ne­
:« u ru fe i noastre«'. La iubiieul tească şt de noui îndemnuri de act vitâte. resele ţărei sau, dim pttrW ă, anu­ partidele vechi recunosc prin în ­ îm p lin ite şi cu ordonanţe elu­ noi la această recâştigare de în*
50 de ;h d 1 Andrei Blîseana a Dorsm Aso:iaţiunei şi instituţiilor mite interese? săţi tratativele ce fac astăzi im- date. Cum ? Ştie A totştiu to ru l!.. credere — atât de necesară, mai
it. .:ir«8t r.v tatea Asocu ţ cnri l i ur« federali^a’e muncă sporiiic^ şi pstere ales în vrem urile de azi J —
Nu crcdem că e posibilă o potenţa lor de guvernare. Ceeace s;a făcut în această d i­
m* ovreii patru puncte cîidtnals: cu!- să realizeze programul c i nou.
tîv.‘<a tiaţ7onăl, cercetarea tre­ e la b o ra re în formaţiunea orga- Credem însă că nu s’ a ajuns, recţie e aşa de puţin^ încât nici cerem să n i se pună la dispo­
în sânul acestor partide, la situ­ nu m erită am intire. ziţie, pentru publicare, atât lista
acestor fa m ilii, cât şi a celor­
solare,. c?ri încălzesc şi fsgoness tot aţia de a putea «eda până şi ro ­ Şi au torităţile, după cum se la lţi stră ini care, în sensul or­
Mitropolitul-primat îatunerecul. lul conducător unor oameni noi,
Direcţiunea aceasta trebue garantată fără experienţă şi să iacă sacri­
prin clerul cel de jos, care nu-* a ât ficiile pe cari programul de gu­
vede, nu-şi dau seama: ce ches­
tie v ita lă e aceasta pentru re-
donanţei, sunt obligaţi să fă*
răsească oraşul.
de 6 . B o g d a n DuicM, „de jos*, ca să cu poată înţelege tot venireă la stări mai normale şi Ö cerem aceasta pentru a
vernământ a! blocului ii le cert. pentru consolidarea noului nos­
Ciuj, 6 Ianuarie. şeaua hs nei pot să dccîdă, ci vredni­ cf se petreci sus. Acestui cler trebue avea şi publicul posibilitatea de
Rămâne dar sa se constîtue
a.Aşf dar este s gur că biserica română cia. Trebue, deci, s ă se l ă r g e a s c ă sfera sâ i se dea p rik j regulat să exprime tru stat. a controla executarea ordonanţei
râ face o cotitură pcntruca, depe po- de recrutare a personalului bisericesc dorinţe, *â d scuîe făiă sfială propu­ blocul partidelor vechi care sâ Că cei obligaţi -vorba vine !—
vâmtşul pe care lunccase, ?ft se ridice înalt. V *ţa româiească cere acesstă nerile ierarhilor, să dettrmine dezvol­ stea faţâ cu blocul de astăzi. şi a înceta apoi cu bănuielile
isrăş spre înâlţm i cu aer curat şi cu iărg re, Din puţ ni mulţi au fo t n i; tarea corpului ale cărui m ld'îhre sunt Dar de această monstruoasă îm» să părăsească oraşul, dau din şi cu şoaptele atât de păgubi­
orizont tui Igrgi.. din mulţi cl;g b îi vor g5sî puţini ioţî preoţii. Noul miitopolil tîcbae să mâni şi din picioare, folosin- toare pentru to ţi, nu numai
perechi ere vom vorbi altă dată.
Noul miiropoL-t-prin-aî a luat ssu- buni, de ca'e b serica a e nevoie, pu- erganm -m repede putinţa l i de a dis­ Să presupunem, prin imposi­ du-se de toate m ijloacele — pentru a u torită ţi.
prâ-şi o ifeîpurders enorma: E! nu ţ.nele tipuri r&prtsmiuUvt a l ® viitoru~ cuta cu autoritate; el trebiie să prote­ permise şi nepermise ca să Şi, fiind-că sântem hotărâţi
bil sau p rin tr’o manevră d i­
po^e sta pe,loc; ei nu poate mesgs iui, după care turma crcdincioasă să jeze presa lib-rarâ-biserimascâ, presa poată rămânea aici, nu e de
decât iîm m ii, in toate privinţele, n u ­ c&lc3 cu Încîtdere. «norodului^. . bace a vre-unui scânteietor po- să ţinem chestia la ordinea si­
Aces’a tr«bi?e fă fie, după părerea litd a n , că pacea politică s3ar mirare. E însă de m irare că lei până-ce nu se va rezolvi de­
mai înawie. Ei trebue să cerceteze, D , a actualul mitropolit primat ar m e î n c aputul,
deoi fiecare p a lră de pământ pe care rcugi să înzestreze, ssilel, b seiica cu norJui mitro
face, că partidele noi ar conlu­ cei chemaţi să-i ia de guler şi fin itiv şi până-ce nu se va fac#
pune pic orui, ca să vază: dacă palma conducători serioşi, impunători, mergă­ polit. să-i trim ită de .unde-ău venit,
Sâ ge uite D-ia odată, depa înăîţi- cra de acord cu cele je c h i. 0 -
deplină lum ină în privinţa mo­
de.pământ rezistă, jacă-1 ţ :ae, dacă tori În&in’e, cu cuvânt înţ lept, adânc
poziţia noului guvern ar dispare îi fac scăpaţi (sau u ita ţi). tiv e lo r care au determ inat până
supt picior este s{ândl, decâ nu cs:e fii cu fapia potrivită vorbei, ar pu?ea mea dealului pe care acum reţpiiă; Nu se gândesc că prom isiu­
cumva lut alunecos. Ferească-se deci zice că a săvâfş t o marg reformă. să şi facă oh i roată şi sk-51 în — sau ar fi neînsemnată; lupte acum au to rită ţile să nu execute
de glasul sfetn'clforşi încreadă-m ««- ch^pue mişunare în oraşe ş* sate, nu se mai dan şi cea mai de­ nile neurmate de fapte, ca şi ordonanţa, ar fi bine ca a-
mm in glasul conştiinţei sah î * Decât tr forma cea trebuifoars b’se- f '* biserici a prepţ lor cari îi vor fi ordonanţele, fără sanrţiuni, sunt eeastă Mstă să n i se pună la
ricii a e" să fie mult mai bine garan­ binecuvâniâ^d, socotmdu 1 un meisis.
plină armonie ar fi între guvern,
In sferele înalte ale bisericii româ­ parlament şi popor. menite de a trezi numai hă- dispoziţiune cât mai repede,
neşti plutesc încă mîasmelg cererilor, tată decât piin alegerea da pîîfeOăiîe, Şi sâ închidă apoi ochii pe d nafară, nueli care nu pot ti in infere-- pentru a nu fi nevoiţi să mai
duşmâniiler, proccselor m ii mult sau Acestea vin, dar se şi d u c : şi cu ele ca srî»i deschidă îaăuntiti. in inimă va
Cu mentalitatea de azi a
sul autorităţilor? revenim asupra acestor certri.
puţin seandsloâs?, miasmele vieţii bQ poate dic« şi duhul sfânt. Nu, în cei! o '.îfiUebare, întabarea vieţii sate partidelor, cu oamenii vechi,
Ipsite de adtvâriiul creştinism. Aces­ niciun caz cu atâta n 1 ss post-ă mul­ întregi: .Po: eu înşela atâtea tşfepiări?“ n’ar putea duce casă bană multă
tea irebueic i?gomte din p&latul mitro­ ţim i neamul nostru. Garanţia câ noile Noul mitropolit su poate fi un nou
vreme. Cel puţin cu marea ma­
politan, din jurul paia{ului, mereu tot
.mai departe, tot
creaţiusi
departe, pânâce, şi aiurea,
vor dura trebuesc clutat« — înşelător.
joritate a lor. Frecările am sânul
noului bloc, pestriţ, ar provoca
in lumea întreagă
subţirdu-ie, vor pieri ca neguri duse Garanţii!« indelebile suni convinge­ Prizonierii cari se afli în S beria Raportul generalului Pershing, co­
de vânturi. Noui mitropolit-prîmat va rile, credhiţcle, smtimenteîe elenifu^. Pi de sigur o nouă spărtură. Din- sânt în număr de 200 OiX) între cari mandantul trupelor americane în Fr«n>
itrfbui să îolâture pe toţi oamenii ori­ Âcest cser eu 1 am văzut la ultimul 1 împăcarea de-o clipă, u’ar avea cea mai mare parte unguri şi austriac!. în timpul râzbo ulu , — asupra opera­
cât ds puţini ori mulţi gr fi, cari au său congres in Bucuteş’i. Iu frunte, „Renaşterea Română“ în aumărui de câştigat de cât partidele Traiul lor este îngrozitor, ifpsa în­ ţiunilor militare ultime ale războiului
fost fabricanţi de missme. Altfel, nu câţiva oameni necunoscuţi ps dtplin, său de C jăciun scrie despre Paria- vechi. Neînţelegerile s’ ar traduce spăimântătoare Mor eu miile şi e de mondial provoacă senzaţie mare.
ya putea trăi ei; ’astfel tot U vor otrăvi unul doi cu rezerve mentale, de sigur niesaîul său de aii:
apoi în fapte, şi nu din cele crezut că acolo le vor rămâne oasele. Amicii iu Pershing spun că numai
vor in loc pe ceice cu rezerve. Apoi or^ton confjzi: coa- yT«t In această lumină pare câ ar In câmpui dela Tro:tzk d n 16.000 pri­ graţie intervenţiei sale sa fâeut ofei*
,vorisa înainteze, Aşi fn rfgiuni’e d» sus. fuzla ca urmare a rarităţii prilafurilor trtb u i privite si aşa nsmitele trata­ paşnice, ţara gâsindu-se în faţa zonieri 12.000 au perit, la Krasno^arsk siva în 1918 pe când Foch eredea #’o
După alegerea sfetnicilor, va urma a* de discuţie. Uni!, preciş5, tăioşi, bur i. tive dintro partidul liberal şi „Liga unei grele situaţi uni care n ’ ar 6000 .de tifus ş aşa mai depar e. înceapă îa primăvara iul 1919.
legerea insuumentelor administrative sie Multe exclamsţli, sare |§şneau din Poporului“ cari ar fi pornite dopă putea fi compaiatâ niciodată cu Crucea Rot:ie (comitetsnnternaţional) ar
, ropohe^fj episc jpiilor, a organelor adânc. Exclamaţiile acest«a erau cel cât S6 vede astăzi, din conviogerea aceea pe care inexperienţa po face un desperat apel ca s l f e ajutaţi Guvernul francez a cumpîirat piesele
în nemij/oett.contact cu clerul şi po­ mai preţ os simptom. în total, cuîînţate- p3 car» ia căpâtat-t ş l fruntaşi libe-
porul: a P/otopopiiQj- Cei vrednici r& litică a oamenilor noi ar adu­ aceşti-prizonieri nefericiţi. de maşin ale fostelor trupe americane
gea, e e spunc-sucă cleiul cerc: libertate ruli, ca actualele c§rpuri legiuitoare, ce-o vre-odată. După nformaţit poz t ve pe care le In Franţa, cu 125 milioane frânei fran­
ÎS *nC3P«ţ*B plsaoă. S:urt îfera ae gândin>, că clerul nu mai primeşte să prin însăşi compoziţia lor — de care avem noi cei 15.000 de români nu cezi. Piaţa se faee în bonuri cu »ea-
milă, cu dovada făcuţi Şi ce le-ar mai rămâne din *unt în starea aceasta şi vor fi repa­ denţa în 10 ani.
fie tratat orieniallceşte, câ vo^ba lui nu ele pot f i - fAcute vinovate — ou
bun; şi zi- trebue să fie ascultâtă cu atenţie şl p»t îndeplinii chemarea construactivă fericita eră politică a armoniei tria^. Guvernul nostru s a însărcinai
bala va fi sjmţ.îă şi turtna! va f ţ duiă considerâti în orica măsură se ied.
numai pe drumuri bunt, în e ­ oameni n? care ar trebui s’o a>băa. partidelor? Ce rezultate va fi dat? cu aceasti repatriere. Mulţi români au
cări cunose şi iubsse bmele.
Exclamaţ iîe erau pornirea spre re­ Numai din aceasta sujnară trecut în orajele mari şi fac nego^,
voltă, spre dreaptă revoltă chibzuim căutând să*şi faci drum spre casă.
A credg că fără schimbări de perso * dar hotărâtoare. Ac iste caractere ale Se spune că parlamentul de astăzi cercetare se poate vedea că a-
nai se poate face «pe*ă durabilă ar fi clerului gândesc, simt b ne, aşteaptă nu poate îndeplini chemarea cons­ pelul stăruitor Ia pace şi cola­
* naţionalităţilor
Americanii cer ea s i se trawspoarte Asupra problemei de naţ'onaHtsţi »’a
o greşalâ fatală. La o operă ca aceea
un uemr, ca sâ se prifacă în adîvă- tructivă pe care trebui g’t aibă, adică borări nu e serios şi că e făcut acasă cadavre e soldaţilor americani scris un studia temeinic peste caro aa
pe care toţi o aş’epiăm dela întăiul mi-
raie p Ide ale creştin smului moderni- nu poa^e legifera. tocmai spre a şantaja asupra căzuţi în războiul din Franţa. puhm trece, datorit d lui hm
tropolit-pnmaţ a! României unite nu se De ce ? Sânt 45.000 american*. d rcctorui învăţământului p rim ira l Ar­
poaii lucra fă ră siguranţa câ m isia z&t. Accsi sem« noui ftţitropolit- partidelor din blocul de azi, cu
La alegeri nu s’aa prezintat Liga Guvernul francez se opune, din lipsa dealului. Avsm convingerea câ priatr‘a
o mână de oameni strânşi cald fm- primat tr^bus să i înţeleagă, să-l facă. Poporului, democraţii diui Take Io- gândul câ inexperienţa (fn înţe­ transportur lor şi de teamă câ fie-care pubHc'tîte la gă a acestui studiu va
p r tju r u l problemei şi a omului care Noul mitropolit trebue să fie al între-
gutui cler; Lebue tă-l cheme la lucru, aescu şi socialiştii, lesul politicianului) va înlesni o stat ai c§rui soldaţi au luptat în Fr‘ nţa fi v r o ii ravrea problemă a naţionali­
o m m z h tfă ia loe-j] inSâiu. ‘ Dacă lo4im parte la iuptă «umărul greşeală care să rupă cimentul îşi va cere m o rţii/ tăţilor in adu?â ata ei lumină. latr‘ua
dându-i libertatea^ cea mai deplină
- f Sele:ţ?unea pirsonaluiui nus’a putut ds-a vorbi şi scrie; aoropiindu-1 pă­ liberalilor scădea. in vremea războ ului au citzut şi au 1 mp câid uni* o exsg trează, iar alţii
face până acum d n cauza precumpă- ca leagâ strâns pe oamenii noi,
rinteşte; ascultândul îndelung; dându i Atât. fost îngropa! în Fran a nu mai pu.in o bîgiteljzează, ba chiar mulţi din
mrei pu:e,iîor iţra ih ’ce. Precumpănirea prilej să răstoarne tot ce apăsa des­ Atunci? cu mai puţini liberali se fiind-că altfel, aşa cum este as-, de 2 m il’oane de soldap (Englezi, Ca- b ă d iţii politici români de cădere au
aceasta îrcbL’e să c?ză. Ea se tsz mă potic asupra sufletului său. Aceasta putea luera? Sau prin cei câţi va sau lăzi guvern şi parlament, îa tr’cn nadieni, Australieni. Belgieni, Români, o opinie insuficientă, credem că facem
pe teze dogmatice, pe ca^ arhiereii le este alhnţa eea firească, singura a- fie şi muîţi dia paitidele opoziţiei mănunchi politic solidar, încetul Amencani, Ruşi. Portughezi şi Chinezi). un d O'Cbit serviciu pentru orientare
explică cum le coivlne, pi»W e mu tă *
firească, a noului m tropotit ou unite, parlsmestuî avea altă făţă? cu încetul dar sigur, poate de­ sigură dîcă vom publica la foiletoa
i1a.r ia JRoi/5ag«nismu! - le-a b serica rowdneasel, Aita nu este; Majorităţile de azi sunt rea’e şi în veni o organizaţie form idabilă . Liga naţiunilor ar pu«e capa înar- , studiul important »1 d Iui Ion Mateiu.
fxpncai ahfcl d .c it în sensul autocrat, «■l a nu poite fi decât numai *— în ori ce situaţie* tot ele erau în evid aţă mar lor. Â^a crede cel pu.in ziarul Studiul a apărut în admirabila re­
aiâ. q î jubJ episcopatului din r-;oal. con^a curenieior sănătoase aîe democra­ Atunci? de conducere a ţărei nu num-ai *Vorida ai p r:etemior actualului pre- vistă Arhiva pentru n fo rm a şi ştiinţa*
Din ac jst p lin ii dy vedere, m’s unea< ţiei creştine d cât numai în contra Răspunsul care dă prilej s3 con- pentru prezent dar şi pentru un şed nte american Wilson. socială. Am obţinut deja autorizaţia
noului mitro.ol.t-primat tr bue să f :e demnităţii clerului, ddcât numai în io statârn şi adevărul scuae, îl avem în lung viitor. Ori tocmai aceasta Până atunci, America va îace ea flota d Iui Mateiu pentru reprodm ere. şi d-«a
o spulberare a spiritului d;.^H sm olui viîăşie eu ceice §i până acum au î/i- ziarete din Bucureşti. să-i fie tot aşa de puternică c it a o ri­ a binevoit să ne trimită şi corector;!«
ontntal, o părăsire a valonVitărei rne- necăt în monntonie şi mediocritate, o teama cea mai justificata a
Trebuie nou pariament ca să avem cărui stat maritim. şi îndreptările* ulterioare, sşa încât îa
Vii zice şi o intrare în damenii e::!ce, vieaţî caldă a bisericii. Dar aceasti nn un no i gavem, cu iiberalS averes- partidelor istorice cari se văd Dee înarmări cari să egaleze flota foiletonul Gazetei 7 rf,nsilvanlei studiul
moderne; Siujba este cât este omul. înlocuite definitiv d tla condu­ engleză, eare este astJUi cea mai pu­ v i apare in formă definitivă. Cu z.ua
ss poate! Noui mitropolit nu poate fi caii, tftk?sti şi alţi acoliţi Car*
Dâ ac^ea nu grade, nu omul nopţii, cu lumini slabe, lunatice; stau pe dinafarăl cerea ţărei prin această nouă tem eă dia lume. d i Luni vom îacep»pu>liotreastudiului-
vechimi nu lungimea bărbii sau vop~ Si vis p$cem} para bellum.
el trebue să fie omul zilei, cu lumini organizaţie politică. V. J/. /*
 Ifcgfni I ti A Z B T A T R A N S I L V A N I E I
Nr. 6 -1 9 2 0

Un roman In Vatican Răspuns la o lămurire

i l is sí
Din programul Asociaţiei
In clipa când la S bîiu se tine a~
dunărea generală a Asociaţhmei, e
bine Fă cp de freoutul bă­
trânei institutii# culturaîe i-rflelene. In­
vocam o pagină dintr’un discurs al
d-lul Bârseanu, în rgre gSs’m stâia
muzicsîifgte şî s?mt de l'iubă neeoşe.
Este un mic credeu cultural care
poate rămSnen si re victor Decursul
s’a ţinut cu prilejul jtib^euloi de 50
an}. Iată credeul:
Vcm j?răi OT’şiucde şi feţH cu ori­
şicine cu mârdrie ace&t graiu, care
a'a ir f ta t dc«fo,,n'c a exuritra orice
cugetare rât de tnnalfâ, orice simţ;re
rât de prcfurdă. II vom Iubi din toată
inima, îl vom p£z* ca lumina och lor i
şi-l vom apăra chiar ai cu preţul sân-
pelci nostru, foţî firă d^os<bre : băr­
b i^ şi ternei, tir cri şi bătrâni. Vom
preţui orice Probă, dar vom vorbi
mai buci ros pe a roastrS; limba
românească.
Vom ccrceîa frecuful poporului nos­
tru, fu ltiv r rd istoria naţională şi a-
durârd cu pietate orice urmă ce ni
fm V e şte acest frecat.
Pororul rosfrti rcefe nu este în
stare a arâta în trecutul său pagini
f>şe fira lrc iie ra aMe neamuri. E şi
uşor ce îcţeks, de oare ce trecutul
s fost ruşi mult o suferinţă în-
delurgată, din a re ie.-ia strălucirea
altora. Cu leale sreste;» şi în istoria
neamului nostru vcm i fia râlevs f i­
guri mari şi vrednice de ţoală cins­
te*?, care vor putta servi orişisândca
pilde urtnf şiîer : d n paginile, de
mnlteori mrhorâte, ale t i vom des­
prinde învăţătura că rc a iru l nostru
nu se pierde a^a de uşor, de oare ce
a fost oţeîit în trecutul său eprotpe
bimilenar de focul, ip?o*pe reintre-
iupt, al încercărilor şi stferinţilor.
Vcm căuta me\ departe să cuuosş-
.t(m cu de-îmi cirn fjî pf mântui pe
care locuim, cu frumuseţile şi bogă­
ţiile saTe, pământul în care se cdih-
nesc osemintele moşilor şi strămoşilor
noştri, şi în sânul căruia vom odihni
şi noi odată, încredinţai fiind ce, cu
cât îl vt m cuncaţ-te mai bir.e, eu a^
tât îl vcm iubi mai mult.
Vom ciuta, înnzinie da toate, să
cunoaştem poporul din care facem
parte, cu toate însuşirile &i particu­
la rită ţile lui: cu graiul ţ i obiceiurile
lui, cu crtdintele şi superstiţiile lui,
ca porcul şî cu felul de viata al lui,
cu cântecele şi jocurilc, cu lucrările
lui artistice care £ir<g tot mai mult
atenţia pricepătorilor şi care ce pot
servi în adevăr de îală.
Canoscâudu î, sau, mai bine zi»,
cnnoscându-ne vom căuta să cultivăm
şi s i perfecţionăm părţile bune, iar
pe cele rele să le înlăturăm, întru cât
ni va l i cu putinţă.
Ni vcm îndrepta în deosebi cu
dragoste privirile la poporul costiu
dela ţară, care fermei ză puterea
neamului nostru şi care s’a arătat
şî până acum ca un pământ primitor
şi reditor, căutând eă-1 luminam eu
toate mijloacele culturii mcdtrue,
să:i desvoltăm incredeiea în puterile
proprii şi astfel să fac* m diutr’însui
un popor cor ştiu şl tot mai folositor
sieşi şi ţării pe care o iubeşte cu
atâta căldură . . .
Există caie c cjczliie slc^acă
Organizarea
C. F. R-
Sub acest t'tlr» şi ca adausul „Să
înfăţişăm o Fc’ uHe r rd ’cală* cetesc
în ziarul „Argus* din 5 îfnuarîe un
prt'col de ford Tmi p v e foarte rău
că ?ce£t ?!zv pe c?re l'am recoman­
dat rubllcului rosttu se face ecoul
acestor soi de idei,
Se expune în arest ariicol starea
grea o ir f nspe rfurilor şi efectele ei
asupra vieţii econemîee — lucru per­
fect exact — si că aceasta stare nu
se poate m ultora nt mai prin simpla
înlocuire a directorilor, ci prin o pre­
facere radi^a’ă.
Tie^e la c r tr p s r ffa între starea
de az? a C. F. R. ei aceea a ar meiei
noas^p după retragere, ar/'tand in­
fluenta ce s avut-o misiunea fran­
ceză în refacere şî partea ce i se
cuvine din victoria noastră dela Mă-
răşeştl. Caută să ante, că o aseme­
nea mis'unc ar fi salvarea gi la C.
F. R. Asupra acestui punct trehue
să insist.
In Moldova am avut de a face cu
o misiune militară franceza, am fo3t
ajutaţi de sufletul francez, de rră-
rlmraiH fnneeză faţă de sora ei mai
mi că şi eu pot sa-mi aduc d e d t cu
evlavie aminte do figură unui De
Mdrti dela Şcorla M-î tară de Infan­
terie sau Du Chsrron d^la Şcoala
de Mitraliere a Corpului V Atm., şi
dacă aşi vedea în fruntea a, estei
misiuni o figu;ă ccmrarabilă cu a-
ceea a generalului Be?theIot, aşi ji>
bîb de btîcurie. Desigur nu de o
atare misiune e \o jb a fi de una
tccnomică. Cum în materie fin in -
cirră e cert că eu se cuiosşte s« n*
tim ert, desîgtr cu totul altui i r fi
rezultatul. Am avea de t f«jce cu una
din misiunile economice ce mişură
capitala şi a efror iutenţe o etno e
prta bine.
Nu crcd le p o îriv it tă C( mpar a-
cca^tă situaţie cu aceea a unui cm
bogat, d fV care aflândn-ge la un
moment dat !n fctrâmtoare apelează
la un cSmăUr, E servit pîompt şl
culant, dar iu câţiva ani e scos şi
din casS afară.
Să arai z£m lucrul mai de-ar reape.
Din primul moment ce căile ferate
ar fi lisste sub infîufnţa străină func­
ţionarii şi lucrătorii respectivi, cari
azi se luptă cu toate greutăţile fsc
imposibilul fiiţ d iă fci nt conştii de
nevoile statului, mâne fiir d străin i,
n’i r mai face asemenea sacrificii,
circulaţia ar înceta complect. Cine
ar suferi? Misiunea nu, sau \ rea
puţin.
Afarâ de aceea misiunea va cere
din primul moment pe scama ea
toate minele de cărbuni, mai târziu
şi fa u l *i uzinţîe de fer, aşa că în­
cetul cu încetul ne dăm hga ii şi de
mâni şi de picioare.
Nu scriu aceste rânduri dccât să
învederez marelui public să nu se
influinţeze de tot ce v< de scris, ci
să judece bine şi să se vi-dă că ne­
voia m ! ă a unui ziar ecctcn ic cu
caracter pur naţional e necesară şl
din punct de vedere general.
Buc., Ianuarie 1920.
h Gâ; hacea.
D in ţă rile lib erate
Sub titlul * M i'P r ii asnr>fă m orţii
Papei Pm oi X lfa. ziarul „Le De­
mocrat* publică run>ăto«r»»îe:
Ziarul „Press? Assocf<3e* m bîîcă o
istorie foarte Interesanta referitor la
rnra’-tea Papeî Piu al X Jpa Când
ră/boiul i7bi?cn'. rs r« vofa dest?-
tue pe rard'nalul M frry del Val, for
când a*i ' r'î t-up?le q^rm^ne an nă-
frurs tu Re'pri?’, d svîî o fc^n? v ’o-
Ifnt?' r«i prp’ atul* ?ran?ol, c^r°
veja să-l ?ir>pfedpce de a n^erge
fro r* şi de a se înierpune celor două
argate
Card’naîii îai d vdvră tca^ă F?llr>ta
pentru a-i r»»t5re. Pan*? cherră pe
cardinalul Pe^ralr sî d^> penrd cu
acesta, el exoed’^ *n 6 Avgu*t un
mesag’ u secret fătre Fi?,nc?sf-Iosif
aştfptsrea răspunsului. Piu al
X-l?a tră{ i?olat cu careHnelu! Fer-
ra?a In 17 August nimica nu cosise
la Vatican. Atuncia Pana tr-mlpe o
nouă scHpoare, rrg^nd pe îmnărat
să pună i'fpăt r^b ^îu ln i. In aeest
moment M ^rry df-1 V^l voi să intre
în rab?netu!Î pontifical. Ferrata se
seu!ă de ne srpun şi voi ?ă pără­
sească s? 1«, Piu al X-lea însă, îl re-
fir ii. Cardinalul fniînfol se apropie
de P: pa şl z*^: Bv olu plec» dnpă
ce mi veţi fl dat mâm*. fn noaptea
următoare, Papa se îmbolnăvi şi
după trei ziîe, rr r v . Germanii fă­
cură tcase s-fortăriie pentru a se
alege un Pr** * germano*fi). Fii Îns3
ales Della Ch^esp, care luă de se­
cretar pe eardina!ul Ferrata. Câteva
zile dup?^ denumirea sa, acesta se
in boln&vi după ce lua^e o ceaşcă
de cafea. 'D i ps două zile muri. O
anchetă revelă, câ zrfcăm! din ca
fea cof ţii.ea subrifeiiţe otsăvitoare.
Servitorul lui card:naluîui Ferrata
dlspăî ii imediat dur ă moartea stă­
pânului 8?u. Era un ex-servitor al
caidiraiului Oeriach), Ancheta des-
copeii de siteum câ era oficer în
armata germ&câ. Ţ.nuia îndoielnici
a cardinalului german, <2â ansă la
fel şi fel de presupuneri.
CăBuinepeniiu soldaţi
\Cercul de recrutare Braşov, face cu-
aoscut că la diferite trupe din jurul
i usm mitului Comandament se va face
Cămine unde se va primi 150 invalizi
şi 75 orfani de război.
Interetfîţiî pentru primirea lor îj
aceste cămine vor înainta cereii’e )a
acest Cerc.
S'a publicat în diferite gazete accst
ordin şi până acum s’au prezentat
numai 2 comune şi din care s-au luat
numai, 7 cereri de orfani iar dela
invalizi uu a venit nici o cerere.
Be pare că d o partea primării­
lor nu s’au dat destule desluşiri a -
supra ecestei chistium ca toţi acei
invalizi neputincioşi şi oifani au o-
cszia să şi dea cererea cu o adeve­
rinţă oficială prin care arată nevoia
de primirea in Cămin-
Se pune în vede/e să se facă cu­
noscut tuturor comunelor ce apaş ţin
judeţului, că se prime83 «.reriie la
acest Cerc până la 10 ianuarie 1920.
Totodată vin în .categorie acrei orfani
cari au elstea de S— 14 ani.
Comard, Cerc. de recrutare
Coicne! Păcuraiiu (m p.)
Şeful bir. de recrutare
Maior Bepţia (m. p )
d'nea ior unu’ proverb favorit al io
„Tot neon enibsr, magyâf u r/c e ia -c e
însca aTiă^ Slova:ui au es-tc om, un­
garul Insa este doma* Ei conside­
Dl Dr. Al. Tălăsescu îmi face onoa­
#
rea de a-mi răspunde la critica »se­
veră* pe care am fâcut-o Lig i Con­
sumatorilor „pentru actlv'tatea ei in­
suficientă în lupta contra scumpirii
traiului“.
D-s?, în „lămurirea“ pe care o d2,
încarcă răspunderea pentru insuccesul
Ligii parte în cârca „prefectului po^ţ'ei
şl a subprefectului judeţului cu sub­
alternii lui*, parte în spatele marelui
public. Ce dintâiu poartă răspunde­
rea, fiindcă ei au avut datoria să con­
troleze respectarea p eţurilor maximale
f xate de Comis unea de 16 §i fiindcă
pedepsele dictate au fost atU de nuci,
încât »ele n’au speriat pe nime de a
eontinua specula*. Marele public e vi­
novat pentru ndolenţa sa în mişcarea
aceasta de asanare socială. In special
le acuză pe doamne „din toate stra-
tnrile sociale“ care *nu numai că nu
au dat concursul lor L gii Consumato­
rilor, dar au fost adversare înverşu­
nate ale L g i şi ale preţurilor ma
ximale.»
Răspunderea celor d ntâiu am sus­
ţinut-o eu ţ i nu voi contesta nici
îndreptăţirea învinuirii ce se aduce
publicului
Şi, dacă dl Dr Tâlfşescu va putea
afirma cu mîna pe mimă că dl pre­
şedinte al Ligii, în urma treceri* sau
a legătur lor de preten e pe care le are
în cercus autorităţilor, pr n interven-
ţîuni energice şi stăruitoare — pentru
care trebu e însă timp d spon b i, pe
care d-sa nu-i avea — n’ar fi putut
obţinea alte rezultate decât cele pe
care le ţtim , — atunci voiu admite şi
eu că d-1 preşedinte al Ligii a făcut
tot ce s a putut pentru obţinerea unui
rezultat satisfăcător.
Până atunci îiuă nv.
Amicus Plato, sed magis amica ve-
ritas.
Dar, şi în cazul acesta, mai rSmâne
deschisă întrebarea, daca dl preşedinte
atrebuit să lase L'ga în vo a sorţii şi
nu trebu;a să-şi dea demisia cand a
v£zut câ act vitalea d-sale e reclamată
în alte direcţ i §i nu se mai poate in­
teresa de ea? dxente L<ancm,
ars *
îm p lin in d ^ se 10 ani dela
moartea regretatului nostru Va-
Voina, fost protopop al
Braşovului, se va oficia în ziua
de M iercuri 1/14 Ianuarie 1920
la ora 11V4 a. ra. un parastas so­
lemn în Biserica Sf. Nicolae
din Scheii Braşovului-
La acest act pios învităm pe
calea aceasta rudele şi cunoscuţii
F a m ilia Voina
Seibarea dela
spitalul militar
D aiU ii de Crăciun
Dacă egoizmul cu toate puterile
iui stăpâneşte sufletele oamenilor
aproape în întregime, eu&t totuşi
unele zile în care altruismul ajunge
la putere şi ne face să ne mai gân­
dim şi la alţii, la cel mu ţi şl neaju­
toraţi» cari chiar în zilele noastre
si'Rt foarie i. urnă roşi. Suat zile când
ţ!nom de bine, ca “din bunul agoni­
sit de noi, să dăm şi acelora, cari
d n ^fe tiţe cauze nu uu ce le trebuie
Au fâeut acest lucru înaintaşii noş­
tri si 1 facern după ei şi noi actăzi.
A m in tiri şi Im presii
E'au destui prisonieri pela n o i: iRuşi
— erau între ei şi Basarabeni — ^i
ârbi, prin craş, prin Dârgfe şi m ulţi
împărţiţi la muuoa câmpului pe mân­
care şi cu o mică plată fixatfe de au­
torităţi,
Vedeam acbia u prisonieri români.
Mă uitam la ei<, cum treceau trişti pe
stradă . . . A a în ireafăt ia adresam
câte o întrebaie scurt*,... îi întrebam
de unde sunt, de când sunt prinşi....
Mă întrebau şi ei sărmanii câfe ceva,
mai m ult se interesau de veşti din
Komânia, unde-i b3t&:'a şi pe urmă
întrebau de tutun. . Atâta tot,... genrt
Şi „p'aoi ţi-© d rim u “ ... Nu era Toi
să, întrăm cu ei în vorbâ.... să stfim
la ta f'a a.
Erausiăbi ţ'm lră c fiţi, cn hainele cam
roase, m ulţi fără mantale, unii cu bo­
canci desfăcuţi, a'ţii cu opinoi; în cap
aveau căciuli negri sau „capela* lor
cu co’ţujori ridioi ji »nainte şi îodărăpt,
eolţişori cocheţi, pa câri cci mai mulţi
d in t r e prisonieri î^ ră s fr â n g e a u în-
năuntiu, ca să semene cr. şepeile ar­
matei aiistro-ungare, să nu mai f e
urmări;i da privirile răutăcioase ale
streinilor.
Aveau să faci. vai de ai, diferite
servicii şj ispiăvi... Unii cărau lemne,
alţ^ii du-eau ciovâ/ţi de carne dela
măcelăria germană din Piund pela
casăimi şi prin spitaluri, ciarăţiau stră-
z-le, tăceau servicii grele pela fabrici,
pela gars, pela magazii, încărcau şi
descărcau, cur?.ţiau pîin spitale, cură-
ţiau, srălau şi^nngeau carăle mari de
povară, auto-eamioauel© şi auto-va-
goanele po dinaintea liotuluî nostru,
şi fel de fel ce lu :T tri erau pu^e In
cârca beţilor prisonieri. Prin alte părţi
erau puşi la munci greta de tot; în-
dăiăptui frontului să facă sgpăturiîn
câ.mp ^i Ia pădure.
I i vedeam foarte dea prin fifroaveri,
cărând de-ale mâncării pela spitale:
în iiceu, în internat ţ i în casele bise­
ric ii din ifcrada Pruudului.
Iu Groaveri era o mare bucătărie la
Ş ’Oftla primară ţ i froebeliană a Sa­
şilor, îu coiţ pe lângă biserica lute­
rană. Avea ca firmă o „cruce roşie
în tr’un cero cu câmp l alb*, era bu-
oătăria pentru multele spitaluri din
apropiere. Se făci se aco « nn fel de
„pod“ , o „şchelâ" înir'un rând ou fe-
re&trile de unde luau soldaţii mâncă­
rile în vedre de tinichea. Tot acolo
se desoăroau căruţele cu pâr.« calda
oare s» aruaca tot ou perechea în bu­
cătărie înlăuntro, prin ierestrile de­
schise.
I i vedeam de malta cri pe priso-
nierii români Ia acea bucătărie şi le
du :eau w i!a. cum. umblau cu pânea
caldă, ou mirosu eilplâout, sau ău pâ­
nea de ţi-ălaiu eu mirosul ei dalee ea
de turtă, le duceam mila zic, cftoi a-
cearta râoe bună din Ţara Bârsii nu
era pentru ei, era pentru alţii, eva
pentru „fa'nioii Gerirani".
Disniueaţa oărau în vedre m *ri d3
tin ii hea, cafeaua fierbinte ţ i marme­
lada gustoasă, unt proaspăt şi ouă
fierte, cartofi dumicaţi, apoi pela prânz
duceau ciorbe cu carne, gulaşuri cu
miros atrăgător şi alte fierturi, uneori
şi fripturi pela spitaluri şi toat« ft-
ceste bnn&tâţi aburiau şi împrăştiau
cn plăcut m r .s prin prejur şi bieţii
prisonieri aveau sarcina grea, greaua
sarcină sâ ie ducă pentru alţii, să nu
ie poată gusta,... aveau nn singur
„drept*,... ele k le mirosi... Era ceva
ohinaitor pentru omul flămând,
Mai întâiu şi mai întâiu am vâa?t
prisonieri români pe ijv*da de sub
de prof. /. C. Pan/u.
Aveam o toamnă plăcută, lungă,
era chiar frumoasă, cum de naulteor/
se întâmplă la Braşov. E*a prin No.
vembre 1916, Ploua rar,... f ^este z{
era cald, cum se cade.
începuseră d ferite boriff.^ft<'eecere
ţria spitale şi în populaţia,g:n Scheiu. .
Era tifud; disenterie colerină şi vărsat
negru. Lumea se r »o$â:am• a deua
a treia oară. Era chiar orditr peiutru
întreaga populaţie de a se reyacoi»«.
i- rimăria a luat măsuri, să se cureţe
oraşul... căci în timpul din urmă fu-
sess taie neglijat. Inoepuse să se cu*
reţe şi valea, ce tr«ce prin Scheiu,
dela Podu Creţului în jos, până e&tia
cetate. Lucrau prisonieri români sub
peiea cnui soldat german şi a indis­
pensabilului „plenişpotenţiat* «u o
banda albă la mânfi şi la şapcă, pe
care sta sori« : „Dolm.* (Dolmetsch),
oeeaoe vrea să a'că pe limba noastră,
tâlmaciu.
Lucrau din greu prisonierii români.
Saoteau gunoaiele, %i mortăciunile a-
runoate, — era şî boală între găini,
—- scoteau năsipul şi pietrişul de pri­
sos» îl ridicau la un metru înălţime,
îl puniau pe marginea văii, ca apoi
să 1 ducă în căruţele, ee mai rămăse­
seră pela primărie.
Când au ajuns cu cură ţi tu pe di­
naintea ferestrilor mele, în strada Că­
pitanului, nepoţii şi^“ toate vecinele
noaslre au eşit pe afară, au cerut
voie dela paznicul german, priu mijlcv
cirea na&r-elui „plenlpoteaţiat“ , tâlmt
şl au înoeput să cinstească p® st
mau i „m uncitori“ , care, cu ce a avu»
cu } â :e, cu_ brânză, cu slănină, ou
carne afumată, cu ceapă, ou ridicki de
toamnă şi cn sare.
Am eşit §i ea pe afară, m'am dat
în vorbă cu } asnicul german, lângă
ta re se îndesa inti'ana tâlmsoiul, să
ia seama ce virbesc, .m*am dus apoi
ia prţsouieri, cari puse&eră d’oparte
h&ileţ-le şi lopeţile şi mâncau liniş­
tiţi. Le-am dat oâteva ţigarete, ee
rămiseră la mine, de pe timpul Ro­
mânilor.
Nu mai © de vorbit, c-ă am cinstit
mai întâiu pe paşnicul german ţ i p®
tâlmaciul ovreiu, oare se afla întreabă
şi mereu îndruga la vorbe,... » e r tu
spunea, că*i tutun bun, admirabil, tu­
tun „de al nostru româneso“ .
Mi*era drag cum se învioraseră
bieţii prisonieri,... ţiaeau, — mi ae
păreâ, — mai mult ia tutun, decât la
mâncare.
Era aţa pela 11 eeasari înainte de
masă.
Prisonierii au prins viaţă. Glumian.
Tălmaciul era ceva mai departe. 8«
făceau g lu m e şi în contul^ Germanu­
lu i şi Pa s o o o îe a la ovreiului. Aşe
es te ro m â n u l. .. ei g lu m e ş te şi lanăcaa
D e - o d a t ă , văd, că se deschide o
fereastră d e la oasele mele. S e pleacă
puţ'n giamul şi rfemâne Închis aşa pe
jumătate.
Vad o tresărire între p;isonieri...
Prin giaoiurile Intre desch'se se
auzia uu cântec românesc... E ra o
wdoină*... pianul suna bine5... îmi râA
dea inima. *
Ascultau prisonierii duşi pe gân­
duri. Urooă îndată o „horă“ veselă,
care trscu nn p?ste multă Vreme îi
tr*o „f^rbă“ săltăreaţă... Fără voi.
„fe c io rif l>i mişcau picioarele [şi v»
selia rS|ărise pa faţa fiecăruia...
Numai unul sta răzleţ de-opart
dus pe gânduri, ou privirea ţânta în
ainte, ee gândea la cine ştie ce, di
satul său...
Ei a o scenă frumoasă, un tablei
•

repiibllca CthO'Slovacă? rau pe slovac d?î scliv şi fi tratau

O campanie înigrcsală a Maghiarilor
PéXJtrn a da editorilor noştri o nonă do­
vadă d««pr# ceia>ce ÎEseaitDâ ştvinisaaul
Maghiar, redăm după. nLe D«m «erat*4 acest
artlcal.
»In vederea începerei apropiate aöe-
gocierilor de pace cu Ungaria, s'a
început o “ campanie a presei, cou-
dusă co multă dibăcie, care dove»
deşte câ ungnrii se folosesc de toate
mijloacele posibile pentru a induce
străinătatea în eroare. Ca şi Károlyi
şi mai târziu şi Beia Kun, guvernul
actual din Budapesta şi-a procurat,
pentru aşi ajunge scopu5, Slovaci şi
Români, «autentici* cari vor afirma, că
nat*QQ^ e ne-maglrare se aflau sub
dominaţiunea maghiarilor în vechia
Ungarie într’al şaftelea cer şi că, în
momentul de faţă n*au altă dorinţă
mai arzătoare decât aceia, de-» re-
cădea sub un regim tot aşa de pă­
rintesc. De c u r â n d , a ş a numitul bi­
rou centrai din Budapesta, care în
realitate este cdmpus d ia Maghiari,
protestă, fără autorizaţia cercurilor
competente, în numele poporului slo­
vac contra numlrei de Oeho-slo aci,
afirmând că Slovacii nu recunoşteau
unitatea Ceho slovacă.
Care este în realitate adevărata o-
pînie politică a poporului slovac ?
! însl au făcui-o acela, cari priu o-
Slovacii, fii căror număr se urcă la
aproximativ 2 miliosne suflete „sunt
împărţîţi, din punct de vedere politic“
în patru partide: Socialiştii cari cer o
constitujie centralistă, partidul nat'o-
nai, reprezentat în guveruul din Prsg*
prin şeful slovac bine cunoscut, Dr.
Srobar, partidul agrar, care are în
guvern pe unul din cei mai bine vă­
zuţi patrioţi Dr Hodscha, şi în fine,
partidul popular slovac, al cărui şef
este preotul bine cunoscut Andrei
H inka. Cele trei partide dintâiu fac
parte din maioritatea guvernamentală
actuală, precând partidul clerical al
ini Hiinka face opoziţie guvernului
şi cu deosebire tendinţei progre­
siste radicale pe care © r e p r im ă .
Această opoziţie clericală este însă
patriotică, adevărat vorbind, este o
opoziţie cehe-slovacă, îndreptată con­
tra guvernului actu?l şi nu şontra
republicei şi eOnlra unităţei ceho­
slovace. Mal este nevoie sa aducem
dovezi ? lată-le :
In 4 Decembre 1919, comitetul e-
xeeuiiv ai susnumituiui partid popu­
lar slovac îşi ţinu şedinţa plenară în
Risenberg, Iu decursul acestei reu­
niuni, ei acceptă o proelamaţmne so«
.ghlaiâ, Slovacii ceri numără 2 mi­
lemnă, fn care declară oficios şi în
modul cel mai formal, în faţa lumei
întregi, că condamnă ori-ee act În­
dreptat contia unităţei republicei ce-
ho-slovace şi că el lucrează pentru
unitatea republicai şi pentru tot
ceia-ee va protej?, desvolta şi întări
această unitate. Cine nu va conserva
aceste prineflp, spune comitetul e-
xecutiv, va fi exclus din sânul parti­
dului.
Iată un Umbagiu clar şi hot«rât.
Şi caie ei;t& opinia politică a şefu­
lui acestui partid, preotul Hiinka? In
5 Decembre 1919, toate ziarele ce-
ho-slovace &ti publicat declaraţiunea
sa, In care spunea între altele:
»Niciodată nu voi trăda patria mea.
Unirea Slovaciei cu Republica este
un fapt îm plinii, Js care nu se poate
schimba nimica. D ;n parte-mi, eu
n’am coirbătui niciodată pe Cehi,
piuliie lor progresiste şi prin ateis­
mul lor caută să semene discordia în
Ceho Siovacia. Aceasta este opinia
mea. Am lucrat şS am fost animat
de entuziasm pentru republica ceho­
slovacă, şi numai ea va trebui să
judece faptele mele. Aceia care ar
susţine, ar scrie sau ar spune con­
trarul, *ar păcătui contra adevărului,
ar induce pnblîcui în eroare, pentru
a putea pescui mai bine în apă
tulbu re/
lată cuvintele proprii a le »eco­
nomistului, slovac P. Hiinka, şeful
bine cunoscut al partidului popular
al opoziţiei sleyace.
A crede câ maghiarii din Buda­
pesta fc’ar îngriji de soarta poporu­
lui slovac, aceasta trece peste gra­
niţele ironiei. Atâta, cât au fost Ia
conducere, ei au conformat atitu-
d j atare, Maghiarii nu considerau pe
Uan din convingere, respective dm
Slovac de ooi, Cehii ’îl priveau ea
L=e propriul ior frate. U nguri au
luat Sîo/âcilcr 4CC0 şcoâle primare
pentru a le maghiariza, Cehii le-au
redat dreptul de ohimni, i au ajutat
să se it;atraia»că în iiaiba lor ma­
ternă, fondlnd în decurs de un an
4300 scoale primare, 73 şcoaîe se»
cundare, 45 colegi! şi gimnazii şi o
universitate. Sub dominaţiunea ma-
lioane euilete, su ; Oaedau decât
240 şcoli primare şi nu a?fan nici
o şcoală secundară, nic! un colegiu
sau gimnaziu, nici o universitate.
Sub dominaţiunea maghiară, Slova­
cii numărau 6GP4> de analfabeţi, din
cauza lipsei deişcoli naţionale. In re
publică Ceho Slovacă, viitoarea ge-
neraţîuEie va şfl scrie şl, ceti. Iată
ceia-ce se numeşte opiesianea cehă.
,Hd trebue nn ziar indepesidont
acria c u ş t ii şi cu to i c a r s ]a la,
spune toată lumea.
„Ţara sioiiă*
va fi ziarul care va răspunde aces­
tei mari necesităţi.
Aşteptaţi
„Ţara nouă*
Ziarul politic şi informativ
yŢara nesâă“
va reprezenta ideile noi care au ră­
sărit pe urma războiului, idei ce au
dat naştere marei mişcări politice
care este partidul ţărănesc.
„Ţara aoaăH
va da cele mai exacte, cele mai com­
plecte informaţii politice, economice,
•financiare, administrative, literare şi
artistice.
„Ţ a ra nouă*
va însemna o adevărată revoluţie în
presa românească.
Aşteptaţi în z!ua de Anul Nou
„Ţ a ra nouă*
„R euataasa m eseriaş lo r r o ­
mâni d in k u j c l* araojază Luni, In
6/19 ianuarie 1928 (seara de Botez)
în Pavilionul otelului „Concordia“
Petrecere dansată
milă, iar alţii din oblcela.
ca^a de tir, eăpând gropi pe seama
German lor, cari cu m orţii lor au om-
plin de ?iaţă...
Parcă-i plăcea şi paşnicului. Ai
Ori cum ar ii însă fapta tot faptă
rămâne, numai cât, că în principiu
p'ut un mare cim itir,) pa frumoasa* culta şi el şi se uita buimăoit la pr!
livadă, unde Joia după Paşti şi la D u­ sonieri. A
una are mai marc valoare, ca cea­
mineca Temi!, jucau altădată hora şi Tălma^ul a fâeut un s*mn pasni
laltă. aruncau buzduganul *Juuii* noştri din
Societatea Crucea Roşie secţia Bra­ cului, i-a spus ceva... şi numai deci
Scheiu. a*a curmit repausul şi sapele şi hi»
şov, venind sărbătorile Crăciunului
leţele se puseră iarăşi în mişcare, în
a ţinut de bine să ajute şi ea pe cei Erau trişti prigonierii români, ne­
cepură s i „zângănească* •H
nenorociţi. primeniţi, rău h.ăn ţi, slăbiţi şi oei
Cei dintâi bine’tfţeles au fost sol­ mai mulţi cu feţele supte... Cum să fi şi
fost altfel în ,rc b ’i * * cu zama „chioară“ , Nu a trecut multă vreme, câtevi
daţii bolnavi şi răniţi dia spitalul
ce o primiau şi cu puţintică „pâne olipe numai şi prisonierii stară ierăş
garnizoanei locului, nu mai înerau, se uitau în
Ai? procurat cozonaci, bomboane, grutnbă*, ce îi se da.
Vedeai printre ei şi ţigani, erau trabător unîi Ia alţii, asonltau — as­
cărţi, caete şl alte lucruri buns ca cultau,,.. era o altă melodie ••• Tonu­
să le dea la bolnavi. destui faraoni sguliţi eu ochii în pă­
mânt, arunclniu se câte doi şi trei rile ee auzîftu în depărtare,., gemeau,
Si ca să albă şi efect moral a
d'odată după câte un biet rnuo de mugeau, grohăiau...
aranjat şi o mică sărbare, în ajunul i ) Erau îatre ai f i câţiva namtf «i »»guri,
Crăciunului laora4 .p.m. Sârbarea s’a ţigară.
apoi „ b u ljă ro i cu caafă groasă şi otxw,
început cu o colindă cântată de atât dia' România cât şl din Rusia.
câţiva elevi dela liceu sub condu­ Se vedeau apoi şi altfel de priso­
cerea Prof. N. Oancea. A cânta^t apoi nieri.... prisonieri cari se plimbau pe
„Naşterea* părintele Mereţ, iar după stradă, fără paznici după ei, ca ţigă „Forestiera română“
aceasta a vorbit părintele protoiereu ri*B în gară şi uneori ou câte-o fru­ In ntimărul nostru de azi publicam
Dr. V. Saftn aducând elogii soldatu muşică alăturea : erau „^ ro ii“ anga­ prospectul i aocietâţu „Forestiera Ro-
jaţi la pantofâria oraşului dia strada mână“, întreprindere pentru exploatare
lui român. După vorbirea d-lui Dr.
Saftu, d na Gr. Popeacu, a cetit o ou „Domnu Crisfos răstignit*, erau de păduri, s. p. a. cu sediul în Cluj.
telegramă trimisă de Crucea Roşie Croitori „subţiri“ , tin'ohigii şi meoa- Conform piospectului, societatea e
din Bucureşti secţiei Braşov. Un soi- nici cu fel de fel de mutre. Erau contemplată cu un capital de cel puţin
dat a mulţămit in numele camarazi oameni mai „fe riciţi*, binişor îm­ 50 mii, coroane; nu ne îndoim însă, ca
lor lui suferinzi, asigurând lumea, că brăcaţi, htăaiţi destul de bine, mul- va atisge şi maximalul de 100 mi­
soldatul român şi-a făcut datoria şi ţămiti... lioane, dată fiind situaţia, c* întreprin­
va şti să şi*o facă şi in viitor. l i vedeam unii din ei Vinerea derile forestiere sunt dintre cele mai
De închsere, corul a cântat „Pe-al seara pururea ca faţa serioasă, ou rentabile în ţars.
nostru steag* şî-apoi s’a început îm­ gânduri ^scunse. n iş te „răcani* cu Printre fundatori vedem pe mulţi
părţirea darurilor. „capela“. îndesată pe ureohi, răzi- dintre corifeii noştri financiari din
Intre asistenţi am remarcat pe d-1 muţi molatic, de zidurile sinagogii Ardeal, ba chiar şi dm vechiul regat.
Col. M ihăllescu com. garnisoanel cu din uliţa Scheilor, agitaţi, pvorbind Unele dintre băncile noastre mai mari
soţia d-lui. D l Maior Voina coman­ cu mânile* , istorisind vitejiile lor asemenea figurează printre ei.
dantul pieţii cu m?ma şi o soră a săvârşite în lupta«pea crâncenă... Mă După cum suntem informaţi, deja la
d lui, Mal m ulte membre ale Crosei uitam cu toată luarea aminte şi cu consfătuirea ultimă a fundatonlor avută
roşii d-şoarele E Prişcu, Oncioiuş. a. oarecare îngrijorare“ , cum aşteptau la Sibiu în 15 Noem^rie a. c. s’a asi­
Numai vorbesc de simpaticul şi oeasul de rugăciune, aceşti vicleni, cori gurat o,mare parie a capitalului soeiai.
neobositul Iot Col. Dr. Carta 'şefuî râd de legea noastră, îndeamnă pe Prospectul indică şl o înţelegere cu
spitalului, d l Dr. Alexe Svilică, Dr. toţi ai noştri la necredinţă, iar ei... statul c%- jJHvtşte exploatările pădu­
Crişauu şi alţi ofiţeri da ad n. dela cred ca tot dinadinsul şi {in morţiş rilor de stat şi rentabilitatea lor,
spital. Şi-acum de jncheiere şi o la credinţi lor*,.. * ceeace din punct ds vedere al veni­
mică observare. La astfel de oca- turilor statului poale sâ aducă ţării
ziuni ar fi bine să vină public cât Toţi aceştia erau „ români de ori­ foloase foarte mari.
mai număros. Interesul ce-1 dăm gine streină şi şirei ni în uniformă »Forestiera Română« e după cat
astor fel de ccazluni este, o dovadă românău, erau în mare parta „priso ştim ia noi prima societate roma­
a interesului nostru faţă de cei nă­ ngril de bună voieuy.. s* plimbau ii nească pentru exploatare de păduri
căjiţi. beri,... nu ie era grea „robia“ ’)* şi ce priveşte capitalul contemptst
Cei cari au fost ia serbarea dtn *") Comandantul german în m«d „Telnio“ una dintre întreprinderile uriaşe care
ajunul Crăciunului, au d i t aseasta
& pus m âna pa acal loc frumos pantru „ei- s’au format în timpul din urmă»
m itirul »roilor** germani şi austro-ungarl. menite să deschidă drumuri nou ca­
dovada. E de dorit, ca sâ facă acest Prim ăria săsească destina«« air«a, m ai la o
lucru cât mai mulţi. parte, nn leo 1 ;' ; 't pitalului românesc.

t
 Nr. S - l * » g a z e t a t r a n s i l v a n i e i Pagina 1

Politica externă
Din preocupările INFORM H Ţ IU m 2. Alegerea a t —i delegaţi l l C « “
greşul generai al învăţătorilor roat,
să fie atitudinea compatrioţilor saşi Sedacf’ozsale. Începând cn numă­
din întreaga ţari, ee ae va ţioea tn
curâad în Bucureşti«
D in Tsarâa< — In oraşul nostru are 3. Pronunţarea secţie Judetena. a-*
Spicuim dia ziarele săseşti, cari rul de âstëzl ziarul nostrn are un loc mâine Duminecă un mare con­
României faţă de Rusia? apar Ia Sibiu şi Breşov câteva con­
statări de interes privitoare Ia preo-
distins colaborator în persoana d-lui cert şi pefrecere cu concursul d-nei
Oh. Bogdan Duică profesor univer­ general Taleria Herbsy.
supra feselor (1—14) puse spre d t^
sbatere, de Comitetul .centr* at aso*
cupărilo de ordin politic ale SzşHcr sitar în Cluj şi scriitor de mare re­ claţiel gener. prin adresa sa Nr. 19$
— Părerea m in istru lui In c u la ţ — Serbarea artistică are Ioc în sala şl 200 din 24 Dec. 1919, referitoare
fn noul stat român. putaţie. Atragem atenţiunea asupra internatului de fete. Invitaţii speciale
fruroesului articol despre mitropolitul nu ee fac şî sânt bine văzuţi toţi cel la noul proiect de salarizare, la anii
Sairorbeşfe public în Bucureşti, se buie să fie atifc dinea nu numai a Intr’o polemică eu depotatul Lutz
Korodi în chestia foîosirel llmbel primat în care se dau directivele lu­ cari vor veni la această frumoasă de serviciu şi alte ckestii profesie."'
şopteşte acolo unde cenzura şi starea României ci şi a aliaţilor faţă de na’e, cari ne privesc de aproape şi
de ajjiffi'i nu permit, de* o probabil* Rusia* germane în parlsmentijl României minoase în activitatea dificilă ce tre­ berbare.
ziarul „S k b . D Tageblait*, nrul dîn buie să o înceaj ă noul prinţ al bi- cari în parte sunt înşirate şi în or­
ecţfcoe* .trmatl în Rusia. Declarative d-1 ui ministru tnculeţ
Aia publicat ritiroîul Iul Guftave culminează în propunerea uuei soluţii: 4 Ian., face următoarele constatări: serlcei ortodoxe unificate, Politice ganul asociaţ. „învăţătorul* Nr. 4 la
Heiv* din „La Victorie* în car© pre­ „A liaţii să dea sprijinul lor întreg „D-i L. Korodi reprezintă punctul B ir o d presei din Cluj ne tdmite Ştiti de ce guvernul şi blocul par- P*g. 9.
d® vedere,?ca în Ioc să ne provocăm 4. Q\verse afaceri curente ale aso­
coniza intervenţia armată a României Ucra?nei* . . . „Reuşind să asigure o îo buletinul el articolul lui Hervé a- llamentar nu e capabil să lucreze —
la drepturile de fapt existente ^au ciaţ. judeţene a căror urgent* rtzel*
şi Polonii 1 ra patrioţii tuşi - cura le Ucralnl ojganiaată — şi nu mă în- supra intervenţiei armatelor române după „Viitorul*"
închipuite, mai bine am face să ape­ şi polone în Rusia, jf À; t ( vare ni se impune.
zlf ta — să fie în >şasa h Ui !a Mos­ doesc, z ce r l ministru, H*ci yn mo­ Fiînd-c?: bîocu! susţine politica
lam la bunăvoinţa cencetăteniior 5. Propuneri.
cova. Aceasta în fchitnbuî recunoaş­ ment că vor reuşi pe deplin — aHaţli Am publicat încă de-acura două, dlor Vlad, Lupu şl Bonfescu în cele Noă: însemnătate», valoarea ac»
terii alîplrei Basarabiei şî, Ia Polonia, ar £ trage sub influenta lo r şi Rusia no?tri români şi să căutam o apro­ săptămâni acest articol în întregim?» interne şi politica externă a d lu i ţoală şi viitoare a obiectelor dela or­
a Galiţiei şl Lltraniei. Ca răspuns de Nord, care depinde, economlceşte, piere sufîet ascâ ca dânş’i. Faţă de "tel <Juş La -Vîete’ra.. Vaida—Voevod dinea zilei, ne impan o cât mal grafc-1
cbiectiv Iui Hei\£ fia dst un frtltol de cea de Sud.- Şi mai departe: ac» st punct de vedere nu pulem în­ Adică fiind-că blocul susţne gu­
U ră ri de A n u l meu. In «umărul nicâ şi demnă rezolvare a L f. Păsu-
infoiteetiv atupra sterilor din Rusia „ Politica altaţilot va f }, de sigui, şl deajuns accentua, că nu voim *ă delà 1 Ianuarie ai ziarului parizian vernul său, — ţara se îndreaptă spre
bazăm raportul nostru fată de statul rila noaatre să ni-le spunem cu ko-
— ca să ?# vsdl că spiritul este nu politic* B â m in iii, care într’o ase­ La Victorie cunoscut«! pubUckt Gus­ prăpastie.
român şi fetă de conretăţenii roştri tărâre şi demnitate — acolo —- unde
pentru o Ruste^raHară, ci pentru o menea eventualitate ar fi să joace un tave Hervé face următoarele u ri ri Şi concluzia: dfeă va continna — ee cere şi unde — au ro sti Se a*
împărţire a il în state independente. rol hotăiâ*or. Dacă aliaţii se hotSresc români pe bunăvoinţă, ei pe drepturi pentru 1920. ceea-ce e s^gnr — aceasta politică, şte^ptă d#cl în interesul propriu şi
Cn îfn^te[ire, lumea pentru sprijinirea Ocran’ei, România, politice bine p i u z a te şi clar ex Doresc Franţei pace eoeielă pen~ atunci diso!varea şi nn nou guvern. bine înţeles, ca dela această şedinţă
sluvă n’ar ţerde din ptfernifi ei Sl- autorbată de ei, ar putea duce lu­ puse... Sinceritate şi c’aritate di o am­ truca să uu fie zădărnicite roadele Opinia publică poate vedea la ce sâ nu lipscască nici un membru a*
tiigţ'e — fiindcă din uriişa Rusie ar crurile la bun ufâişit.* bele părfî, aceste s in t c#îe mai bune victoriei. se reduce grija de interesele gepe corpului didactic prim.rom. d;n judeţ l
naşte foarte mari state, care de sigur Deci teza opusă Iui Her\d care baze sie unei prietinii alât in v iiţa Doresc Franţei o bnnă restauraţie rale ale aee'cra cari vor puterea şl
de toate zilei# ct i şl in politică.* Cei chemaţi la datoriei î l
vor lut o mai lesnicioasă şl eficace dela Paris &}c l^sat influenţat de rerc- a euterităţii în şcoală, atelier, maga­ pentru aceasta nu se reţm drfia o Broşau tn 6 Ianuarie 1920.
prefacere civilizatoare. ţicnarii ruşi. Iar îa alt loc : zin, bîurou regiment, în sdmiaiitraţsî, sţâţare continuă, de la o politică de Ştefan Popovicl Nicolae tfafote
tio i spuneam că o. intervenţie ar­ Dar spre • şi mai cla^ă precizare „A r mai rămânea să hotărâm asu­
p#ntruca ţara fă posiă lucra în sigu­ ură împotriva transilvănenilor. preşed. secretar.
mată în Rusia în fo’osul patrioţilor tauprs intervenţiei arrrate în folosul pra întrebării, că avem noi de fapt ranţă şl ordme. Cei cari a i fost îa BucureşM pot
ruşi este problematică. Rezultatele de acestora, dl ministru Inculeţ spune: dreptul, «ă siaf,|inein postulatul, no­
Doresc Franţei să aibă o pelitică afirm a această propagandă d# care
până «cum ale ajuîorărci reacţisna* „Cr? d c i nici înti'un csa armata stru privitor la fo’osîrea lin ie i »oa- prevăiătonre, curajoa>âşixava!ereiScă vom vo rb i w a i pe larg, ca sâ ară­ T e le g r a m e dela B ucureşti
rilor Deink^n şi Colceag din partea uoastră cu trebuie «ă treacă Nistrul etre maierne în parlament? D l L, f.ţ^ de fcnsia patrietă. A sosit timpul tăm Im becilitatea şl pericolul ei.
A n g liti tnai ales su iost contrare sco­ Inundarea în Rusia l-ar fi fateslă. Korodi neagă aceasta. Noi insă ars* lu im m r m M a fio t
sâ dăm sprijin Rusiei^jutând cu ar-
pului: întreg materialul de război al Sânt alte aiwteare ne rari î le-sm ţ'nem *ss şi tare, câ din f*pvrît :1 ho mafă pa aiicţii noştri Polonii, Ro- Campania de denigrare î<idfcptafă ia ^ !& a a
lui Den kin a fest prins de bolşevici putea da Ucrainei.“ Şî dl mi- târârilor ^ela Alba-l«lia rezultă clar n.‘âail şi Japonezii, peutruca să îm­ îm p o triv a ardelenilor găseşte ecou Comis unea aliaţilor se va îairuni
'upă dezastrul armatei acestuia. Te- nistru n’a precizat, cum de alt-fel e dreptul nostru de*a putea folosi lim» piedece Rus:a tă cadă în brhţeli Ger­ şi în ziare. D l D? S.fon in „ V iit o r u l* săptămâna viitoare |Ia Viena pentrii
amele deîpr? acest dezastru pro- legic, aceste ajetoare — înainte de ka noafctră maternă pe toate terenele maniei. scrie: regolarea chestiunilor tehnice a tran­
11 a precedai ştirilo r din ztere şia fi hotăiâtă sprijin ii «a Ucrnlnri. vieţii publice, prin urmcie şl in par- Dorcsc însfârş't »ca poforul fran­ „ D a r o seamă dintre d â n ş ii con­ sporturilor şi a repartiţiunei mate­
au sesit la Londra provocând decla­ * l&ment...a cez să înceapă a înţelege, că dacă nu s titu iţi In. „bloc® parlam entar, t e tra ­ rialului n lanţ între statele eşlte dia
raţiile Iul L'oyd George care a spus Declaraţiile d-lui mînfstra Inculeţ Dia eeîe d# mai sas rezultă, că se hotâreş-e s i sib^ copi5, c i toată tează ca în ţară cuceriiă şl coruptă vechea monarhie austro-ungară. Con­
că Rusia va fi lăsată pradă lu p'dor :?muret.c situaţia; aşa dar nu tie- ziarul libian nu line la bunăvoinţa Ho gloria esto ameninţat să piară*.-. pe care ei ar f i m eniţi a o regenera.* vorbirile în*re Loyd George, Nitti
el interna pentru a te ota curentele foiie in i er 96Tiţ i a armată tn Rusia mâoi’or ci cers drepturi p o litie bin* Urări vrednice *ă le reţinem «i noi. Ştiţ» care e răspunsul acestei pro- şi Ciemenceau vor dura 810 zii#
prin tin e îr .tiţj, făcând îngs nn ba- Vcr întreba unii: dar cn bolşevicii precizate şi în consecinţă pretinde între pagsnde ?n masseie celor cari nu tratând în spec’ al chestiunea Flamei.
r r j ghimpat la graniţele ei ca tă nu ruşi cari te rpropie de graniţă? La ^Foxsdol e le v ilo r b o ls a v i* al pot. discernă lucrurile :
altele dreptul de «a putea folosi limba Licenlni re^l au contribuit: Dl loan
pftrundâ viiLcul boişev:c ta Eurcpa. Dl m m litru Inculeţ răspunde: germană In pertin e n tu l României — )os cu ardelenii l Să se dară 49000 cetăţeni ai£e?i9aai
* „Nu va fi nici a«*«m de cât ceea-ce O. Erem’e, comereiant în Braşov, în bolşevici
mari. la eî fecasă, s& şi facă ordine I
în mai atulte rânduri a»)reprodus a fesî atunci, © activitate mai v;e pe amîntirca iubitului său fiu f Gheorghe,
Ş î , din ce fn ce, armonia liberalo i Paris — Ministerul justiţiei din
după „Sistai Ţârei“ păreri îi ba*ara- front si încercări da incursiuni în Noi credewa, că compatrioţii noştri fost elev în clasa reală, 100 cor.; dl
i&kisto-averescană apare ca salvato­ Washington posedă numele a 40000
benllor asupra problemei ruse. Ictr’o bande.* (Adîcă ce-a fost anul trecut.) saşi perd din vedere un'lucru Româ­ O. CAdariu, director lie. în loc de
rul mult eşteptat. cetăţeni amerteanl implicaţi în pro­
vreme când pericolul kol|evic era „In luptele cu bolşevicii nu armata nia şi dU'pă realizarea unităţii sale a felicitări de Anul nou 100 cor. Sincere
Numai nu se ţine seamă şi fle po­ paganda anarh stă sau bolşevistă.
preuntat ca iminent, acest zlir aducea k r e prime jdia reală ci contaminarea. rămas tot un stat naţional şi nici de- mulţămite! Direcţiunea Lieeitiui real
porul oamenilor săraci cari aşteaptă
nota exactă a situaţiei cu informa­ Bolşevicii au adoptat sistemul de a cum n i a devenit un stat de naţio» Dr. /. Ueşotă Braşov. Trupei© Polon® laainttaz& tn
de multă vreme dreptatea.!
ţiile lui cari toate tindea»1 către • lupta cu adversarii îm făcând propa­ naîitâfi. Sâ nu se supere minorităţile Cm m a te tea u ie sfiăm că dl Ucraina
Şi rău se face 1
sprijiniră a înfiripirel rspsblict! u- gandă în spatele fronturilor acestora. etnice. Au tot dreptul de-a^i între­ maior Aron Siiciu, inspectorul poli­ *
buinţa limba materna ta şcoală, !n ţiilo r de stat aparţinătoare Prefecturii Varşovia — Trupele polone con­
craîDient. Am urmărit de! aproape Cu sistemul acesta îu reuşit împo­ Mnlt# g riji pe capul politicienilor tinuă înainte în Ucraina. Un bata­
problema şl am dat până aitazi nu­ triva lui Colceag f i Jndenici şi, mai biserică, în administraţie, n>ci o leff^ Regionale Braşov, şi-a luat postul în
şi nici o mână nu va fi îndreptată primire. români. lion a ocupat nodul de cate ferată '
meroase infotmaţii pentru cititorii ales, aţa au reuşit *ă determin# în- Cea mai proaspătă, e teama că Smeiinke.
noştri, cari, putem spene,' io/it în frângerea la? Denik'n*. împotriva esistenţei lor ca naţionali­ Toţi cei cara «nnoa$tem pe dl
tate. Dar d*«aic! până Ia spectacolul, „lorga îşi face partidul mare şl pu­ Ceremonia ptmeroi In vigoare
deplină cunoştinţă s cauzei. Cunoaştem d^r bine adversarul şi maior A Suciu —■ şi D sa are vechi
nefolositor chiar pentru minorităţi, ternic.*
A ftlzi vine d l ministru Iiculeţ şi mijloacele Iui de luptă. Dec?, nu e cunoştinţe aici, de când era auditor
Şl ca să te convingă : a tratatului de pace
tn numărul de Crăciun al „Fem^te- de temut, fiind-că avem şi mijloace de-a avea un parlament pistri| ca (pretor,) — legăm mari nădejdi de — »Prefecţii f l i-a ales pe sprân­ Lyon. — Decislunea pentru pune­
rtifRomane* confirmă punctul de \e- «ateriale şi morale să» i fim superior?. limbă într'un stat naţional, e un activitatea D-sale, cunoscut fiind ca
ceană îa acest scop.* rea în vigoare Sâmbătă 10 Ianuarie
al gazetei dîn Chişlrău, precî- Şi atitudinea de v iito r a Romîniei drum pe care an ni te poate cert un caracter integru, hotărât şi bărbat
să 1 străbate». Ca să-l liclştim pe cei temătqfî, îi a tratatului din Versailles a fost con*
i~~ cu sinceritate — care tie- M iri se vsde tet rea? clară. de mnncă.
trimitem să citească ziarele liberale- firm&tă. Ceremonia va avea loe la
Credam că nu mai e lipsă să in ­ II dorim sănătate deplină — cele­
Acolo se spune că „majoritatea mem­ ministerul de externe în salonul o-
sistăm asupra ac#stni postulat ai zi­ lalte le are — în «isiunea grea şî brilor partidului mţîonal-dsmocratnu rologiului Ia ora 4 d a,
plină de răspundere la cure s’a an- aprobă părerile de curând adoptate
Comunicări oficiale arului sibian. d( L- Korodi, nn vechia
politician sas cu mare trecere, şi-a gaiat. - FnrSnni violenta
de d-1 Iorga*. Paris — Furtuni violente au bău*
dat perfect samă de rostul elementului Ajutorul nostru nu-l va lipsi, t r l Fiind-că d«sâ vrea ratificarea păcei;
Aprovizionarea locuitorilor săsesc îa Romnia mart, când s’a
declarat în contra ane! atare preten-
de câte or! I ar reclami. „în chestia .evreiască nu mai este în
tu it trei zile asupra Mediteranel. Ua
P e tre ce re de Sebofeaxă (6/19) prevederile programului„şi a treia dar remorcher din portul Tulon a fost
ziuni. Ia n u a rie 1929. Reuniunea Femeilor cea mai principală: d-1 Iergaarefaţă sfărâmate. Râurile au debordat. Ser­
oraşului cu lemne de foc *
!u nrul viitor vom spicui şi to-
române din Braşovul-vechiu, învită de unele grupări şi partid* politice o v ic iu l căilor ferate d n sudul Fran­
la petrecerea Mnzîcală-iettrală îm ­ atitudine care urmăreşte* încurajarea ţei a fost întrerupt.
Ca pretutindeni, aşa şl în oraşul Depărtare 30 preunată cu tablouri vii urmată de unorr şi distrugerea (sic) a altora, Cheitia rinmai
d ru m b a n d e p ă d u re ). menta părţi dintr’un artitol apărut
Braşov domneşte mare lipsă de com­ km d in Braaov. ia aiarul „Kr. Zeitung* dans, ce o va aranja îa ziua de chiar eu riscul luptei de clase*.
Bobotează în sala de concerte „Re­ (Din Wach’ngton) Preşedintele co­
bustibil ŞÎ mai cu seamă în lemue Preţul 12.5 cor. per 106 k<rr. ast- Fără comentarii!
douté*. Din venitul curat jumătate mitetului naţional al partidului de­
de foc. In urma revolutiunii din. fel costă an gtâojen de 16#0 k fr,
200 cor. * este destinat fondului pentru zidirea mocrat a anunţat pentru mâine de­
foamna anului 191S, a relaţiunilor
nefavorabile de muncitori şl a altor
împrejurări crelate de războioi lu­
Grupa Ü. (Loco magazinul de lem­
ne din Satulung) lângă staţiune* ul­
Suflete bune unei nmn biserici în Braşovul>vechiu.
Preţul de Intrare: Fotei (loc nume­
rotat) de persoană 20 cor. Parchet I
Convocare punerea rezoluţiunei, ca~e aprobă
atitudinea preşedintelui Wilsen pri­
Membrii asociaţiei înv. rem. diu vito r la tratatul de pace. E-ste pro-
mesc, cari ţinem de prisos să le mai timă a t aoavaiului : depărtare 12 km
de Braşov. Pentru Crucea roşie din Braşov a 15 cor. şi Parchet II 10 cor. Balcon judeţul Braştv sunt convocaţi la a- pabil că această rezoluţiune va fi
înşirăm aici, producţiunea lemnelor dăruit Do mnul» Major Schneil din 25 cor. Galerie (înapoi) 10 cor. şl loc dunarea generclă extra-oidinară. ce primită Ia Londra S’ar fi stabilit ua
de foc a scăzut foarte tare în eama Preţul 27 e^r. per 100 kf. Ua stân-
jen de 1600 kg?, costă 432 cor.
Reg. 89 Braşov o maşină de scris de stat 10 cor Bilete se fcflă de se va ţinea Sâmbătă în 17 Ianuarie a ;ord privitor la Fiame pe urmâtea-
anului 1017)8 şl nici anul aceota pro Iost, In numele Comitetului se ex­ vânzare la prăvălia d«? modă a d*lor a. c. la ora 10 a. m. în localul şcoalei rea bază: Fiame nu va aparţine nici
prietarii mal mari de păduri şi pro­ Grupa IU. (Loco Braşov duse a-
casă.
primă deosebită mulţumire Domnului E. Bologa, Czlnk şi Yerzir, târgu’ prim* cer.tr. rom. gr. ort. de băieţi din Jogo-slaviei nici Italiei, devenind port
ducătorii de lemne n-au fost in sta­ Major Schneil pentru frumosul dar, grâului şi în sara de petrecere la loc cu următoarea ordine de *i: liber ca Danzig sub controlul naţiu­
re eu toate opintirile făcute să reîn- Preţul 30 kor. per tô t kgr. Can­ care este atât de necesar în biroul cassă. 1. Comunicări prezidiaîe, nilor.
ceapă producţiunea de lemne fără titatea minimală 1700 kgr. (stânjen susnumitei Societăţi.
considerare la mărimea speselor fn deplin) costă 510 cor.
măsura dorită şi în interesul publi­ Comandeie pentru grupele I şi 11
cului. Sitnaţiunea devine şi mai rea
din aenorocire in loc să st îabană-
tăţeaseă, urmarea va . fi o criză de
se fac la a-Jmiaiatraţiansa silvîcâ dîn
Satulung Nr. III, (depărtare 5 minu­
te dela staţiunea d» t r ^ v s i) , do-
Pentru Orfelinatul Uniunii Fem.
Române, a dăruit D na M aiia llie
Savu ?uraa de 100 Cor. în memoria
Legionarii români din Siberia
lemne de foc şi o urcare enormă a finu'ui său Gheorghe Eremîe, elev de
preţurilor lemnelor. Oraşul Braşov a
mandele de sub III (Braşov) se fie
începtjd de Joi & Ianuarie ia Cassa cl. L reală. Sâ chîtează cu cea mal Numele foştilor prizonieri şi localitatea de unde sunt.
putut tăia în iarna anului 1917/8 nu­ 9iaş Tlui. Transportarea ncasă se fa­ eăl du roasă muiţumire, fir P.nUcan, 32 ani, Chendrea Sála, •aisira Rus, 28 ani, plugar, Eva
mai în revirele externe Zernestl, Vlâ- * Nicolae Lupş**, 30 ani, mlsar, Se­ Siiaj. Samoil Ursan, 38 aui, contabili Mare, Bistrîţa-Năsaud, Gheorghe'Mol-
ce cel mult în 5 aile. Dia primele
deni şi Timişul de «us in cifra ro­ beşul Săsesc. Teod >r Tarţa, 43 aui, dovan,27 ani, neguţător, Braşov. Du­
două grupuri se vând cantităţi neli­ D-i comersant Verzie Lukăci 333 Jibă t, Sála], G w rilă Pop, 35 ani,
tundă de 3000 stânjeni de lemne de înv^ţâto?. Ciţcăa, Solnoc. Kasile Jorj, p'ugar, Rogna, Sâ!-j. Ghtrasim Pop, mitra Pop, Sé ani, plugar, Baciu, Co-
mitate, din ^rupa a treia o partidă Cor. în folosul Crucei Roşii. Sâ chi-
ioc, c?re cantitate abia poate acope- Ş6 ani, plugar, Ghiueşti, Solnoc. Ta» 33 a»î, plugar, Rogna, Sâlaj Simion, jocua. loan Şandor, 34 ani, plugar,
poale campâra nurnai 2 stânjeni. tează eu eea mai călduroasă mulţu­
ri a zecea parte a trebuinţelor po- sile Diac, 36 ani, plugar, Ckiră!eştl, Ciuţa, Cojocua. Vasile Săpun, 26 ani
5a vor furniza numai blaae alese mire. Mat ia S. Boiuleseu. Saciu, 28 an?, plugar, SAplec, Sălaj,
poraţiuuii orapulni Braşov şi chiar şl Soiaoc, FiHp Oergel, 2b an i plugar, loan Saţ;, 29 ani, Bulemed, Săiaj. plugar, Jiiău, Cojocna, llie Cenan,
dar cu toate acestea oraşul nu ia nici * Ciocctiş, Solnoc. Gkcorghe Rat 28
din aceşti SOGO do siânjeal de lemn# o garanţie pentru calitatea lemnelor. Ghsorgha A.hlm . 23 an’, plugar, U- 36 ani, plugar, SomeşfaJău, Cojocna,
de fee,care cantitate abiapoate acoperi a Pentru Seeietatea ie oerotire a or­ ani, jurist, Dej, Solnoc. Vasile Lup, iîa % Sălaj. Viîa Ignat, 36 ani, plugar, llie Murăşan, 30 ani, piugar, Someş-
Lemne’» dhj Ki ă? se pot vedea în fanilor. D-1 L. Verzăr 334 cor. D-1 şi 23 ani, plugar, Sic, Solnoc, loan L i-
zecea parte a trebuinţelor poporaţiunii curtea edificiului Magistratului, unde Ârdu rat, Sătmar. Gavrilă Gh ţa, 32 falău. Pavel H jndru. 24 «ni, plugar,
Braşov şi chiar şi din aceşti D-na CJpSţ'oă în amintirea fiicei lor zar, 29 ani, frze r, Sălcud, Târnava ani, plugsr, Arda Sat, Sătmar, loan Some*ul Rece, C ojocnl Pavel Anton
eunt expuse 1*00 kgr. blaue şi 6Ô0 Elena 500 cor. D-na Maria Roncea Mică. lullus V ^pe, 32 ani, învăţător,
™ 8*a numai ju­ kgr. tâlaie şi crăpate cu inscripţia Nicoară, 28 an5, piugar, Bozanta- 36 ani, muxicant, Ssciag Cojocna.
mătate în magarinul de lemne oră­ 500 cor. D-na lle n a Mlcu în amin­ Muran?, Timiş. Iftem ie Vancea, 32 msre, Sătmar. Peîru Horgoş. 35 ani, Nicolae Andrei, 27 ani, plugar, Deli-
„KUag,4 a?ii* plugar, Timişoara. Constantin,
şenesc, deoarece din csuzs lipsei ds tirea părinţilor săi 250 cor. Soc. „Bra­ pî 'g .r, Negrei, Sâtru&r. Ioaa Cosma neşti, CaMş-Sevetin. Nicolae Fişteag,
Lemnele acestea se farnizează nu­ şovul* 200 cor. OJrobot, 25 ani, "plugar, Sânmlhaiul
vagoan# cealaltă Jumptsta a trebuit mai sn bi^ne şi nu tăiate şî crap <te. 2% ani, comerciant, Sanislău, Sâtmar. 30 ani, învăţător, Globu-Cralova, Ca-
să se vândă pe loc |Q i ă rne«ti si la Român, T» niş. ioan Suresca, 23 sn*, loan Repede 34 ani plugar,,Chime- raf-Severln, ÍOüiif Boloi? 31 ani, plu­
Iaformaţians mai amânuoţite ia ofi­ Comitetul «‘Xprimâ pe acea3tă c Giul rsz. Torontal. Petru Cocora, 31
staţiunea Valea Homorodulni. ‘ ciul silvic orăşenesc. mu’ţumite călduroase donatorilor, cari teloicu! de Cămp ?, Tiírda. löan Lu gar, Hertelea, Caraţ-Severjn. Ghe-
!si prevederea acestei Wput de lemne ani, plugar, Marghita Mare, Torontal 38 eni, plugar, Dates pe Maraş orghe Cabaş 42 ani, învăţător, To*
prin jertfa lor a tinut să contrik^e
de foc oraşul Braşov prin ocolul sil­ Braşov, In 5 Ianuarie 1920. Mîhaiu Bogdan, 27 ani, plugar, Setul Turda Crâc:un Rus, 28 ani plugar hanul-Vechiu. Constantin Cosube, 31
la alfnarea noianului de suferinţe pr-- Nou, Torontal. Gheorghe Toager, 26
vic din tăietura Kisăg a m irului o~ Goltfritd Ganesch cînnite de războ1*:i. S cretarlatul Co­ Hidlş Turda Vaslle Popa 34 ani piu ani, plugar, Almaşul-Mare, H unt*
râşeresc Satulung a făcut accesibilă aof, piugar, To?ger, Toronlal. Teodor gar HidiŞ Turda Romul Moidovan 23 doara. Damaschin Oprea, 23 in i,
consilier silvic orăşănesc. mitetului, .
în vira şi toan-na anuiul din urmă Stoianovlcia, 34 ani, învăţător, To~ ani p'-ntofar Hrasteşl, Turda Vasile plugar, Clungani, Hunedoara. Toma
cantitatea de iemna de foc de aproxi­ racul Mare, Toiorstaî. Petru Carciu, Botaş 25 ani plugar Posoga ds Sus Oprea, 33 ani, plugar, Ciungani, Hu­
32 aol, piugar, Tnracui Mare, Toron-
mativ 3000 de stânjeni produse ia
graniţa veche a i<’ r i încă . în anul
1914 şi giobozite în valea nepracti-
« A te lie r B raşovean*. S’a înf’n ţit
î^ oraşul nostru o întreprindere par­
Vânzare de intravilan taL loan Ştefan, 34 ani, plugar, Măr-
tăîiuş, Trei Scaune. Ştefan Rica 37
Turda Todor Pop 32 ani plagar Sul-
cina de Sus Turda FiHp C ace re an
nedoara. Aurel Dud, 29 ani, pădurar
\ Luncoiul ds rus Hunedoara, Gheor-
j ghe "Lazar, 24 aai, zidsr, Orăşti*.
ticulară, care p ro fite m ult în viitor, 33 ani plugar Bifcs Bucovina Zacha*
cabiiâ K îîâ ş , construind o .plutitoare in r E S p a n ( P o a r t a ) . ani, plugar. Rapa.ţ, Torontal. Teo­ ria Gălan *23 ani plugar Bilca Bnco- Giieorgke Negrea, ani, plugar,
lfcfcgâ de 2l/g km cu suma de TOOf Şl care merită foats stenţuinea. Acest dor Cristea, 35 ani, plugar, Berghe- Viaa A nt’p GĂlau 24 pluga? Bilca P -treşM, Hunedoara. llie Paniea 29
coi*, aducând cu sjutorul acesteia î i, .!er Instalat !n îa strada Mihail
In 25 Ianuarie 1920 la 2 ore lau, Turda Arieş. llie ISreţian, 29 sni, plagar, Pogăceaua, Murâş-Turda
Weis Nr. 2*. La toate lucrările cele Bucoviua Gbeorgbs Cardei 40 aui
cam 1*00 de stânjeni până ia şosea- ani, plugar, Cigudul de Jos, Turda Petru Chi^gui, 32 ani, plugar, Bălţa,
dapă ameaai se va vinde în li­
j * ec-uts va sv^a în vedere atât piugar B ica Bucovina Constantin
as K ; — Bratocia, restul va ur- Arieş. Grlgorie Oltean, 41 artî, plu­ Nicoară 29 ani piugar, Frâtăuţul Nou S iîaj. Va si ie Ssbo, 29 ani, plugar,
solid tatea, cât şl forma artistică. citaţi# publică intravilanul (casa gar, L ta Română, Turda. V isile
ma în primăvara aceasta. Bucovina. Teodor Ungurean 26 ani Chija, Sălaj. Teodor Cuc, 82 ad,
Confecţionează în primul rând haine şi grădina) de sub No. casei 41 Hriţca 36 atîi, piugar, Câmpulung, piugar, Cicu, Săiai. Teodor Jura, 32
Prin zĂcutuI îndelungat în grămezi p ugar Golăneşti Bucovina loan Be-
n 1 I îa Iz Im în faţa castelului din
?iar ?' haiieie de toate Bucovina. Pamfilie Popetou, 44 ani, j#nar 26 ani piugar Paerăuţl Buco­ anú plugar, V ic îi S41a]. Andrei Lă­
(î 914:-:—1019) aceşti 30#0 de stâ n ju î zile.e pot fi frumG&se, fără să coate învăţător, Costisea, Buccvlna. Gheor-.
natural că au pereiut d n bunăisis : Bran, ia cea mai bună poziţie cu vina Gfigörie Lipovan 22 ani of ţe r cătuş, 16 an’, plugar, Cevarculci, Săt-
ff* , cg huinele bogate şi gka Nemtoc, 32 ani, plugar, C oiti- (Va urma)
13 stricat ea totul, 213 se îi)3i preţul de strigare 50.000 Cor.
fâtă gust. Principalul esie t i fie l i- S .dăneşti B«S3rf*bia.______________ m a r,
şe3, Bucovina. Ghirilă N colaescu, 23
^pot încă folosi. erate îu gusi ?i cu tog rijir.. Acest Licitaţia se va ţinea în tanee- ani, plugar, Costişea, Bacovioa Const Cu nomărul nostru de azi deschidem în coloanele ziarului
Pentru a p ’jne la dispoziţia publi­ atflier va (ace tsaie sfortlrile s i ri­
laria secretariatului cereual din Istrat#ae, 24 ani, plugar, Ffătăuţul nosttu o colectă publică pentru a veni în ajutorul tânăiului coleg
cului şî aceste temne, o parte din e- dice aceasiâ b ra n ji p« 0 treaptS eât
Branul de sus. Oferte în sciis se Vtchiu, Bucovina. -Bumitru Popescu, de gazetărie Cassian R. Muntean din Banat, care acuma — fiu
Je s'au transportat cu carele până in se p )3te ??;al î laitâ. 25 ani, pîugsr, Satul Mare Bucovina.
primesc până la începerea licita- al R -mâniei-Mari, pe care-a visat o In totdeauna şi pentru care a
Satuiong ftransp r ijr ile continuă ne­ Peiu Drăgk ciu, 26 ani, plugar, Dela-
întrerupt), d# unde spoi vor fi udase
ţiunei verbale. Plus oferte nu se luptat cu toată ardoarea sufletului său — după ce şi-a zdruncinat
A viz Duminecă îa *11 Ianuarie a, admit. Condiţiile mai detente se du, Bucov;na.
la Braşov. • sănătatea în slujba neamului, zace greu bolnav, lipsit de mijloace,
c. va fi desch să farmacia „Leu* a M ic h il D«n oş, 25 ani, piugar,
Vânzarea acestor lemne din K ^âîj pot vedea la numitul oficiu în uitat de toţi, într’un sanator din Palermo.
d lai Fridrich Stenner din strada Mftrsmu^ăş. Ohiorgh? Ro-
se va face în 3 grupe : Porţii Nr. 21 dela ora 12 pânâ seara orele de birou. 1 0 Tăcem ua călduros apel la publicul nostru
îaau, 42 am, plug ir, D.se^ti, Maca-
. Otupa i Loco plutitoarea Kisăg la opt. « u rî? . Dumitra Celac, 82 ani, plu­ .Gazeta. Transilvaniei I r™
15 km dela şoita, accesibile pe vn Cenaurat d# Ion Brotea
gar, Vereşmort, Maramuruş. Trauda^ R e d a c ta §i A d m in is tra ţia | 0
 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 5 -1 9 2 0

PROSPECT INDUSTRIA FORESTIERA DIN nO O O O Q O O O G O O O O Q O O O O O O O O O O Q g

O
şub scriere i?e acţiî pentru „Forestiera Română“ întreprin­
dere pentru espieatare âe pădsri s. p, a. !n Cluj. TRANSILVANIA o
o La Magazinul
In mma schimbării situaţiei politice, care p£n8 acuma cu o
toate mijloacele tirdca în tr’acc;o, ca s£ nlbuşască în poporul o
s c c !E T « T E a h o n iih a
nostru ori'ce avânt de desvoltare eccrcmică, datorinţa noas­ o VEŞTEM EAKU & &TAMC1ULESCB
tră es*e de a fcîcsi ocazia şi să nizu m într’acolo ca prin
stăruinţă şi cu puteri îndoite să ridicim nivelul economic al
— C a p ita l s o c ia l le i 1 2 .0 0 0 .0 0 0 . — o (tiu Calea V ltlo iie l 150 vis-afiş ie (Palatul Ştirioy)'!*
o
ţării. PROSPECT o găsiţi Ceucscuri şi accestril pentru Automobile cu
Dela decretarea imperiului rcrran în p£rţiîe dincoace de . Adunarea Generală extraordinară a Societăţii anonime o preţuri e cele mai convenabile.
Carpaţi, iu tiecut abia’ câteva luni nim ai, şi spiritul de în­
treprindere românesc s’a şi ridicat cu un avânt ne mai po-
transilvănene penhu com erţul de lemne , fondată la Bl&şov,
în anul 1911 a modificat statutele punându-le în concor­
o 8 -5 O

. e e n it până acuma, ca să înfiinţeze fel de fel de întreprin­
deri cari au menirea de a umplea locurile goale în economia
noastră naţionalii. Un ram însemnat însă în această econo­
mie, antm e acela ai întieprindeiilor forestiere, nu a fost con-
siderat până acuma de întreprinzătorii noştri.
Este ştiut că pădurile Ardealului foimează o comoară ne­
secată pentru ţară şi până acunr a au avut parte de o în­
grijire deosebiră din partea statului. Dureie însă, că atât-la
esploatarea cât şi la \ i Iernai ea Ier pcpoiul um âresc a fost
desconsiderat din partea rasei stăpânîtcare, şi astfel avem
«eezia să \ed<m , că deşi padinile cele mal muUe sunt po
teritor etnic rcn.incsc, totuşi R enanii în ceîe mei multe părţi
nu au putut piofita de ele, şi tbia gfsim ici-colea picprietari
sau exploatatori de poduri cari să fie români.
P rin aceea că în prezent etatul re mân a devenit pro-
piietaiul cel mal mare de p£duri, de sine se impune pro-
blcma, ca din aceste p£duri şi statul să tragă folorse mai
mari ca până acuma.
De aceca noi fundatorii mai jos sibscrişi, facem apel al
publicul rcmânesc, ca atât cu Lanul cât şi cu munca sa, să
î*b ra ţc şe ze acest ram de activitate economică, şi să ia parte
din puteri la înfiinţarea unei societăţi de exploatare şi valo­
rizare de păduri.
Spre scopul aer sta înfiinţam „Forestiera Romană" între­
prindere pentru exploatare de rid u ri s. p. a. cu sediul in
Cluj.
Societatea aceasta se înfiinţează pe un timp nedeteimi-
»at cu un capital social de minimal 25 milioane Iei până Ia
5© milioane lei, uimâncl ca sim a deiinHivă să se hotarască
ie id urarea generală constituantă conform subscrierilor de
acţii. * Iu derinţa ca publicul ron âiesc tă posta participa cât
La subscriere se plătesc 307* de fiecare acţie şi o taxă
i t fondare de 50 iei. Restul se va plai' la terminele stabi­
lit® de Consiliul de administraţie.
Vărs&mintele se vor face în Ici; celor cu domiciliul de
şe teritorul administrat azi de Ccnsiliul Dirigcnt li se admite
&ă facă v£rs*n:inte!e u rn e lo r subscrise In coroane, plătind
două coioane pentru un leu. Acţiile vor fi de câte 1CG0 lei
sunând pe nume. Ultimul termin de subscriere va fi la 3 1
Decemvrie 1919. *
Activitatea societăţii se va estinde asupra următoarelor
•f€ ra ţiu n i în nex cu exploatarea şi valorizarea de păduri.:
a) întreprinderi industriale,
b) „ comerciale,
c) „ financiare,
d) înfiinţarea de şcoli practice.
Fundatorii îşi rezervă dreptul să denumească primul
Censiliul de administraţie, conform legii pe 3 ani.
Subscrierile pentru acţii se pot face la următoarele
Muci: ‘ şi N. G . CcM acuzino, maie pro prietar.
„Albina* — Sibiu; „Ardeleana* - Orăştie; „Banca Cen­
trală® — Sibiu;. „Bihoreana* Oradea-Mare; — „Bisiriţana“
— Eăsăud; „Economul* - Cluj; „Furnica" — Făgăraş; ,F a -
tria* — Blaj; - „Tim işara* — Timişoara; „România* socict.
anon. de asig. — Sibiu; „Victcria* — A iad; , V a tra “ - Cluj
jrecum şi ia celelalte banei româneşti, membre ale „Folida-
fită ţu *.
In vechiul regat: „Banca Românească" şi „Marmoresch
Blank & Co.w în Bucureşti.
Fundatorii îşi rezervă dreptul de selecţionare, reparti­
zare şi reducere a acţiunilor.
Bibiu, 15 Noemvrie 1919. 5 -5
danţă cu legile româneşti, a transferat sediul la Bucureşti, Q O O O O Q O O G C M 50C O O C C C O O O O O O O O
schimbând numele Societăţii în „In d u stria Forestieră din
Transilvania“ şi a autorizat Consiliul de Administraţie ca în
locul vechilor acţiuni în Coroane, să emită noui acţiuni pen­
tru 12.CC0.Cl0 lei, fiecare ac{iune având o valoare nominală P rim a fsb rică s stcm ati<â de
de iei 200.—
Societatea posedă în exploatare însert nsfe păduri în Va­
lea'râu lu i, Ccmitalul Cik. St. Mertcn-Transilvan’a, asupra că­
rora experţii D-nii Inginer Inspector General Silvic M. Tănă-
C LO PO TE
sCSCUr" Di rect oui 1 serviciului exploatării păduri’or, Inginer în ­ dm R ® m âm a
şl
s p ic i or Silvic G. Ciâcnnescu, Di eetcrul serviciilor plantaţii­
lor şi Inginer. InSţector Silvic C. Gpran , Directorul serviciului mare ataHer ds argintă! is şl o i-cs olîiecti
ti sericeşîi
amenajamentelor dfia Cassa Pădurilor, prin actul de experiLăi
cu data de 7 Oct om vrie 1919 stabilesc în rezumat-, că:
Societatea dispune de 368.000 metri eubi lemn iJe no-
Diiiîitrie D. Popeseu
furnizorul Sf. Mitropolii, Episcopii şi Bise­
Iiit eecubr din care G2.0CO metri ci bi faicnati, cum şi 270.000 rici din Ţa’ă
m etri s^erî&fag secular, în iriălţiiri pâr ă !a Sb m e t i n oliftul
şi 25 metri fogul. La P o tiru l de argint ' Bucureşti, Calea Moşilor 249.
Valoarea minima a acestui material lenincs este după In atelierul mea te efectuează ori ce Obiccte Biseri­
ceşti în argint marcat şi controlat de stat
Demnii experţi de 14,568 000 iei.
Socic Uit ea mai posedă insti*latin ni toreîtiere sistematice IN METAL ALB ŞI In ATELIERUL MEÏÏ SE
pe Valea Udului: o lubrică de cherestea cu 9 gatere şi cele
alam a MAI EFECTUEAZĂ
necessie exploatării; i?sr pentru iraosportul n terlalului dela
cosao, farieie, Ciddrite Veşminte blserlca^t! şi HHne
pădure la fabrică şi de aci io gara Dărmăneşti, are o reţea de Craci, Gbívote.Po IT8, EIsgcss, preoţeşti sic, Svere, Epitaft,
26 Kîm. linie Decauvil c de un metru lăţime cu locomotive Evanghelii, Pclicandre, Sfeş­
şi vagonete'e necesare. nice Inspdrăteşti şi m c!, Sfeş- Steaguri, Iroare pentru Ico-
V e k a ie a in sta irtitn i’or execitate înainte de război: clă­ nice pentru siânia masă cu j ncst.ss rlcts"s cu crî fi cs
diri, fabiică, msşini şi materialul de exploatare, constatată 3 - 7 iuJilirL linm ai blserlcei etc. etc.
după registrele Societăţii este de apioxiinativ 4.000.000 Cor. Se primesc cri-ce reparaţiuni în această branşă
cu preţurile de atunci. ” * cu preţuri mai reduse ca ori unde.*
nici mult Ja afacerile Societăţi , ?e oferă penSrn subscriere o NB. Cumpăr imediat cu preţ bu^j, ori*ce ean-
treime d n capiului Fociet^ţii id .c ă iei 4COO.OCO pe valoa­ titate de metale ca: aramă, alamă, bronz. 5— 10
rea oom iralâ do Ici 2C0 ae(iunes, deosebii o b x ă f^xa de em-
siune pentru cheitueli eto. de lei 25 de fiecare geţiune.
La s;;bscîiere seva achita întreaga valoare a acţiunilor
subscrisa.
Subscrierea publică va sta deschisă dela 25 Decemvrie
a. e, până la 3 L n u a iie 1920. Consiliul de Administraţie M
rezervă dieptul de a face repartiţia acţiunilor.
Subscrierile se pr mesc la E îjrsr Naţiunei B M Csrol ÎI,
ÍJ a ila m e I g n é s
BU CUI EŞTI, STR. P R IM A V F R II 3.
BucurefH, iar sun.eie s ibscrise din Transilvania ş provincie se
pot trimite 1a gclrtsa Bsnc I N iţ& rel prin Banca Nâţicnală a
României sau prin principalele itânci din localitate. Cea mai importantă casa -din ţară p«nirnC«a-
fecţiuni de damă, de mare lux, duţ>ă corn^udă.
C e n s l II u S «le A t l s ^ i n l s t r a ţ f e s Are onoare de-a informa eleganta fa clientelă
PREŞEDINTE: Dr. Ih e o d e r M ihaly , Vice«Pr^«dmt© al eût primeşte în continu ULTïJViELE CREAŢiUNI *e
Senatului. M O D E L E a lt M A R IL O R CASETPARISIENE prccum:
VICE-PREŞEDIN ŢI: N. D. Ghika. Depuiaî, fost Ministru
M A N T O U R I B L Ă N U R I
/ D l ' I M F l I A : O F L r i i r C / Ţ i : N. A M m găşcnu dep- R O C H I Ü E 8 T K A .D À
tat şi Icn G, Sioian , Di ector.General el Băncii Naţiunei.
R O C II I de v f Z iT Ă R O C H I d e s ia r A
M E M ‘ l\li: Gem ra l C. Iancevescu, fost n.inistru da Răz­ si !.
boi; Gr. G. CaniacuZitiO, fost Ministru do Industrie; H. B. Comenîf le se executa .şi prin corespond«Dţă ga-
K laesi , mare ecmerch nt; D r - N. Barelescu, fost Vice-Preş«- rantându-te buna execuţiune şi calitatea mărluriiop.
dinie al Senatului; Dr. Ar Hau Polony, deputat, 'Direotoru^ .! • 2— r
Uniunei Industriaşilor din Ardeal; D r. R. Czetl7 mar® indus­
triaş; Ernest Patrlche , m u e proprietar; Herman Theiler , ex­
ploatator de păduri Banca N aţiune /.
CENZORI: D r. Iancu Meţianu, Senator; Mircea Cancicov, c e o e - e e e o e b e o o o o
depui*t: M. Şeteanu, D irenor General in Mmisterul d^ Fi-

Fundatorii:
Anton Mocsonyi m. p.
mare proprietar,.Bulei,
B r. Constantin Misits m. p.
proprietar, avocat, Lipova
Dr. Iancu Meţianu m. p.
proprietar, Zârneşti
„Bănea Centrală pentru In­
dustrie şi comerţ S ibiu*
* Albina “ inst. de credit soc.
dir. I. Morandini m. p.
Simion Dam ian m. p.
cantabil la „Ardeleana“ Orăştie
D r. Ilie Bea m, p.
medic, Sibiu
D r . Nicolae Comşa m. p.
prefect al jud. Sibiu
Ioan L Vulcu m. ]>
proprietar Orăştie
D i. Alex. Morariu m. p.
avocat Caransebeş
Alexandru Bătaş m, p.
inginer silvic, Caransebeş
Gheorghe Baiu (iu m. p.
„ Timişana“ inst. do credit şi
proprietar, Cugir
economii, societate pe acţii,
Valei iu Herlea m. p.
antreprenor, C u d r
9,Ardeleanau inst. de credit şi
şi economii, societ, pe seţii
de economii, societ. pe acţii
Orăştie
ranţe; Inginer Cezar Meieuţă, Director al O. F. R, şi Oi/o
Zeniler} Prccurist al l ăncii Maimorosch, Biar.k & Co. S. A.
D r. Octdvian Rnsu m. p.
avocat, Sibiu
Soc. anon. pentru h dustr. Lemnului ^Syiva*.
C. Caragea m. p.
mare proprietar, Bucureşti
Arthur Milosovici m. p.
întreprinz., Rusca Montana
pe acţii, Sibiu
România“ societate de asig.
Sibiu
Ing. C. Brălăşaaa m. p.
Bucureşti
Ing. Tibeiiu Eremia■ m. p.
Bucureşti
Constantin O lari u m. p.
antreprenor, Cugir
I. Ştefanescu m. p.
proprietar, Cugir
Ilie Măcel a nu m. p.
antreprenor, Sibiu
Timişoara
„Bihoreana* inst. de credit
Oradea-Mare
D IR ECTO R : Inginer Oscar Steinhardt, iost Director la
Banca de Escor*t Ardeleană
SOCIETATE F £ A C Ţ II
BRAŞO V
Afiliată de banca A n g lo -A u tin a că.
Depuneri spre- fructificam
De-puntri spre fru e iifi ar«
legate {condiţionate). .
Darea de inteieso o plăteşte iustitutu]
Escont de cambii
îm p ru m u tu ri pe efecte
C redit de Conto-Corent
pe hipotecâ alte garaniii
Executarea tuturor aface­
rilor de bancă şi de schimb
cu eondiţiuni culante, cu
deosebire: Cumpărare şi
vânzare de efecte şi valute
streine încasarea cupoane­
lor şi efectelor sortate, în -
cassarea de cambii, cecuri
şi asignaţiuni. Emisiunea
mandatelor şi acreditivelor
asupra Vienei şi alte pieţe
4- 5
C o r» c u r s
Pentru complectarea postu­
rilor vacante la Prefectura re­
gională cu sediul Braşov 4
. . 4u/0>
j
concep)şti dotaţi conform nor­
melor de salarizare cuprinde
i . 4Va%
la Gazeta Oficială Nr, 61 a
C. D. escrlu concurs şi învifc
pe toţi, cari doresc să fie apli­
caţi în aceste slujbe să-şi înain­
teze petiţiile înzestrate cu do­
cumentele despre cualific&ţie,
etate, certificat medical şi mo­
ralitate precum şi despre ser­
viciul avut până acuma aces­
tei prefecturi cel m ult până
la 20 Decemvrie 1920.
Braşov la 29 Dec. 1919.
3 - 3 . Prefectul regional .
Nicolae Ţlnţ
lăcătuş artistic de maşini^i
0 VESTIŞE.
t Calendare de perete pe carton bu chipurile
0 [Regelui şţ Reginei.
Cărţi de învăţături şi sfaturi. 1
a Lei 2-
o Tablouri religioase şi Antiaîcoolce.
Tablouri Ilustrate culori Viaţa Ihi Isus.
buc.
o Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia,
[Cloşca şi Mihai Viteazul.
o Tablouri 8 culori aurite, cu Domteii Moldo- . a t * ; q
vei si Munteniei, din Editura „Calendarului ! -vlir
o [Cultural ai Românului“.
Acesta lucrări se găsesc la Tipografia Lucsafărul, ^
Bucureşti, Huma Pompiliu E r 7- j
O P a n i t u d e p o z ita ri ss face r a b a t 2396* având
greutăţi la expediţie!, doritorii a t i imite ocasloncu,
cu costul. 23—24
■0 € ^ € 3 - G - G - & € ^ € 3 - G O € t? Q ' O f l i
C o n c u r s
{ scurt,
aiătuîând urmâtoarela
La poliţiile de stat aparţină - documente:
toate P rejecturei Regionale Certificat de botez
Braşov, „ căsătorie
n moralitate
Se primeşte un număr mai
mare de gardişti (poliţişti) plata
” despre pregăiriîe
lunară pentru începători peste şcolare
350 lei, v e s m in te şi armatură
C e r t i f i c a t medical

Teodor Vulpe in. p.
proprietar, comerciant de lemn,
Orăştie ‘
Dr. Teodor Mihaly m. p.
proprietar Dej
A n i i n t 0 maşină de Jră-
mâniat aluat ‘ cu
două aripi pentru o cantitate
de 250 chiiograme aluat, îm ­
preună cu un motor de gaz,
în stare inescepţionabilă, este
de vânzare.
Adresa se află la adminis­
traţia „Getei T r,a 3 —3
D r. Lăurean G hermán m. p.
director ia „Vatra* Cluj
Nicoiae Oprean m. p.
mare comerciant,-Târgul-
Mureş
§ ^ a P*erc*ut un c^lne
H i i i M I J lup culoarea marou
înch.s, tânăr de 4 luni cu două
pete albe ia ambele picioare
labe) din fsţă. Cine-1 va aduce
sau va anunţa unde se aflâ
la Şcoala de Şofeuri Cazarma
de Cavalerie, va primi o bună
recompensă. 5— 5
i „Gazeta TrânsiivanieK
streine. Ingnjirea coaielor
de cupoane, revizuirea şi
asigurarea leşurilor. închi­
rierea de Safes Deposits.
Păstrarea şi administrarea
efectelor. t 10
Informaţiunile gratuite.
R esîaursîitul şi Cafeneaua
EDODTE fie primai racg
Recunoscută în mâncări şi
beuturi bune şi*eftine, servi­
ciu p ro m p t Se da în abona­
mente de manciiri.
Tipografia A , Muresian Braniacfi a Comp Braşov.
construcţie.
Instalator de apaducte, odăi
de baie şi closete, g a z aerian
şi lumina electrică. Antrepre­
nor de canalizări şi încălziri
centrale. ■
Fabricaţie de tot felul de
deţimaie, eumpăne şi măsuri.
Se primeşte şi reparaturi.
6~6 Târgul cailor Nr. 28.
Un ziar cinstit românesc
este o comoară pentru casa
fie-cărui bun Român
Abonaţi dar
Salarizarea funcţionarilor cu­
pe cum şi diurne pentru ser­
prinşi în punctul 2, se face
viciul extra-ordinar.
conform normelor C. D.
V c r fi piimite persoane de Prefectura Regională
etatea de 24 ani până ia 40 3 — 3 Braşov.
eni cari au fost militari, sa
ştie scrie şi ceti româneşte, şi
Fă aibă înălţimea uri n e t:u
Sa caută pentru
şeapte-zeci (170)
â l l f l ţ iDDediată angajare
De asemenea des h*d con­ un croitor (maestru) de cis-
curs pentru ocuparea mat mul­ mărie şi pantofărie pentru
tor posturi de'manipuianţi, şi Bucureşti. Informaţiuni la d i
a unui post de dactili g**&f even- C o n s ta n tin Coiiban, comersant
t ‘ al dactilografi care cunoaşte de m ărfuri mixte Valea Mo­
bine dactilografia română. rilor A. Kr. 12 Braşov. 2 - 3
Concur ©oţii au ea şi înain­
teze petiţiile în timpul cel mai